DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bou

bou (bóŭ) sm boi (bóĭ) – pravdã di-a casãljei, tavru (bic, bugã) dzigãrit (ciucutit, shutsãt), mascurlu-a vacãljei, ma mari di ea, cari easti criscut trã carnea-a lui sh-ti lucrul greu tsi poati s-lu facã la agri (s-tragã aratrul sh-chera ncãrcatã cu grãni); (fig:
1: bou = om tsi nu para easti dishteptu, tsi nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi, tsi easti prostu, ahmac; expr:
2: bou s-dusi, bou vinji; s-dusi bou shi vinji vacã = dusi glar, prostu sh-vinji nãpoi unã soi;
3: l-bãgarã tu-a boilor = l-bãgarã tu-ahapsi;
4: om tsi lu-alimsirã boilji = om tsi nu-lj creashti barba, tsi easti spãn, chiosi;
5: cu un bou nu s-arã = tra s-lu fats un lucru va s-ai tut tsi-ts lipseashti;
6: tut boulu-l mãcã, sh-la coadã s-curmã = s-dzãtsi tr-atsel tsi-l fatsi tut lucrul, mash cã lucrul atsel njic dit soni tsi lipseashti fãtseari, nu poati s-lu bitiseascã;
7: azbuirã boulu = dusi, easti-un lucru tsi nu va si s-facã vãrãoarã;
8: dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni;
9: cama ghini az un ou, dicãt mãni un bou; astãndz furi ou, mãni va furi bou; di ou, lu-adarã bou = un lucru njic s-fatsi, cu chirolu, mari;
10: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi tut copuslu ma tu soni altu va-lj veadi hãirea; altsã lucreadzã ayinjli, sh-altsã stricoarã butsli;
11: tsãni-lj cicioarli a boului, cãnd domnu-tu va si-l talji = caftã s-lu-agiuts omlu (atsel) di cari va s-ai ananghi ma nclo, tora, cãndu el ari-ananghi di tini)
{ro: bou}
{fr: boeuf}
{en: ox}
ex: tsi-i njic cãt oulu sh-poati cãt boulu? (angucitoari: bilciclu, cãntarea); ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); boulu s-leagã di coarni, omlu di limbã; boulu tradzi pluglu; si-lj pascu boilji; cama ghini az un ou, dicãt mãni un bou; astãndz furi ou, mãni va furi bou; di ou, lu-adarã bou; ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji; eshti un bou (fig: prostu, ahmac, pravdã)

§ buits (bu-ítsŭ) sm, sf, adg buitsã (bu-í-tsã), buits (bu-ítsĭ), buitsã (bu-í-tsã) – bou (vacã) njic; buici
{ro: bouţ}
{fr: petit boeuf}
{en: small ox}
ex: sh-asti buits (fig: niheam ca glareshcu); tinirili di tora suntu ca buits

§ buici (bu-ícĭŭ) sm buici (bu-ícĭ) – (unã cu buits)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

furuntsel

furuntsel (fu-run-tsélŭ) sm furuntselj (fu-run-tsélj) – gãrnuts mari cu multu pronj tsi easi pi chealea-a omlui (sh-cari poati si s-acatsã di la om la om); gãrnutslu atsel bunlu (oclju buin); furentsel, fur-nutsel, furnitsel, frãntsel, frintsel, sfãrnutsel, sufrãntsel, sufrãn-dzelj
{ro: furuncul, buboi}
{fr: furoncle}
{en: furuncle, boil}
ex: lj-avea ishitã pi zvercã un furuntsel

§ furentsel (fu-ren-tsélŭ) sn furentseali/furentseale (fu-ren-tseá-li) – (unã cu furuntsel)

§ fur-nutsel (fur-nu-tsélŭ) sn furnutseali/furnutseale (fur-nu-tseá-li) – (unã cu furuntsel)

§ furnitsel (fur-ni-tsélŭ) sn furnitseali/fur-nitseale (fur-ni-tseá-li) – (unã cu furuntsel)
ex: strâmshu furnitselu ca si s-disproanji

§ frãntsel (frãn-tsélŭ) sm frãntselj (frãn-tséljĭ) – (unã cu furuntsel)

§ frintsel (frin-tsélŭ) sm frintselj (frin-tséljĭ) shi sn frãntseali/frãntseale (frãn-tseá-li) – (unã cu furuntsel)
ex: scoati frintselj; nu-adunã nica frãntselu

§ sfãrnutsel (sfãr-nu-tsélŭ) sn sfãrnutseali/sfãrnutseale (sfãr-nu-tseá-li) – (unã cu furuntsel)
ex: scot un sfãrnutsel

§ sfuruntsel (sfu-run-tsélŭ) sm sfuruntselj (sfu-run-tsélj) – (unã cu furun-tsel)

§ sufrãntsel (su-frãn-tsélŭ) sm sufrãntselj (su-frãn-tséljĭ) – (unã cu furuntsel)
ex: ãlj es pi zvercã sufrãntselj

