DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

furnjii/furnjie

furnjii/furnjie (fur-njí-i) sf furnjii (fur-njíĭ) – atsea (itia) trã cari un lucru s-ari faptã; atsea tsi si spuni cã easti sibepea (dealihea i minciunoasã) cã un lucru s-ari faptã; afurnjii, acãtsãturã, ascãlnã-turã, itii, made, mãdei, mãhãnã, sibepi, sibeti, simbeti;
(expr: nj-arcarã furnjii = mi cãtigursirã, nj-aflarã stepsu)
{ro: cauză, pretext}
{fr: cause, prétexte, faute}
{en: reason, pretext}
ex: s-featsi furnjii (sibepi) ca s-moarã; lipseashti s-hibã vãrnã furnjii; cãftã vãrã furnjii (itii) tra si-l vatãmã; cãftã furnjia tra s-fugã shi fudzi; di furnjia (itia) a mãtreatsãljei; furnjii (itii) vream; furnjia a mortsãlor, haraua a yiilor; arucãndalui furnjia (vina) pri armãnj

§ afurnjii/afurnjie (a-fur-njí-i) sf afurnjii (a-fur-njíĭ) – (unã cu furnjii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

acats

acats (a-cátsŭ) (mi) vb I acãtsai (a-cã-tsáĭ), acãtsam (a-cã-tsámŭ), acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) – bag tu mãnã, ljau, apuc, spindzur; mi curdusescu, mi-ashternu, mi-acoapir; nchisescu (s-fac tsiva, sã zburãscu, s-amin tufechi, etc.), ahiurses-cu, ahiurhescu, apãrnjescu, nchiseashti s-sugã (natlu);
(expr:
1: acats casã = ljau cu nichi unã casã;
2: mi-acatsã caplu; mi-acatsã heavra; mi-acatsã tu lingurici; etc. = nchiseashti s-mi doarã caplu; hivrescu; nchiseashti s-mi doarã tu lingurici, etc.
3: acats guvili = fug sh-mi-ascundu;
4: nj-acatsã mintea = aduchescu lishor, hiu dishteptu pirã;
5: nji s-acatsã (tu gurmadz) = nj-armasi tsiva (nji s-astãmãtsi unã cumatã di mãcari i altutsiva) tu gãrgãlan shi nu pot s-u ngljit;
6: tsi s-lj-acatsã = easti multu putsãn shi nu lj-agiundzi, nu-l saturã;
7: s-acãtsã (di mãnj, di cicioari, di gurã, etc.) = sicã, dãmlusi di cicioari, mãnj, gurã, etc.;
8: acats corlu = intru s-gioc tu cor;
9: lu-acatsã (stranjili) = ãlj sta ghini (stranjili);
10: nu mi-acatsã loclu = nu-am arãvdari, nu am isihii, canda ashteptu si s-facã tsiva;
11: mi-acatsã amarea = ãnj yini s-versu, s-vom;
12: mi-acãtsã yinlu = mi mbitai; nj-yini-andralã; nj-yin mintsãli deavãrliga;
13: mi-acats di peri = acats s-mi bat, s-mi-anciup;
14: lj-acatsã mãna = poati s-facã lucru bun; easti bun la fãtsearea-a unui lucru;
15: li-acats aloaturli cu cariva = mi fac bun oaspi cu cariva;
16: li-acats aloaturli trã numtã = mi ndreg trã numtã;
17: acatsã loc = fatsi lucrul tsi lipseashti, ngreacã; etc. etc.;
18: s-acatsã tengirea (pri foc) = s-ardi fundul di tengiri, s-afumã tengirea;
19: mi-acatsã dratslji (di ureclji) = mi-aprindu foc, mi nãirescu multu;
20: u-acats feata = u bag feata tu-ashtirnut, u-ambair, u ncalic, u nitinjisescu;
21: acatsã njic = (muljarea) cadi greauã (tra s-facã njic);
22: lu-acats cu mãyi = lj-fac mãyi sh-nu mata poati si sh-facã lucrul di-aradã;
24: mi-acats stihimã = mi-aduchescu cu cariva cu cari nu hiu sinfuni ti-un lucru ca, atsel tsi nu ari ndriptati s-da tsiva (di-aradã paradz) a atsilui tsi ari ndriptati, dupã tsi va s-aflãm deadun cum easti lucrul dealihea; bag stihimã;
25: nj-acatsã ghini = ved hãiri, am prucuchii)
{ro: agăţa, prinde, începe}
{fr: accrocher, attraper, saisir, occuper, commencer}
{en: catch, occupy, start}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); i lu-adari un lucru, i nu ti-acatsã (nu lu nchisea); di tsi s-acatsã, s-usucã; lu-acãtsãm (ãl bãgãm tu mãnã) tu pãduri; picurarlji acãtsarã (ãlj loarã, s-ashtirnurã tu) giuneapinjlji; cã va-acatsã (va s-acoapirã cu) neauã muntsãlj; di cu noaptea s-lucreadzã-acãtsarã (nchisirã); acãtsarã (ahiursirã) s-da cap; foclu acãtsã (ãnchisi si s-aprindã); intrai tu cor shi u-acãtsai (u loai) di mãnã; di-altã parti acatsã corlu (apãrnjashti corlu; icã el/ea intrã tu cor); s-acãtsã di (agiundzi tu) muntsã; acãtsarã (nchisirã s-aminã) tufechi cu purintsãlj; natlu nu-acatsã (nu nchiseashti s-sugã); va ti-acats (va nj-ahãrzeshti ca unã) poartã; vituljlu gras tsi nu lu-acatsã (nu lu ncapi, nu poati s-lu misurã) zigha; lu-acãtsai (spindzurai) paltul di penurã; nã lai sãrmã, tsi s-lj-acatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ascãlnãturã2

ascãlnãturã2 (as-cãl-nã-tú-rã) sf ascãlnãturi (as-cãl-nã-túrĭ) – atsea tsi si spuni cã easti sibepea (dealihea i minciunoasã) ca un lucru si s-facã (si s-aibã faptã); afurnjii, acãtsãturã, itii, made, mãdei, mãhãnã, sibepi, sibeti, simbeti
{ro: cauză, pretext}
{fr: cause, prétexte}
{en: reason, pretext}
ex: lj-aflai unã ascãlnãturã (unã sibepi, itii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

grai

grai (gráĭŭ) sn grai/grae (grá-i) shi grairi/graire (grá-i-ri) –
1: sonlu tsi-l scoati omlu din gurã cãndu zburashti (icã aspunearea-a lui tu scriari) sh-cari ari unã noimã maxutarcã trã lumea tsi lu-avdi (i veadi scriarea); grair, greai, grei, grii, cuvendã, zbor;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti achicãsit di-alantsã oaminj; limba (cu tuti zboarãli a ljei) zburãtã di oaminjlji a unui popul; limbã, zburãri;
(expr:
1: grai cu mãduã = zbor mintimen, zbor cuminti;
2: suntu pi un grai = s-aduchescu, suntu sinfuni;
3: grailu imnã, urdinã = zborlu treatsi di la om la om, s-arãspãndeashti;
4: lji scot un grai dit gurã = l-fac sã zburascã niheamã;
5: grai di moarti = dimãndarea tsi u fatsi (i vrearea tsi u-aspuni) omlu tu oara tsi easti s-moarã;
6: nj-cadi grailu mpadi = nu hiu ascultat;
7: nigrit grailu; niscos grailu = unãshunã; ninti ca s-bitiseascã zborlu din gurã; cum bitiseashti zburãrea;
8: Grailu Mari = (prota) dzuã di Pashti; Ngrei Mari;
9: (om) faptu n Grailu Mari = (om) tsi easti cu multã tihi tu banã)
{ro: cuvânt, limbă}
{fr: mot, parole, langage}
{en: word, language}
ex: nu putui s-lji scot un grai (zbor) dit gurã; fãrshirotslji sh-au grailu (limba, zburãrea) a lor; dorlu a lor cu grai (zbor) nu s-aspunea, cu cundiljlu nu si scria; grailu dultsi, multu adutsi; grailu bun aflã loc bun; trei oi, sh-atseali li mãcã luplu, yini grailu (zborlu); grailu imna prit hoarã
(expr: zborlu s-avdza tu ntreaga hoarã di la un la-alantu, dit unã gurã tu-alantã); dimãndarea faptã cu grai di moarti
(expr: faptã, tu oara tsi moari omlu); l-alãsã cu grailu di moarti
(expr: cu dimãndarea faptã tu oara tsi murea); nj-u cã s-nu-nj cadã grailu mpadi
(expr: nj-easti cã nu va hiu ascultat), gione-mushat, di-atsea nu voi s-dimãndu; vinj-ascherea n Grailu-Mari
(expr: vinj-ascherea prota dzuã di Pashti); niscos grailu ghini
(expr: unãshunã)

§ grair (grá-irŭ) sn grairi/graire (grá-i-ri) – (unã cu grai)
ex: grairi di sivdai (zboarã di vreari); urãti grairi; shcurti grairi

§ greai (greáĭŭ) sn greairi/greaire (greá-i-ri) – (unã cu grai)

§ grei (gréĭŭ) sn grei/gree (gré-i) shi greiri/greire (gré-i-ri) – (unã cu grai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gurã

gurã (gú-rã) sf guri/gure (gú-ri) shi guri (gúrĭ) – guva tsi s-aflã tu partea di nghios a caplui di om (mãrdzinitã di dauã budzã, cu cari zburashti sh-prit cari intrã mãcarea tu trup); guva dit caplu-a prãvdzãlor (cu cari mãcã shi prit cari scot bots); muts, mutsã, mutscã, zurnã, arostu, arostru; (fig:
1: gurã = (i) dishcljidzãturã dit lucri ca saclu, punga, putslu, etc. tsi sh-u-aduc cu gura; guvã; (ii) boatsi, zbor, grai; (iii) om, insu; (iv) yiu, tu banã; (v) bãshari; (vi) unã ascãpitari prit gãrgãlan di apã (di-unã cumatã di mãcari, etc.); expr:
2: tserlu-a gurãljei = partea di nsus (tãvanea, cubelu) a gurãljei;
3: cad tu gura di lup = mi fac afan, mi fac cãipi, mi cher, cãipusescu;
4: am guri multi (ti hrãniri) = am multsã cilimeanj, oaminj, sufliti tsi lipseashti s-lã dau di mãcari;
5: nu-am gurã s-grescu = nu-am nitsiunã furnjii, ndreptu ca s-dzãc un zbor; nj-easti-arshini tra si scot un zbor dit gurã;
6: gurã s-avea, vreai greascã = zbor tsi s-dzãtsi trã un lucru tsi nu-l videm, cu tuti cã easti ningã noi, dinintea-a ocljilor, lucru tsi-l cãftãm shi nu-l videm;
7: gurã ari, gurã nu-ari = zbor tsi s-dzãtsi trã nveastili tsi s-poartã ghini cu soacrili;
8: nu nã grim cu gura = him cãrtits, ncãceats;
9: nj-aspargu gura = l-zburãscu di-arãu, l-cacuzburãscu;
10: aspealã-ts gura = s-nu zburãshti urãt di omlu bun, s-nu-l zburãshti di-arãu, s-nu-l cacuzburãshti;
11: nu-l trec n gurã = nu-l zburãscu di-arãu, nu-l cacuzburãscu;
12: am gura-aspartã = (i) zburãscu lucri uruti sh-arushinoasi; zburãscu vruti sh-nivruti; (ii) zburãscu sh-aspun misticadz tsi lipsea s-lji tsãn ascumtsã; nu pot s-tsãn misticadz;
13: am gurã; am gura mari; u-adar gura nã palmã; mi doari gura di zburãri; nu mi satur di gurã; nj-neadzi gura ca unã moarã aspartã; nu-nj tatsi gura; etc. = zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja sh-fãrã s-astãmãtsescu; nu mi satur di zbor;
14: apã-nj njardzi gura = (i) zburãscu ghini sh-limpidi; (ii) zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja sh-fãrã s-astãmãtsescu;
15: am gura bunã = zburãscu ghini;
16: am gura dultsi, am gurã di njari = zburãscu mushat, cu boatsi bunã sh-dultsi;
17: am gura hani = dzãc tut tsi minduescu, tsi shtiu, nu pot s-tsãn un mistiryiu;
18: nj-afirescu gura = am cãshtigã cãndu zburãscu tra s-nu dzãc tsi nu lipseashti;
19: u dzãc cu giumitati di gurã = zburãscu, cu tuti cã nu para voi sã zburãscu (cã nu para pistipsescu c-atseali tsi dzãc suntu dealihea, etc.);
20: cari gura nu-l doari, muntsãlj disicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari zghileashti di arsunã sh-muntsãlj, cari nu-ari altu lucru shi zburashti geaba, tu vimtu;
21: zburãscu gurã cu gurã = zburãscu cu cariva tu-un loc iu s-nu poatã s-mi avdã vãrnu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

itii/itie

itii/itie (i-tí-i) sf itii (i-tíĭ) – sibepea tsi easti la-arãdãtsina-a fãtseariljei a unui lucru; atsea tsi fatsi ca un lucru si s-adarã; atsea tsi aspuni sibepea (dealihea i minciunoasã) di cum s-ari faptã un lucru; atsea tsi aspuni cãtse s-featsi un lucru; furnjii, afurnjii, acãtsãturã, ascãlnãturã, made, mãdei, mãhãnã, sibepi, sibeti, simbeti
{ro: cauză, motiv}
{fr: cause, motif}
{en: reason, pretext}
ex: tuti au unã itii (sibepi, furnii); banã ma nsus di yinghits anj s-nu-ai, shi broaticlu s-tsã hibã itia; ditr-aistã itii sh-amirãlu multu jilit sh-eara; ahurhirã s-lji dzãcã, cã ti tsi itii (cãtse) va s-lji vatãmã; easti la pãlatea-a dratslor di muljari-sa itii; di itia-aestã, amãnã shi tuts ljundarlji sã ntribarã; nj-u-aveam altã s-nu hibã itia; s-lã spunã, tsi lã fu itia ta sã si nveascã tu stranji muljireshti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

made

made (ma-dé) sm madedz (ma-dédzĭ) – furnjia trã cari un lucru s-ari faptã; atsea tsi si spuni cã easti itia (dealihea i minciunoasã) cã un lucru s-ari faptã; mãdei, furnjii, afurnjii, acãtsãturã, ascãlnãturã, itii, mãhãnã, sibepi, sibeti, simbeti;
(expr: tr-ahãt made = tr-ahãt lucru, trã dip tsiva)
{ro: cauză, motiv}
{fr: cause, motif}
{en: reason, pretext}
ex: aestu vã easti tut mãdelu (tutã itia)?; tr-ahãt made
(expr: tr-ahãt lucru, trã dip tsiva) tsã mãts inima?

§ mãdei/mãdee (mã-dé-i) sf mãdei (mã-déĭ) – (unã cu made)
ex: trã tsi mãdei (itii) ludzlji ãlj vãtãmarã?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mãhãnã1

mãhãnã1 (mã-hã-nã) sm mãhãnadz (mã-hã-nádzĭ) – atsea tsi si spuni cã easti itia (dealihea i minciunoasã) cã un lucru s-ari faptã; furnjii, afurnjii, acãtsãturã, ascãlnãturã, itii, made, mãdei, sibepi, sibeti, simbeti, vinã
{ro: cauză, motiv}
{fr: cause, motif}
{en: reason, pretext}
ex: lj-arucã mãhãnã (vina, furnjia); arucã mãhãnãlu (furnjia) pri Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sibepi/sibepe

sibepi/sibepe (si-bé-pi) sf sibechi (si-béchĭ) – atsea tsi si spuni cã easti itia (dealihea i minciunoasã) cã un lucru s-featsi i s-ari faptã; furnjii, afurnjii, acãtsãturã, ascãlnãturã, itii, made, mãdei, mãhãnã, sibeti, simbeti
{ro: cauză, motiv, pretext}
{fr: cause, motif; prétexte}
{en: reason, pretext}
ex: di nãsã sibepi (di itia-a ljei), azvimsirã; fãrmac s-featsi, cã di nãs sibepi fudzea ficiorlji; tsi fitsesh sibepi greacã; sibepi (itia) s-featsi nãs; sibepea cari featsi si-lj si ljartã picatili; vru sh-amirãlu s-veadã sibepea; lu ntribã sibepea shi ficiorlu spusi tut

§ simbeti/simbete (sim-bé-ti) sf simbets (sim-bétsĭ) – (unã cu sibepi)
ex: easti simbetea-a mãhãnãlui; cari s-featsi simbetea s-amãrtipseascã omlu?; tra si s-vatãmã cu vãrã simbeti; di trã simbetea (itia) a lor urutã; nvitsari shi tirbieti easti simbeti (mãhãnã)

§ sibeti/sibete (si-bé-ti) sf sibets (si-bétsĭ) – (unã cu sibepi)
ex: cu sibetea-aestã (di itia-aestã; tr-atsea) s-turnã la noi; nãs s-featsi sibeti (el fu itia) di-nj mãrtai feata

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã