DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bou

bou (bóŭ) sm boi (bóĭ) – pravdã di-a casãljei, tavru (bic, bugã) dzigãrit (ciucutit, shutsãt), mascurlu-a vacãljei, ma mari di ea, cari easti criscut trã carnea-a lui sh-ti lucrul greu tsi poati s-lu facã la agri (s-tragã aratrul sh-chera ncãrcatã cu grãni); (fig:
1: bou = om tsi nu para easti dishteptu, tsi nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi, tsi easti prostu, ahmac; expr:
2: bou s-dusi, bou vinji; s-dusi bou shi vinji vacã = dusi glar, prostu sh-vinji nãpoi unã soi;
3: l-bãgarã tu-a boilor = l-bãgarã tu-ahapsi;
4: om tsi lu-alimsirã boilji = om tsi nu-lj creashti barba, tsi easti spãn, chiosi;
5: cu un bou nu s-arã = tra s-lu fats un lucru va s-ai tut tsi-ts lipseashti;
6: tut boulu-l mãcã, sh-la coadã s-curmã = s-dzãtsi tr-atsel tsi-l fatsi tut lucrul, mash cã lucrul atsel njic dit soni tsi lipseashti fãtseari, nu poati s-lu bitiseascã;
7: azbuirã boulu = dusi, easti-un lucru tsi nu va si s-facã vãrãoarã;
8: dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni;
9: cama ghini az un ou, dicãt mãni un bou; astãndz furi ou, mãni va furi bou; di ou, lu-adarã bou = un lucru njic s-fatsi, cu chirolu, mari;
10: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi tut copuslu ma tu soni altu va-lj veadi hãirea; altsã lucreadzã ayinjli, sh-altsã stricoarã butsli;
11: tsãni-lj cicioarli a boului, cãnd domnu-tu va si-l talji = caftã s-lu-agiuts omlu (atsel) di cari va s-ai ananghi ma nclo, tora, cãndu el ari-ananghi di tini)
{ro: bou}
{fr: boeuf}
{en: ox}
ex: tsi-i njic cãt oulu sh-poati cãt boulu? (angucitoari: bilciclu, cãntarea); ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); boulu s-leagã di coarni, omlu di limbã; boulu tradzi pluglu; si-lj pascu boilji; cama ghini az un ou, dicãt mãni un bou; astãndz furi ou, mãni va furi bou; di ou, lu-adarã bou; ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji; eshti un bou (fig: prostu, ahmac, pravdã)

§ buits (bu-ítsŭ) sm, sf, adg buitsã (bu-í-tsã), buits (bu-ítsĭ), buitsã (bu-í-tsã) – bou (vacã) njic; buici
{ro: bouţ}
{fr: petit boeuf}
{en: small ox}
ex: sh-asti buits (fig: niheam ca glareshcu); tinirili di tora suntu ca buits

§ buici (bu-ícĭŭ) sm buici (bu-ícĭ) – (unã cu buits)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãminji/cãminje

cãminji/cãminje (cã-mí-nji) sf cãminji/cãminje (cã-mí-nji) – cireap tsi ncãldzashti multu; cireaplu tu cari s-ardu leamnili tra s-li facã cãrbunj; cireap iu s-ardu chirãmidzli, azvestea; cireap, furnu; (fig: cãminji = hãlatea tu cari s-fatsi arãchia; lãmbic)
{ro: cuptor, cărbunărie}
{fr: four à chaux; fournaise; fourneau}
{en: lime kiln; furnace; oven}
ex: lucredz la unã cãminji di cãrbunj; ca vãr ghiftu di la cãminji; inima-nj si featsi cãminji di blãsteami

§ cãminju-sescu (cã-mi-njĭu-sés-cu) vb IV cãminjusii (cã-mi-njĭu-síĭ), cãminjuseam (cã-mi-njĭu-seámŭ), cãminjusitã (cã-mi-njĭu-sí-tã), cãminjusiri/cãminjusire (cã-mi-njĭu-sí-ri) – ardu cãminja tra si s-facã cãrbunjlji di lemnu, chirãmidzli, azvestea, etc.; ardu foclu di la lãmbiclu tsi fatsi arãchia;
(expr: mi cãminjusescu = mi mbet, mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, tsai, etc.), mi cãlescu)
{ro: încinge cuptorul}
{fr: entretenir le feu d’un four à charbon}
{en: heat the furnace}

§ cãminjusit (cã-mi-njĭu-sítŭ) adg cãminjusitã (cã-mi-njĭu-sí-tã), cãminjusits (cã-mi-njĭu-sítsĭ), cãminjusiti/cãminjusite (cã-mi-njĭu-sí-ti) – (cãminji) tsi easti arsã tra si s-facã cãrbunj (azvesti, arãchii, etc.); (lemnu tsi easti faptu cãrbuni
{ro: (cuptor) încins; (lemn) făcut cărbune}
{fr: (four) avec le feu entretenu; mis dans le four}
{en: heated (furnace); put in the furnace}

§ cãminjusiri/cãminjusire (cã-mi-njĭu-sí-ri) sf cãminjusiri (cã-mi-njĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãminjuseashti cãrbunili, azvestea, etc.
{ro: acţiunea de a încinge cuptorul}
{fr: action d’entretenir le feu d’un four à charbon}
{en: action of heating the furnace}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cireap

cireap (ci-reápŭ) sn cireapuri (ci-reá-purĭ) – hãlati cu-un loc ãncljis iu s-fatsi foc trã cutseari pãni, carni, pãtãts, etc. (cãti-vãrãoarã nafoarã tu ubor, di chirimidã i chetri, ma multili ori ãn casã, deadun cu soba di hirbeari mãcãri); tutã mãcarea (pãnea) tsi s-coatsi unãoarã, tu-un singur cireap; cirap, cileap, cuptor, cuftor, cãftor, fur, furnu, furnã, shporet, cãminji
{ro: cuptor}
{fr: four}
{en: oven}
ex: un lai buval, buciunj arucuteashti (angu-citoari: cireaplu); un arap cu gura dishcljisã (angucitoari: cireaplu); ardu cireaplu; un cireap arsu di noauã ori; vrem doauã cireapuri di pãni; dusi pãnjli la cireap

§ cirap (ci-rápŭ) sm cirapuri (ci-rá-purĭ) – (unã cu cireap)

§ cileap (ci-leápŭ) sn cileapuri (ci-leá-purĭ) – (unã cu cireap)

§ ciripic (ci-ri-pícŭ) sn ciripitsi/ciripitse (ci-ri-pí-tsi) – cireap njic, pishnic
{ro: cuptoraş}
{fr: petit four}
{en: small oven}

§ ciripar (ci-ri-párŭ) sm ciripari (ci-ri-párĭ) – atsel tsi coatsi pãni shi alti lucri tu furnu; atsel tsi vindi pãni; cilipar, furnãgi, furnigi, furnuci, pãnar, psumã
{ro: brutar}
{fr: boulanger}
{en: baker}
ex: ãn cali astãlje un ciripar

§ cilipar (ci-li-párŭ) sm cilipari (ci-li-párĭ) – (unã cu ciripar)
ex: ciliparlu-a nostru easti lãndzit

§ cilipãrlãchi/cilipãrlãche (ci-li-pãr-lắ-chi) sf cilipãrlãchi (ci-li-pãr-lắchĭ) – loclu (ducheanea) iu s-fatsi shi s-vindi pãnea; tehnea di cilipar; cireap, cirap, cileap
{ro: brutărie; meseria de brutar}
{fr: boulangerie; métier de boulanger}
{en: bakery; baker’s profession}

§ ncilipedz (nci-li-pédzŭ) vb I ncilipai (nci-li-páĭ), ncilipam (nci-li-pámŭ), ncilipatã (nci-li-pá-tã), ncilipari/ncilipare (nci-li-pá-ri) – aruc pãnea (pita, mãcarea, etc.) tu cireap tra si s-coacã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

citus!

citus! (cí-tusŭ) inter – zbor tsi dimãndã a unui s-tacã, s-nu mata scoatã un zbor dit gurã; sst!, tats!, tãtsets!, molci!, mutus!
{ro: tăcere!, tăceţi!}
{fr: tais-toi!, taisez-vous!, ta gueule!, silence!}
{en: silence!, keep quiet!}
ex: tãtsea citus! (nu scutea zbor dit gurã); si nhipsi n furnu shi citus! (zbor nu scutea dit gurã), sh-adiljaticlu shi-l tsãnea; pãnea, nãpoi, citus!

§ shit! (shítŭ) inter – (unã cu citus!)

§ cit! (cítŭ) inter – zbor cu cari s-dzãtsi a unei cãtushi s-tacã, s-astãmãtseascã, s-fugã, etc.
{ro: cuvânt adresat unei pisici să stea liniştită, să nu facă zgomot, să se oprească din mers, etc.}
{fr: interjection qu’on adresse à un chat pour le faire taire, pour le faire s’arrêter, etc.}
{en: word by which one tells the cat to stop, not to make a noise, etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coc

coc (cócŭ) vb III shi II copshu (cóp-shĭu), cutseam (cu-tseámŭ), coaptã (cŭáp-tã), coatsiri/coatsire (cŭá-tsi-ri) shi cutseari/cutseare (cu-tseá-ri) –
1: bag tu cireaplu arsu (i pri foc) un lucru tsi s-mãcã (carni, ghelã, aloatlu di pãni, etc.) shi cãldura dit cireap (i foclu) l-fatsi bun tri mãcari;
2: (yimishili, poamili, simintsãli, etc.) crescu shi cãldura-a soarilui li fatsi buni tri mãcari, li asescu; (mi) fac, (mi-)adar, asescu, agiungu;
3: (arana) acatsã pronj;
(expr:
1: mi coc = mi ncãldzãscu multu, dip canda hiu tu cireap arsu;
2: lj-u coc = lj-am multã inati shi voi sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu;
3: ãlj coc un somnu (greu) = mi bag s-dormu ghini, s-lu fur niheamã somnul;
4: talj sh-coapti sh-crudi (sh-nicoapti) = zburãscu sh-buni sh-arali, sh-mãri sh-njits, sh-lucri salami sh-papardeli, glãrini, chirãturi, zboarã fãrã nitsiunã simasii, etc.;
5: om (tsi easti) coptu, om (tsi easti) cu mintea coaptã = om mãtur, mintimen, cu minti sãnãtoasã, tsi mindueashti ghini)
{ro: coace}
{fr: (faire) cuire; (faire) mûrir}
{en: cook, bake; ripen}
ex: cutsem culaclu (bãgãm culaclu tu cireap tra si s-facã bun tri mãcari); pãnea s-coapsi (s-featsi) ghini; cãndu s-cutsea auãli (cãndu soarili li-adra dultsi sh-buni tri mãcari); soarli li coapsi poamili (poamili asirã, agiumsirã, s-featsirã, soarili li-adrã buni tri mãcari); nj-si coapsirã gãtunjli di nãpoea-a casãljei; nj-coatsi (nj-acatsã pronj) dzeadzitlu; mi copshu tu stranjili aesti
(expr: mi ncãldzãi multu); s-culcã sã-lj coacã un somnu
(expr: s-bãgã s-doarmã niheamã, sã-l furã somnul niheamã); ãlj coapsi un oclju di somnu
(expr: durnji, l-furã somnul); aestu-lj coatsi somnu di greulu
(expr: doarmi ahãndos); lj-u coatsi di multu chiro
(expr: lj-ari inati di multu chiro shi va si-sh lja ahtea nã dzuã)

§ coptu (cóp-tu) adg coaptã (cŭáp-tã), coptsã (cóp-tsã), coapti/coapte (cŭáp-ti) – (mãcarea, pãnea, carnea, curcubeta, etc.) easti faptã bunã ti mãcari di cãldura dit cireap (i cãldura di pri foc); (poamili) suntu buni trã mãcari (suntu asiti di cãldura-a soarilui); faptu, adrat, asit, agiumtu, mãtur
{ro: copt}
{fr: cuit; mûr}
{en: cooked, baked; ripened}
ex: pãni coaptã, minti coaptã (mãturã); ca merlu coptu (faptu, agiumtu); pronjlu di la gãrnuts i coptu (acãtsã pronj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn