2: lu ncarcu pristi oclji = lu ncarcu multu di multu, pristi misurã;
3: lu nfurtusescu cu bunets = lu ipruhriusesu, l-fac s-nji hurseascã tsiva)
{ro: încărca}
{fr: charger}
{en: load}
ex: nãsã si nfurtusi (si ncãrcã) cu cãmeshli tra s-li ducã la izvur; mi nfurtusi cu multi bunets
(expr: mi ipuhriusi, mi featsi s-lji voi tsiva trãninti, s-am nã borgi); nfurtusirã calu pristi oclji
(expr: lu ncãrcarã calu multu di multu)

§ nfurtusit (nfur-tu-sítŭ) adg nfurtusitã (nfur-tu-sí-tã), nfurtusits (nfur-tu-sítsĭ), nfurtusiti/nfur-tusite (nfur-tu-sí-ti) – (amaxi, cal, gumar, etc.) tsi-lj s-ari bãgatã unã furtii trã purtari; ncãrcat, ãncãrcat, ancãrcat, cãrcat, nsãrtsinat
{ro: încărcat}
{fr: chargé}
{en: loaded}
ex: yinea din pãzari nfurtusit (ncãrcat cu lucri)

§ nfurtusiri/nfurtusire (nfur-tu-sí-ri) sf nfurtusiri (nfur-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã nfurtu-seashti tsiva; ncãrcari, ãncãrcari, ancãrcari, cãrcari, furtusiri, nsãrtsinari
{ro: acţiunea de a încărca; încărcare}
{fr: action de charger}
{en: action of loading}

§ furtutiri/furtutire (fur-tu-tí-ri) sf furtutiri (fur-tu-tírĭ) – unã soi di ciumagã-furcã tsi poati si s-higã tu loc shi s-agiutã la ncãrcarea-a furtiiljei pi-un gumar i cal; fultutiri, ciumagã, etc.
{ro: prăjină-furcă}
{fr: pieu fourchu servant à charger une bête}
{en: forked post or stake used in loading an animal}
ex: s-dusi lemnu sh-vinji furtutiri (ciumagã, shcop); arujirea adutsi furtutirea; dã-lj cu parlu, dã-lj cu ciunlu, cu furtutirea, nu vidzu cum ascãpã di-aclo

§ fultutiri/fultutire (ful-tu-tí-ri) sf fultutiri (fur-tu-tírĭ) – (unã cu furtutiri)
ex: lu-azgunji cu fultutirea

§ furtusescu (fur-tu-sés-cu) (mi) vb IV furtusii (fur-tu-síĭ), furtuseam (fur-tu-seámŭ), furtusitã (fur-tu-sí-tã), furtusiri/furtusire (fur-tu-sí-ri) – (unã cu nfurtusescu)
ex: nu furtusirã (nu ncãrcarã) nicã; mi furtusi
(expr: mi ncãrcã) cu-unã rigeai; mi si furtusi
(expr: nj-si ngricã) s-lu ljau

§ furtusit (fur-tu-sítŭ) adg furtusitã (fur-tu-sí-tã), furtusits (fur-tu-sítsĭ), furtusi-ti/furtusite (fur-tu-sí-ti) – (unã cu nfurtusit)

§ furtusiri/fur-tusire (fur-tu-sí-ri) sf furtusiri (fur-tu-sírĭ) – (unã cu nfurtusiri)

§ nfurtescu (nfur-tés-cu) (mi) vb IV nfurtii (nfur-tíĭ), nfurteam (nfur-teámŭ), nfurtitã (nfur-tí-tã), nfurtiri/nfurtire (nfur-tí-ri) – (unã cu nfurtusescu)
ex: nfurtirã (ncãrcarã) cherea, calu

§ nfurtit (nfur-títŭ) adg nfurtitã (nfur-tí-tã), nfurtits (nfur-títsĭ), nfurtiti/nfurtite (nfur-tí-ti) – (unã cu nfurtusit)
ex: eara calu nfurtit pãnã di oclji
(expr: para-ncãrcat, pisti misurã)

§ nfurti-ri/nfurtire (nfur-tí-ri) sf nfurtiri (nfur-tírĭ) – (unã cu nfurtusiri)

§ ãnrãbosh (ãn-rã-bóshĭŭ) vb I ãnrãbushai (ãn-rã-bu-shĭáĭ), ãnrãbusham (ãn-rã-bu-shĭámŭ), ãnrãbushatã (ãn-rã-bu-shĭá-tã), ãnrãbushari/ãnrãbushare (ãn-rã-bu-shĭá-ri) – (unã cu arãbosh)
ex: lji ãnrãbushai (lj-bãgai tu isapi) trei furtii di-auã; ãrãboashi-li (adunã-li) tora treili

§ ãnrãbushat (ãn-rã-bu-shĭátŭ) adg ãnrãbushatã (ãn-rã-bu-shĭá-tã), ãnrãbushats (ãn-rã-bu-shĭátsĭ), ãnrãbushati/ãnrãbushate (ãn-rã-bu-shĭá-ti) – (unã cu arãbushat)

§ ãnrãbusha-ri/ãnrãbushare (ãn-rã-bu-shĭá-ri) sf ãnrãbusheri (ãn-rã-bu-shĭérĭ) – (unã cu arãbushari)

§ disrãbosh (dis-rã-bóshĭŭ) vb I disrãbushai (dis-rã-bu-shĭáĭ), disrãbusham (dis-rã-bu-shĭámŭ), disrãbushatã (dis-rã-bu-shĭá-tã), disrãbushari/disrãbushare (dis-rã-bu-shĭá-ri) – ashtergu (scot, agãrshescu) un semnu (isapi) faptã pi-un arãbush;
(expr: lji disrãbushedz = nj-chirui itsi nãdii tsi-aveam cã un lucru va si s-facã)
{ro: şterge un semn de pe răboj}
{fr: essuyer (enlever) une entaille faite sur une encoche}
{en: erase a tally} disrãboashi-mi (ashteardzi-mi di pi arãbush) cu yinghits grosh

§ disrãbushat (dis-rã-bu-shĭátŭ) adg disrãbushatã (dis-rã-bu-shĭá-tã), disrãbushats (dis-rã-bu-shĭátsĭ), disrãbushati/dis-rãbushate (dis-rã-bu-shĭá-ti) – (semnu) ashtersu di pi-un arãbush (agãrshit, ljirtat)
{ro: (semn) şters de pe răboj}
{fr: (entaille d’une encoche) essuyée}
{en: tally (erased)}

§ disrãbushari/dis-rãbushare (dis-rã-bu-shĭá-ri) sf disrãbusheri (dis-rã-bu-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ashteardzi un semnu di pi arãbush
{ro: acţiunea de a şterge un semn de pe răboj}
{fr: action d’essuyer une entaille}
{en: action of erasing a tally}

{ro: arămit, oxidat}
{fr: cuivré, oxydé, couvert de vert-de-gris}
{en: coated with copper}

§ bãcãryisiri/bãcãryisire (bã-cãr-yi-sí-ri) sf bãcãryisiri (bã-cãr-yi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-bãcãryiseashti
{ro: acţiunea de a arămi, de a se oxida; arămire}
{fr: action de cuivrer, de s’oxyder, de se couvrir de vert-de-gris}
{en: action of coating with copper}

§ bãcrescu (bã-crés-cu) (mi) vb IV bãcrii (bã-críĭ), bãcream (bã-creámŭ), bãcritã (bã-crí-tã), bãcriri/bãcrire (bã-crí-ri) – (unã cu bãcãryisescu)
ex: sinia s-bãcri (acãtsã un petur veardi-murnu multu suptsãri)

§ bãcrit (bã-crítŭ) adg bãcritã (bã-crí-tã), bãcrits (bã-crítsĭ), bãcriti/bãcrite (bã-crí-ti) – (unã cu bãcãryisit)
ex: si nfãrmãcarã cu mãcari dit vasi bãcriti

§ bãcriri/bãcrire (bã-crí-ri) sf bãcriri (bã-crírĭ) – (unã cu bãcãryisiri)

36: bag pi sulã = frig (di-aradã) njel pi sulã;
37: mi bag tu guva di sharpi = mi-ascundu ghini tra s-nu poatã s-mi aflã vãrnu, tra s-nu shtibã vãrnu iu hiu;
38: u bag strãmbã (cãciula) = nu-am dip ananghi, nu-nj trag gailelu, nu mi mealã;
39: lu bag arãu = lji spun a unui tsi nu shtia, lucrul arãu tsi-ari faptã)
{ro: băga, plasa, pune, aplica, intra, angaja, vârî, (se) amesteca, insista, convinge, înţelege, (se) decide, procura, fi atent, urmări, prinde, învinge, capitula, urla, învăţa, gândi, (se) culca, (se) îngrăşa, etc.}
{fr: mettre, placer, poser, appliquer, entrer, engager, fourrer, (se) mêler, insister, convaincre, comprendre, (se) décider, procurer, faire attention, poursuivre, attraper, vaincre, capituler, pousser des cris, rendre, penser, (se) coucher, s’engraisser, etc.}
{en: put, place, apply, get hired (for a job), enter, get mixed up, insist, convince, understand, decide, procure, be careful, pay attention, follow, catch, vanquish, capitulate, yell, learn, think, lie down, get fat, etc.}
ex: bagã-l tu sac sh-lja-l cu tini; bagã-nj mãna tu gepi; bagã-li dighios (dipuni-li); mi bãgai (shidzui, mi curdusii, mi-ashtirnui) ningã measã; bagã-li oili ninti; bãgats-lu n casã s-vã bag nãtheam di measã; paradzlji sã-lj badz la bancã; va-lj bãgãm avdeli; mi bãgai (intrai, mi-acãtsai) tu cor; s-avea bãgatã
(expr: intratã, arugatã) ca huzmichear; nãpãrticã s-bãgã (intrã, s-hipsi) tu fearicã; tsi ti badz (ti-ameastits) tu lucri xeani?; s-bãgã s-u da
(expr: sã ngricã, lj-cãdzu furtii, lji s-arcã s-u da); bãgats-u di cali
(expr: cãndirsits-u, apuadutsets-u, nduplicats-u) s-nu fugã; s-bãgã
(expr: nchisi) s-bumbuneadzã; s-bãgã sã strigã; bagã-ti pi dintsã (tindi-ti s-dornji cu fatsa nghios); s-bagã (s-dutsi s-doarmã) cu gãljinjli, si scoalã cu cucotslji; bagã-ts mintsãli n cap
(expr: adunã-ts mintsãli, isihã-sea, s-nu fats glãrinj); bãgat tsiva tu cornu i nu?
(expr: aduchit, achicãsit tsiva i nu?); cari-l bãga tu cornu?
(expr: cari lu-asculta tsi dzãtsi); bagã ghini tu cornu
(expr: ascultã, aduchea ghini tra s-nu-agãrsheshti) tsi-ts dzãc; bagã tu ureclji
(expr: ascultã ghini, shi s-ts-aduts aminti) tsi tsã spun; nu sh-avea bãgatã nitsi nã sãrmã n gurã
(expr: nu-avea mãcatã tsiva dip; eara multu-agiunj); mi bãgai
(expr: loai apofasea) s-li vindu oili; cãndu bãgarã
(expr: acãtsarã, nchisirã, loarã apofasea) s-facã numta; Mitlu bãgã
(expr: acumprã) nã furtii di balidz; anvitsai cã badz
(expr: acumpri, adunj, creshti) tsachi; bagã-ts oara
(expr: mutrea ghini s-nu pats tsiva, s-ts-ai cãshtiga, bagã-ts mintea); bagã oarã
(expr: mutrea ghini, ai-tsã mintea) s-nu intrã cariva n casã; nu bãgã oarã
(expr: nu-aduchi, nu-avdzã cã nu sh-avea mintea la-atseali) tsi-lj dzãsi aushlu; nu bãgai oarã
(expr: u-aveam mintea aljurea shi nu vidzui) ma s-tricu pri-aoa frati-tu; cãnjlji u bãgarã nãinti
(expr: (i) u-alãtrarã di u aspãrearã multu; (ii) trapsirã ninti, s-loarã dupã); el, cara-l bãgã luplu dinãpoi
(expr: cara lu-avinã luplu); s-ti bãgarim tu mãnã!
(expr: s-puteam s-ti-acats!); nu-lj si bagã mãnã
(expr: nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu); nu li bag mpadi
(expr: nu-nj mi prudau) dinãintea-a voastrã; easi nveasta, bagã boatsea
(expr: nchiseashti s-aurlã); nipotlu bãgã minti bunã
(expr: s-featsi cu minti, nvitsã cum s-facã); tsi bagã tu minti?
(expr: tsi mindueashti?); bagã-nj-ti
(expr: culcã-ti s-dornji), pulje, bagã-nj-ti (culcã-ti s-dornji); ved cã bãgash zvercã
(expr: ti ngrãshash); ved cã bãgash carni tu ureclji
(expr: ti ngrãshash); sh-bãgã lãili
(expr: intrã tu jali); mãni bãgãm
(expr: nchisim s-tsãsem) tu-arãzboi; multu mi bag
(expr: cilihtisescu, nj-bag zori) tra s-fug; sh-avea bãgatã stranjili atseali nalili
(expr: s-avea nviscutã cu stranjili nali) tsi li-adusi tatã-su dit Vlãhii; suntu anj di dzãli di cãndu nu bãgai ciciorlu
(expr: nu cãlcai) pi la nàsh; bãgãm
(expr: fripsim) pi sulã un noatin; chiru, canda s-bãgã tu guvã di sharpi
(expr: canda s-ascumsi tra s-nu lu-aflã vãrnu); cara si s-aflã tsi-ai faptã, lipseashti s-ti badz tu guvã di sharpi; lu bãgã arãu la frati-su
(expr: lj-dzãsi a frati-sui c-avea faptã un lucru arãu)

§ bãgat (bã-gátŭ) adg bãgatã (bã-gá-tã), bãgats (bã-gátsĭ), bãgati/bãgate (bã-gá-ti) – tsi easti faptu s-intrã iuva; tsi easti alãsat si sta pi tsiva; apus, pus, culcat, curdisit, ashtirnut
{ro: băgat, plasat, pus, aplicat, intrat, etc.}
{fr: mis, placé, posé, appliqué, entré, etc.}
{en: put, placed, applied, etc.}

§ bãgari/bãgare (bã-gá-ri) sf bãgãri (bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã tsiva; puneari, culcari, curdisiri, ashtirneari
{ro: acţiunea de a băga, de a plasa, de a pune, de a aplica, de a intra, etc.; băgare, plasare, punere, aplicare, intrare, etc.}
{fr: action de mettre, de placer, de poser, d’appliquer, d’entrer, etc.}
{en: action of putting, of placing, of applying, etc.}
ex: tri bãgari pri aranã
(expr: easti multu bun); aestã eara bãgari tru somnu
(expr: aestã eara mash tra s-lu-arãdã)

§ nibãgat (ni-bã-gátŭ) adg nibãgatã (ni-bã-gá-tã), nibãgats (ni-bã-gátsĭ), nibãgati/ni-bãgate (ni-bã-gá-ti) – tsi nu easti bãgat s-intrã iuva; tsi nu s-ari bãgatã s-doarmã; etc.
{ro: nebăgat, neculcat, etc.}
{fr: qui n’est pas mis, qui n’est pas couché, etc.}
{en: who is not put in, who does not lie down, etc.}
ex: hiu nibãgat ninga (nu mi bãgai ninga s-dormu)

§ nibãgari/nibãgare (ni-bã-gá-ri) sf nibãgãri (ni-bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva nu s-bagã
{ro: acţiunea de a nu băga, de a nu se culca, etc.}
{fr: action de ne pas mettre, de ne pas se coucher, etc.}
{en: action of not putting in, of not lying down, etc.}

§ bãgãturã (bã-gã-tú-rã) sf bãgãturi (bã-gã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu oaea sh-cheari njelu ninti di-afitari; vãtãmãturã
{ro: avort la oi}
{fr: avortement chez les brebis}
{en: miscarriage (sheep)}

§ bãltsat1 (bãl-tsátŭ) sn bãltsati/bãltsate (bãl-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)
ex: arcarã tuti cãti dzatsi bãltsati (brãtsati) di hir; bãrtsatili di hiri nu s-anumirã; deadi soarili trei bãrtsati; soarili s-avea-anãltsatã ca doauã bãrtsati sti tser

§ mbratsã (mbrá-tsã) adv – cu bratsãli tricuti deavãrliga-a truplui unui om (icã a unui lucru, tra s-lu strindzi la cheptu i s-lu portsã iuva); ãn bratsã
{ro: în braţe}
{fr: dans les bras}
{en: in his arms}
ex: am nã featã, cari earna, tuts u lja mbratsã (angucitoari: soba); mi loa mbratsã

§ mbrãtsitedz (mbrã-tsi-tédzŭ) (mi) vb I mbrãtsitai (mbrã-tsi-táĭ), mbrãtsitam (mbrã-tsi-támŭ), mbrãtsitatã (mbrã-tsi-tá-tã), mbrãtsitari/mbrãtsitare (mbrã-tsi-tá-ri) – lu-acats mbratsã sh-lu stringu la cheptu (di-aradã di vreari, di dor, cã nu-l vidzui di multu chiro, etc.); mbrãtsishedz, mbrãtsushedz, ambrats, ambratsit, angãljisescu, hiritsescu, ncurpiljedz, gugustedz, pushtuescu
{ro: îmbrăţişa}
{fr: embrasser}
{en: embrace}
ex: s-bãsharã shi si mbrãtsitarã; lu mbrãtsitarã cu cãldurã; shi cu tuts si mbrãtsitarã

§ mbrãtsitat (mbrã-tsi-tátŭ) adg mbrãtsitatã (mbrã-tsi-tá-tã), mbrã-tsitats (mbrã-tsi-tátsĭ), mbrãtsitati/mbrãtsitate (mbrã-tsi-tá-ti) – tsi easti acãtsat mbratsã (ãn bratsã) di cariva; mbrãtsishat, mbrãtsushat, ambrãtsitat, ambrãtsat, angãljisit, hiritsit, ncurpiljat, gugustat, pushtuit
{ro: îmbrăţişat}
{fr: embrassé}
{en: embraced}

§ mbrãtsitari/mbrãtsitare (mbrã-tsi-tá-ri) sf mbrãtsitãri (mbrã-tsi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mbrãtsiteadzã; mbrã-tsishari, mbrãtsushari, ambrãtsitari, ambrãtsari, angãljisiri, hiri-tsiri, ncurpiljari, gugustari, pushtuiri
{ro: acţiunea de a îmbrăţişa; îmbrăţişare}
{fr: action d’embrasser; embrassade}
{en: action of embracing; embrace}

§ mbrãtsishedz (mbrã-tsi-shĭédzŭ) (mi) vb I mbrãtsishai (mbrã-tsi-shĭáĭ), mbrãtsisham (mbrã-tsi-shĭámŭ), mbrãtsishatã (mbrã-tsi-shĭá-tã), mbrãtsishari/mbrãtsishare (mbrã-tsi-shĭá-ri) – (unã cu mbrãtsitedz)
ex: si mbrãtsisharã (mbrãtsitarã) doilji

§ mbrãtsishat (mbrã-tsi-shĭátŭ) adg mbrãtsishatã (mbrã-tsi-shĭá-tã), mbrãtsishats (mbrã-tsi-shĭátsĭ), mbrãtsishati/mbrãtsishate (mbrã-tsi-shĭá-ti) – (unã cu mbrãtsitat)
ex: mbrãtishats cãdzurã pri dzinuclji

§ mbrãtsisha-ri/mbrãtsishare (mbrã-tsi-shĭá-ri) sf mbrãtsisheri (mbrã-tsi-shĭérĭ) – (unã cu mbrãtsitari)

§ mbrãtsushedz (mbrã-tsu-shĭédzŭ) (mi) vb I mbrãtsushai (mbrã-tsu-shĭáĭ), mbrãtsusham (mbrã-tsu-shĭámŭ), mbrãtsushatã (mbrã-tsu-shĭá-tã), mbrãtsusha-ri/mbrãtsushare (mbrã-tsu-shĭá-ri) – (unã cu mbrãtsitedz)
ex: cãndu s-vidzurã sã mbrãtsusharã; nu pot s-lu mbrãtsushedz

§ mbrãtsushat (mbrã-tsu-shĭátŭ) adg mbrãtsushatã (mbrã-tsu-shĭá-tã), mbrãtsushats (mbrã-tsu-shĭátsĭ), mbrãtsushati/mbrã-tsushate (mbrã-tsu-shĭá-ti) – (unã cu mbrãtsitat)

§ mbrãtsushari/mbrãtsushare (mbrã-tsu-shĭá-ri) sf mbrãtsusheri (mbrã-tsu-shĭérĭ) – (unã cu mbrãtsitari)

§ ambratsit (am-brá-tsitŭ) (mi) vb I ambrãtsitai (am-brã-tsi-táĭ), ambrãtsitam (am-brã-tsi-támŭ), ambrãtsitatã (am-brã-tsi-tá-tã), ambrãtsitari/ambrãtsitare (am-brã-tsi-tá-ri) – (unã cu mbrã-tsitedz)
ex: lu-ambratsitã (lu mbrãtsiteadzã) sh-lu bashi

§ ambrãtsitat (am-brã-tsi-tátŭ) adg ambrãtsitatã (am-brã-tsi-tá-tã), ambrãtsitats (am-brã-tsi-tátsĭ), ambrãtsitati/ambrãtsitate (am-brã-tsi-tá-ti) – (unã cu mbrãtsitat)

§ ambrãtsitari/ambrãtsitare (am-brã-tsi-tá-ri) sf ambrãtsitãri (am-brã-tsi-tắrĭ) – (unã cu mbrã-tsitari)

§ ambrats (am-brátsŭ) (mi) vb I ambrãtsai (am-brã-tsáĭ), ambrãtsam (am-brã-tsámŭ), ambrãtsatã (am-brã-tsá-tã), ambrãtsari/ambrãtsare (am-brã-tsá-ri) – (unã cu mbrãtsitedz)
ex: sh-ambratsã (shi mbrãtsiteadzã) muljarea

§ ambrãtsat (am-brã-tsátŭ) adg ambrãtsatã (am-brã-tsá-tã), ambrãtsats (am-brã-tsátsĭ), ambrãtsati/ambrãtsate (am-brã-tsá-ti) – (unã cu mbrãtsitat)

§ ambrãtsari/ambrãtsare (am-brã-tsá-ri) sf ambrãtsãri (am-brã-tsắrĭ) – (unã cu mbrãtsitari)

§ dizbrats (diz-brátsŭ) (mi) vb I dizbrãtsai (diz-brã-tsáĭ), dizbrãtsam (diz-brã-tsámŭ), dizbrãtsatã (diz-brã-tsá-tã), dizbrãtsari/dizbrãtsare (diz-brã-tsá-ri) – discarcu bratsãli di furtia tsi portu; scot mãnica (di stranj) dit brats
{ro: descărca braţele de o greutate; scoate mâneca unui braţ}
{fr: décharger les bras; ôter la manche d’un bras}
{en: unload one’s arms; take off one’s sleeve}
ex: nj-dizbratsã trastul (nj-lja trastul din bratsã)

§ dizbrãtsat (diz-brã-tsátŭ) adg dizbrãtsatã (diz-brã-tsá-tã), dizbrãtsats (diz-brã-tsátsĭ), dizbrãtsati/dizbrãtsate (diz-brã-tsá-ti) – (furtii) discãrcatã dit bratsãli tsi u poartã; (om) tsi shi scoasi mãnica di brats
{ro: (greutate) descărcată din braţe; (braţ, om) descărcat; (mânecă) scoasă din braţ}
{fr: (bras, homme) déchargé; (bras, homme) avec la manche ôtée}
{en: (load, arm of man) discharged; with the sleeve taken off}
ex: imna cu chiurcul dizbrãtsat (cu mãnitsli scoasi dit bratsã)

§ dizbrãtsa-ri/dizbrãtsare (diz-brã-tsá-ri) sf dizbrãtsãri (diz-brã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dizbratsã
{ro: acţiunea de a descărca braţele de o greutate; de a scoate mâneca unui braţ}
{fr: action de décharger les bras; d’ôter la manche d’un bras}
{en: action of unloading one’s arms; of taking off one’s sleeve}

(expr: pri ciumãdz); adunã-ts caljlji tu ahuri
(expr: tsãni-ts gura ncljisã, nu dzã tsiva); calu-atsel bunlu shi di sum mutafi s-cunoashti; s-bat caljlji tu pljamitsã xeanã; calu gioni, tu giug s-cunoashti; ca calu tu pãhnii i nvitsat; cal bitãrnu nu si nveatsã arivani; calu di doarã (dar) nu s-caftã la dintsã; calu bun s-vindi sh-di pi pãhnii; calu bun s-vindi dit ahuri; calu bun, bun i sh-cu sumar

§ calu-al Dumnidzã sm – insectã (prici) tsi sh-u-adutsi cu un flitur, cu truplu multu lungu sh-suptsãri sh-cu patru arpiti lundzi dinãpoea-a caplui cu cari poati s-azboairã multu agonja
{ro: calul dracului, libelulă}
{fr: libellule}
{en: dragon-fly}

§ cãlic (cã-lícŭ) sm cãlits (cã-lítsĭ) – cal njic
{ro: căluşel}
{fr: petit cheval}
{en: little horse, pony}

§ cãlãriu1 (cã-lã-ríŭ) sm fãrã pl – multimi di calj i cãvãlari
{ro: mulţime de cai}
{fr: foule de chevaux}
{en: group of horses}
ex: multu cãlãriu (multimi di calj) treatsi

§ cãlãriu2 (cã-lã-ríŭ) sn cãlãriuri (cã-lã-rí-urĭ) – ascheri tsi urdinã shi s-alumtã ncãlar; cãvãlãrii, cãlãrimi
{ro: cavalerie}
{fr: cavalerie}
{en: cavalry}

§ cãvãlãrii/cãvãlãrie (cã-vã-lã-rí-i) sf cãvãlãrii (cã-vã-lã-ríĭ) – (unã cu cãlãriu2)
ex: pizura shi cãvãlãria (ascherea ncãlar); truoarã pitricu nãs nã cãvãlãrii s-lji agiungã; na iu cãvãlãria ampaturlea deadi cap

§ cãlãrimi/cãlãrime (cã-lã-rí-mi) sn pl(?) – (unã cu cãlãriu2)
ex: s-avea adunatã deavãrliga di Bituli yinghits njilj di cãlãrimi

§ ncãlar (ncã-lárŭ) adv – tsi shadi analtu pri-un cal (si s-ducã iuva, di-aradã, tu loc ca si s-ducã pripadi); tsi ari ncãlicatã pri tsiva (cal, om, vãrã-altã pravdã, vãr lucru, etc.); ancãlar, cãlar, cãvalã, cãlari, ncãlicat, ancãlicat, ãncãlicat, deca, decã;
(expr:
1: toba ncãlar = agioc di cilimeanj;
2: hiu ncãlar = hiu domnu, va si s-facã cum voi mini;
3: featã di ncãlar = featã tu ilichii, ti mãrtari)
{ro: călare}
{fr: à cheval}
{en: on horseback}
ex: armãnlu ncãlar (ncãlicat pri cal), i vai doarmã, i vai cãntã; s-armãtusi ghini-mushat, shi ncãlar (pi cal), pi cali nchisi sã s-ducã pisti tut loclu; mash pri el ãl tsãni ncãlar; tritsea ascheri ncãlar; furlu, ncãlar pri zvercã
(expr: s-hiumusi, s-arcã pri el); cara s-easã lucrili (s-facã) ashi cum vrem noi, va him ncãlar
(expr: va him domnji)

§ ancãlar (an-cã-lárŭ) adv – (unã cu ncãlar)

§ cãla-ri1/cãlare (cã-lá-ri) adv – (unã cu ncãlar)
ex: nicã s-primnã pri at cãlare

§ calar1 (ca-lárŭ) adv – (unã cu ncãlar)

§ cãlar1 (cã-lárŭ) adv – (unã cu ncãlar)
ex: isha la priimnari unãoarã n dzuã cãlar pri un cal, tsi fudzea ca un zmeu; tra s-ti-aduc cãlar acasã

§ cãvalã1 (cã-vá-lã) adv – (unã cu ncãlar)
ex: un om cãvalã (ncãlar) pri cal; mi dush la el cãvalã (ncãlar); cãvalã pri un nior; aush, lja-mi cãvalã (ncãlar, ngrãshca); lji s-arucarã cãvalã al Ghegã; pãnã tora noi him cãvalã (cãlari); pri-un cal albu nãs cãvalã; tut shi tuti yin cãvalã; pot s-aravdu cãvalã (cãlari)?; shedz cãvalã pi potan; arapi feata, u bagã n sac, cãvalã shi fudzi; di cãvalã scoasi cãciula sh-u bãgã tu shurcã, u umplu shi biu

§ cãvalã2 (cã-vá-lã) sf cãvãlj (cã-vắljĭ) – cal tsãnut shi nvitsat tra s-poartã oaminj cãvalã (ncãlar); cal di cãvalã; cal di binechi; binec, binechi, timbilichi
{ro: cal de călărit}
{fr: cheval de selle}
{en: saddle-horse}
ex: cãvãlj cu frãn ãn gurã, cari-aduc pri-armãnj cãlari; io am un cal di cãvalã (binec, di binechi); cãti cãvãlj vrei s-acats?

§ cãvalã3 (cã-vá-lã) sf cãvãlj (cã-vắljĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu ncalicã un cal; nvitsarea shi prahticarea-a murafetiljei di ncãlicari a calui shi shidearea ncãlar; tehnea shi mãsturilja tsi u-aspun oaminjlji ncãlicats pri cal (cu shidearea ncãlar, alãgarea tsi lj-u fac a calui, ansãrirea pristi cheadits, etc.)
{ro: călărie}
{fr: équitation}
{en: equitation, riding}
ex: di dorlu a cãvalãljei, ncãlicã gumarlu

§ cãvãlar1 (cã-vã-lárŭ) sm cãvãlari (cã-vã-lárĭ) – omlu tsi sta icã urdinã ncãlar; cavalarã, cãlãrets
{ro: călăreţ}
{fr: chevalier}
{en: horse rider}
ex: nizam cãvãlar; un gioni cãvãlar; tritsea prin dzãri un cãvãlar

§ cavalarã (ca-va-la-rắ) sm cavalaradz (ca-va-la-rádzĭ) sm – (unã cu cãvãlar1)

§ cãlãrets (cã-lã-rétsŭ) sm cãlãrets (cã-lã-rétsĭ) – (unã cu cãvãlar1)
ex: suflitlu nsus, suflitlu nghios, tu mesi lemnu uscãcios (angucitoari: cãlãretslu); patru njishcã, patru imnã (angu-citoari: cãlãretslu); tricurã dauã tabori di cãlãrets; veadi cã yini un cãlãrets cu ayiusealã

§ ncalic (nca-licŭ) vb I ncãlicai (ncã-li-cáĭ), ncãlicam (ncã-li-cámŭ), ncãlicatã (ncã-li-cá-tã), ncãlicari/ncã-licare (ncã-li-cá-ri) – mi-alin shi stau ncãlar pri-un cal (altã prav-dã, un om i vãrã lucru); ãncalic, ancalic;
(expr:
1: mi ncalicã = nj-cad multi pri cap sh-pri suflit; mi curmã (apitrusescu) cripãrli, gaileadzlji, chiderli, etc.; expr:
2: bãrbatlu ncalicã muljarea = bãrbatlu s-bagã tu-ashtirnut cu-unã muljari, u-ampihiurã, u-ambairã, etc.;
3: mi ncalicã muljarea = fac mash tsi-nj dzãtsi muljarea, nu es dit zborlu-a ljei;
4: mi ncãlicarã dratslji = nj-intrarã dratslji tu suflit, mi ursescu dratslji, fac ca dratslji, mi portu multu-arãu)
{ro: încăleca, domina}
{fr: monter à cheval, chevaucher; se mettre à califourchon; dominer}
{en: mount, ride a horse; dominate}
ex: ncãlicã calu (s-alinã pri cal) sh-fudzi; mula s-apleacã di u ncalic; cari ncalicã mula-a altui, s-dipuni tu mesea di cali; shi ncãlicarã caljlji; lu ncãlicarã dratslji
(expr: intrarã dratslji tu el, fatsi ca dratslji); lu ncãlicã fumealja
(expr: lu-apitrusirã gaileadzlji tsi lj-adutsea fumealja); lu ncãlica
(expr: lu-apitrusea) gailelu; cucotlu ncalicã
(expr: u-ambairã) gãljina

§ ncãlicat (ncã-li-cátŭ) adg ncãlicatã (ncã-li-cá-tã), ncãlicats (ncã-li-cátsĭ), ncãlica-ti/ncãlicate (ncã-li-cá-ti) – tsi s-ari alinatã pri tsiva shi sta ncãlar; atsel (om, pravdã, lucru) pri cari s-ari alinatã cariva; ãncãlicat, ancãlicat
{ro: încălecat, dominat}
{fr: monté à cheval, chevauché; mis à califourchon; (homme, cheval, etc.) sur lequel on a monté; dominé}
{en: mounted, saddled on a horse, riding a horse; (horse, man, etc.) on which somebody has mounted; dominated}

§ ncãlicari/ncãlicare (ncã-li-cá-ri) sf ncãlicãri (ncã-li-cắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi ncalicã; ãncãlicari, ancãlicari
{ro: acţiunea de a încăleca; de a domina}
{fr: action de monter à cheval, de chevaucher; de se mettre à califourchon; de dominer}
{en: action of mounting, of riding a horse; of dominating}

§ ancalic (an-cá-licŭ) vb I ancãlicai (an-cã-li-cáĭ), ancãlicam (an-cã-li-cámŭ), ancãlicatã (an-cã-li-cá-tã), ancãlicari/ancãlicare (an-cã-li-cá-ri) – (unã cu ncalic)
ex: ancãlicã calu sh-lipidã dzeana; ancalicã multu ghini

§ ancãlicat (an-cã-li-cátŭ) adg ancãlicatã (an-cã-li-cá-tã), ancãlicats (an-cã-li-cátsĭ), ancãlicati/ancãlicate (an-cã-li-cá-ti) – (unã cu ncãlicat)

§ ancãlicari/ancãlicare (an-cã-li-cá-ri) sf ancãlicãri (an-cã-li-cắrĭ) – (unã cu ncãlicari)

§ ãncalic (ãn-cá-licŭ) vb I ãncãlicai (ãn-cã-li-cáĭ), ãncãlicam (ãn-cã-li-cámŭ), ãncãlicatã (ãn-cã-li-cá-tã), ãncãlicari/ãncãlicare (ãn-cã-li-cá-ri) – (unã cu ncalic)
ex: ma diznou ãncãlicash

§ ãncãlicat (ãn-cã-li-cátŭ) adg ãncãlicatã (ãn-cã-li-cá-tã), ãncãlicats (ãn-cã-li-cátsĭ), ãncãlicati/ãncãlicate (ãn-cã-li-cá-ti) – (unã cu ncãlicat)

§ ãncãlicari/ãncãlicare (ãn-cã-li-cá-ri) sf ãncãlicãri (ãn-cã-li-cắrĭ) – (unã cu ncãlicari)

§ ncãlicãturã (ncã-li-cã-tú-rã) sf ncãlicãturi (ncã-li-cã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ncalicã tsiva; ncãlicari;
(expr: ncãlicãturã = muljari nitinjisitã cu hui arushinoasi, putanã, palju-muljari
{ro: încălecare; femeie josnică}
{fr: action de monter à cheval; femme de mauvaise vie}
{en: action of mounting a horse; woman of low morals}
ex: palju ncãlicãtura, palju-apreasa di tsal Nasta

§ discalic (dis-ca-licŭ) vb I discãlicai (dis-cã-li-cáĭ), discãlicam (dis-cã-li-cámŭ), discãlicatã (dis-cã-li-cá-tã), discãlicari/discãlicare (dis-cã-li-cá-ri) – dipun di pri-un cal (altã pravdã, un om i vãrã lucru); dipun cãtrã nghios tu-aripidinã; dipun; (fig: discalic = chindruescu (discalic di pri cal!) sh-mi curdusescu tu-un loc trã dizvursiri, mãcari, durnjiri, etc. cãndu calea easti lungã)
{ro: descăleca}
{fr: descendre de cheval}
{en: dismount a horse}
ex: cã s-apleacã di iu u ncalic, cã s-apleacã iu discalic (dipun); tu-aripidinã s-discalits (s-dipunj); cum vinji discãlicã (dipusi) di pri cal; discãlicãm la hani (fig: dipusim di pri calj, astãmãtsim la hani); nu discãlicã amirãlu shasprãdzatsi di sãhãts

§ discãlicat (dis-cã-li-cátŭ) adg discãlicatã (dis-cã-li-cá-tã), discãlicats (dis-cã-li-cátsĭ), discãlicati/discãlicate (dis-cã-li-cá-ti) – tsi ari dipusã di pri tsiva (cal, altã pravdã, un om i vãrã lucru); dipus
{ro: descălecat}
{fr: descendu de cheval}
{en: dismounted from a horse}

§ discãlicari/discãlicare (dis-cã-li-cá-ri) sf discãlicãri (dis-cã-li-cắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi discalicã; discãlicãturã, discãlicatã, dipuneari
{ro: acţiunea de a descăleca; descălecare; popas, etapă}
{fr: action de descendre de cheval; halte, étape}
{en: action of dismounting a horse; halt, stage}

§ nidiscãlicat (ni-dis-cã-li-cátŭ) adg nidiscãlicatã (ni-dis-cã-li-cá-tã), nidiscãlicats (ni-dis-cã-li-cátsĭ), nidiscãlica-ti/nidiscãlicate (ni-dis-cã-li-cá-ti) – tsi nu-ari dipusã di pri cal; tsi sta ninga ncãlar
{ro: nedescălecat}
{fr: qui n’a pas descendu du cheval}
{en: not dismounted from a horse}
ex: nidiscãlicat (ninti ca s-discalicã) ghini di pi cal, grailu dit gurã-lj fu

§ nidiscãlica-ri/nidiscãlicare (ni-dis-cã-li-cá-ri) sf nidiscãlicãri (ni-dis-cã-li-cắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi nu discalicã
{ro: acţiunea de a nu descăleca}
{fr: action de ne pas descendre du cheval}
{en: action of not dismounting a horse}

§ discãlicãtoari/discãlicãtoare (dis-cã-li-cã-tŭá-ri) sf discãlicãtori (dis-cã-li-cã-tórĭ) – loclu iu s-fatsi discãlicarea;
(expr: discãlicãtoari = loclu iu s-fatsi unã cunachi cãndu calea easti lungã)
{ro: loc de descălecat, loc de popas}
{fr: endroit de la descente de cheval, de la halte, de l’étape}
{en: place of dismounting, of the halt}

§ discãlicãturã (dis-cã-li-cã-tú-rã) sf discãlicãturi (dis-cã-li-cã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva discalicã, icã discalicã tsiva; discãlicatã, discãlicari
{ro: descălecare}
{fr: descente de cheval}
{en: dismounting a horse}

§ discãlicatã (dis-cã-li-cá-tã) sf fãrã pl – (unã cu discãlicãturã)
ex: tu discãlicata-a lui, agiumsim sh-noi

26: him oaminj tsi nu mutrim sum cali, stri cali = him oaminj bunj, tsi nã mutrim calea, nu him furi;
27: calea-a laptilui = multimea di steali din tser cunuscutã cu-aestã numã;
28: om, tsi s-nu lu-astalj ãn cali; s-nu ti scoatã Dumnidzã ãn cali-lj = om multu arãu, anapud, arãu, cu cari nu vrei s-ai vãrã huzmeti; om, tsi s-dai shi s-fudz di el; etc.;
29: fãrã-cali = fãrã-di-leadzi, tsi calcã leadzea, fãrã-nom;
30: fãrã di cali = nu-ari misurã; multu, di primansus;
31: ficior di pri cãljuri = ficior tsi nu-ari casã, tsi nu lucreadzã, vagabondu, alagã locurli tuti;
32: nu-alasã calea s-ljai cãrarea = zborlu tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi-alasã calea bunã, tra s-lja unã cali tsi nu easti greauã sh-ahãntu bunã, tsi nu-l fatsi un lucru cum easti lishor s-lu facã, ma aleadzi unã cali ma greauã; etc.;
33: ne tu cali, ne n cãrari = zborlu tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu fatsi ni unã, ni altã, tsi nu va ni unã ni-alantã, etc.)
{ro: cale, drum, stradă}
{fr: chemin, voie, route, avenue}
{en: road, way, street}
ex: lungã, lungã, strãmbã, strãmbã, sh-tuts mi caftã (angucitoari: calea); di la noi pãnã la voi, blidi, blidi teasi (angucitoari: calea); funi lungã sh-fãrã-aumbrã (angucitoari: calea); calea din hoarã easti bunã; furlji loarã calea (drumlu) di cãtrã la Sãmtu; nu alasã calea (calea mari sh-bunã, sucachea) s-ljai cãrarea (pãrtica, calea-atsea njica, cãlica); calea tutã imnã sh-cãntã; oarã bunã sh-calea-ambar; calea mari
(expr: calea-a moartiljei); durnjits, cã mãni avem cali (avem trã dutseari iuva); tradzi-ts calea
(expr: du-ti iu ai trã dutseari), oaspe!; lo calea mari
(expr: tradzi s-moarã); s-nu ti scoatã Dumnidzã ãn cali-lj; furlji acãtsarã cãljurli
(expr: furlji s-ashtirnurã pri cali tra s-nu-alasã s-treacã i s-lj-acatsã oaminjlji); sh-lo sor-sa calea di gushi
(expr: nchisi si s-ducã calea) sh-imnã, imnã…; arcã nã cali
(expr: featsi nã cali cu purtarea di lucri); ficiorlu arucã nã cali, arucã doauã; aestã cali (fig: aestã oarã); s-lu-ascapã shi di calea-aestã (fig: sh-oara-aestã); di calea (fig: oara) aestã canda dãdea toaca; omlu a caliljei
(expr: ndreptu, bun), ãlj dzãsi pali; a omlui ndreptu, a caliljei
(expr: omlu a ndriptatiljei); omlu lã dzãsi a caliljei
(expr: atsea tsi eara dealihea); ori nj-aspunj a calealui
(expr: dealihea, averlu), i nu ai ascãpari di mini; avush parti di-un om a caliljei
(expr: om ndreptu); s-imnji a caliljei, s-imnji calea ndreptu; “cu cali, Doamne”
(expr: “Doamne cari eshti ndreptu!”), gri harlu; el zburashti cu cali
(expr: cu minti bunã); dupã cum sh-lu-adutsi calea
(expr: buna minti, buna giudicatã); calea (fig: urnimia, mintea) tsi-ts dau io, va ti scoatã naparti; nu suntu pri-unã cali
(expr: nu suntu sinfuni, nu suntu pi-unã minti); yini multu n cali
(expr: easti ghini, cum lipseashti); apoea sh-vinji n cali
(expr: tu aeari); aflash ficior s-badz di cali
(expr: s-lu cãndãrseshti); nu pot s-bag di cali
(expr: nu pot s-lu cãndãrsescu, s-li ndreg lucrili cu) bãrbat-nju; nu putu s-u-aducã n cali
(expr: s-u cãndãrseascã, s-u nduplicã, s-u facã s-lja unã apofasi); nu s-adutsi n cali ne cu-arãulu; lucrul easti ahãntu mintit cã vãr nu poati si-lj da di cali
(expr: s-lu dizleagã, s-lu discaci, s-lj-aflu cearei); lã deadirã cali a tutlor
(expr: ãlj sãlãghirã tuts) cãts eara ncljish; lj-deadirã cali
(expr: lu-alãsarã, l-sãlãghirã); vãrã nu putea si-lj da cali a lãngoarãljei
(expr: s-lu vindicã); pi tini ti calcã calea
(expr: a tsia tsã si caftã, tsã si cadi tra) s-ti duts cã eshti ma njica; di Avdelã pãnã Sãmãrinã easti ca trei ori cali
(expr: tra s-ti duts di-Avdelã pãnã Sãmãrinã, va fats ca trei ori di chiro); tu ducã sh-tu turnatã va fats ca optu ori cali; lom (featsim) calea di Ohrida pãnã Bituli tu-unã dzuã; Cola cãdzu di-unã cali (scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar: tu scriarea-a noastrã: dinãcali, cu noima di unãshunã, diunãoarã); di nã cali (dinãoarã) n hoarã-lj s-aflã; ficior di prit cãljuri
(expr: ficior a vãrnui, tsi nu-i bun trã tsiva); calea, calea
(expr: imnãndalui), agiumsi n hoarã; calea-calea iu s-dutsea, agiumsi la un shoput; calea-calea (imnãndalui), di om-om (ntribãndalui), lj-deadi di urmã shi agiumsi tu hoarã; cari ntreabã, calea u-aflã; itsi fats, fã-u n cali
(expr: fã-u cum lipseashti, bunã, ndreaptã); cari, xen cal ãncalicã, n cali discalicã; cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu

§ cãlishoarã (cã-li-shĭŭá-rã) sf cãlishoari/cãlishoare (cã-li-shĭŭá-ri) – cali njicã, strimtã, di-arada tu pãduri i munti, iu s-imnã mash pripadi i ncalar; cãlici, cãlitsã, cãrari, pãrticã, munupati
{ro: cărare, potecă}
{fr: petite rue, sentier}
{en: (foot) path}
ex: apucã pri-unã cãlishoarã (cali njicã shi strimtã); chirurã prit cãlishoari (pãrtits); lj-astalji calea prit nã cãlishoarã (pãrticã)

§ cãlitsã (cã-lí-tsã) sf cãlitsã (cã-lí-tsã) – (unã cu cãlishoarã)
ex: tu pãduri, tu cãlitsã; la poarta dit cãlitsã (calea-atsea njica)

§ cãlici3/cãlice (cã-lí-ci) sf cãlici/cãlice (cã-lí-ci) – (unã cu cãlishoarã)

§ cãlãtor (cã-lã-tórŭ) adg, sm, sf cãlãtoari/cãlãtoare (cã-lã-tŭá-ri), cãlãtori (cã-lã-tórĭ), cãlãtoari/cã-lãtoare (cã-lã-tŭá-ri) – (atsel) tsi fatsi unã cali (tra si s-ducã tu-un loc icã tra s-yinã dit un loc); cãlitor, taxidar
{ro: călător}
{fr: voyageur}
{en: traveler, voyager}
ex: nã u deadi un cãlãtor (taxidar); sh-arcã ocljilj la cãlãtor; poate didesh, cãlãtoare, n calea-a ta di patru gionj; adunatã di la lãitslji di cãlãtori tsi tritsea pi-aclo; adãrarã tu multi locuri, pit cãljuri, iu tritsea cãlãtori, fãntãnj multi; sta sh-uhteadzã cãlãtorlji; nits cãt pulj cãlãtori; lu-adrã pescul dis hertu, dis tigãnsit di mãcã cãlãtorlu; trãmbi cãlãtoari di pulj; lãitslji di cãlãtori!; tricu un cãlãtor; earam deadum multsã cãlãtori

§ cãlitor (cã-li-tórŭ) adg, sm, sf cãlitoari/cãlitoare (cã-li-tŭá-ri), cãlitori (cã-li-tórĭ), cãlitoari/cãlitoare (cã-li-tŭá-ri) – (unã cu cãlãtor)
ex: iu armãnea cãlitori; cãlitorlu shi lãndzitlu nu-au pãreasinj shi sãrbãtori

{en: while someone works with the caravan}
ex: cãrvãnar mortu ncãrvani (tu chirolu tsi s-afla n cãrvani); iu s-ducã ncãr-vani?; neni dusi ncãrvani, di nu sh-ari turnari

§ cãrvãsãrã (cãr-vã-sã-rắ) sm cãrvãsãradz (cãr-vã-sã-rádzĭ) – hani iu trag di-aradã cãrvãnjli; hani
{ro: carvasara, han}
{fr: hôtellerie pour les cara-vanes}
{en: roadside inn}