§ sufrãndzelj (su-frãn-dzéljĭŭ) sm sufrãndzelj (su-frãn-dzéljĭ) – (unã cu furuntsel)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãrnuts2

gãrnuts2 (gãr-nútsŭ) sn gãrnutsã (gãr-nú-tsã) – umflãturã njicã (ca unã simintsã arucutoasã), tsi easi tu gurã, pi budzã, pi chealea di pi trup i di pi fatsã, etc., multi ori cu pronj adunat nãuntru; atsea tsi easi pi truplu-a omlui cãndu ari blãndã, cãndu da di urdzãts, cãndu lu ntsapã mushconjlu, tãrtãbiclu i alghina, etc.;
(expr: gãrnutslu-atsel bunlu = gãrnuts mari cu multu pronj tsi easi pi chealea-a omlui (cari poati si s-acatsã di la om la om); furuntsel, furentsel, furnutsel, furnitsel, frãntsel, frintsel, sfãrnutsel, sufrãntsel, sufrãndzelj; buin)
{ro: bubă, furuncul, coş (de faţă)}
{fr: bube, tumeur}
{en: abscess, boil, pimple, tumour}
ex: scosh gãrnutsã; lj-avea ishitã un gãrnuts la mãnã

§ grãnuts2 (grã-nútsŭ) sn grãnutsã (grã-nú-tsã) – (unã cu gãrnuts2)
ex: lj-ishi grãnutslu-atsel bunlu
(expr: furuntselu); ti umplush di grãnutsã

§ grãntsu2 (grắn-tsu) sn grãntsã (grắn-tsã) – (unã cu gãrnuts2)
ex: nj-si featsi un grãntsu pi zvercã (furnutsel)

§ grãts2 (grắtsŭ) sn grãtsã (grắ-tsã) – (unã cu gãrnuts2)

§ gãrits2 (gã-rítsŭ) sn gãritsã (gã-rí-tsã) – (unã cu gãrnuts2)

§ gãrnutsic2 (gãr-nu-tsícŭ) sn gãrnutsitsi/gãrnutsitse (gãr-nu-tsí-tsi) – gãrnuts njic
{ro: bubă mică, furuncul mic, coş mic (de faţă)}
{fr: petite bube, petite tumeur}
{en: small abscess, little boil, small pimple, small tumour}

§ gãrnutsos (gãr-nu-tsósŭ) adg gãrnutsoasã (gãr-nu-tsŭá-sã), gãrnutsosh (gãr-nu-tsóshĭ), gãrnutsoasi/gãrnutsoase (gãr-nu-tsŭá-si) – mplin di gãrnutsã
{ro: bubos, plin de bube}
{fr: couvert de bubes}
{en: covered by pimples, by boils, etc.}

§ grãnutsos (grã-nu-tsósŭ) adg grãnutsoasã (grã-nu-tsŭá-sã), grãnutsosh (grã-nu-tsóshĭ), grãnutsoasi/grãnutsoase (grã-nu-tsŭá-si) – (unã cu gãrnutsos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pronj

pronj (prónjĭŭ) sm pronj (prónjĭ) – dzamã mãzgoasã, ca galbinã, tsi easi dit unã aranã tsi nu s-vindicã shi coatsi; proanji, cupturã;
(expr: cu pronj; cu sãndzi sh-cu pronj = multu greu, cu multã zahmeti, cu multi cripãri sh-vasani)
{ro: puroi}
{fr: pus}
{en: pus}
ex: curã dit pleagã multu pronj; arana adunã pronj; nu para easi pronj; scot pãnea cu pronj
(expr: multu greu, cu zahmets, cu vasani); feci cum feci sh-u-arucutii bana, cu sãndzi, cu pronj
(expr: cu multi cripãri sh-vasani); sãndzi sh-pronj versu dzua tutã; va s-creapã di greatsã shi va sã s-facã sãndzi shi pronj

§ puronj (pu-rónjĭŭ) sm puronj (pu-rónjĭ) – (unã cu pronj)

§ proanji/proanje (prŭá-nji) sf proanji/proanje (prŭá-nji) – (unã cu pronj)
ex: lu-adun, ca gãrnutslu proanja

§ prunjar (pru-njĭárŭ) adg prunjarã (pru-njĭá-rã), prunjari (pru-njĭárĭ), prunja-ri/prunjare (pru-njĭá-ri) – (aranã, gãrnuts, etc.) tsi easti mplin cu pronj; tsi-acatsã shi scoati pronj; tsi-ari adunatã (pronj); tsi coatsi; prunjos, prunjat, mprunjat
{ro: puroios}
{fr: purulent}
{en: purulent}

§ prunjos (pru-njĭósŭ) adg prunjoasã (pru-njĭŭá-sã), prunjosh (pru-njĭóshĭ), prunjoasi/prunjoase (pru-njĭŭá-si) – (unã cu prunjar)

§ prunjedz (pru-njĭédzŭ) vb I prunjai (pru-njĭáĭ), prunjam (pru-njĭámŭ), prunjatã (pru-njĭá-tã), prunjari/prunjare (pru-njĭá-ri) – scot pronj tu-unã aranã tsi-adunã, tsi nu-i vindicatã sh-coatsi; nj-si umpli unã aranã (un gãrnuts, fatsa ntreagã, etc.) cu pronj; mpronj, mprunjedz, cuptusescu
{ro: puroia}
{fr: produire du pus, suppurer}
{en: suppurate, fester}
ex: prunje (scoasi pronj, adunã) gãrnutslu; nica-lj prunjadzã, pleaga nu-i vindicatã

§ prunjat (pru-njĭátŭ) adg prunjatã (pru-njĭá-tã), prunjats (pru-njĭátsĭ), prunjati/prunjate (pru-njĭá-ti) – (aranã, gãrnuts, etc.) tsi scoati pronj, tsi-adunã sh-fatsi pronj; mprunjat, cuptusit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn