fur1 (fúrŭ) sm furi (fúrĭ) shi fur2 (fúrŭ) adg furã (fú-rã), furi (fúrĭ), furi/fure (fú-ri) – atsel tsi lja peascumta, cu zorea shi fãrã volja-a nicuchirlui un lucru tsi nu easti a lui; afur, furcudar, haramiu, hãrãmit, chisãgi, caceac;
(expr:
1: dau pãni a furlor = (i) lj-aprochi furlji n casã, lj-agiut, lj-ascundu; (ii) om nitinjisit; muljari nitinjisitã, dosã, putanã; tsi da pãni a furlor peascumta;
2: es fur = mi (duc tu muntsã s-mi) fac fur)
{ro: hoţ}
{fr: voleur}
{en: thief, robber}
ex: furlu acatsã furlu; fure, fure, nu ts-u-arshini?; sotslj-a mei s-cunushtea cu furlji; l-dispuljarã furlji cãndu dipunea calea; a furlui, fã-ti fur shi giumitati; cãndu nu s-avdu furi, atumtsea s-ti-aveglji di nãsh; furlu, sh-furã sh-giurã; intrarã furlji la noi, nu him ghini; shi s-pãrea ca doauã furi; acãtsai un fur, lu-alas, nu mi-alasã; nãsã da pãni a furlor n hoarã
(expr: da agiutor, lj-aproachi n casã furlji); aidi s-ishim
(expr: s-nã fãtsem) furi
§ afur1 (a-fúrŭ) sm afuri (a-fúrĭ) shi afur2 (a-fúrŭ) adg afurã (a-fú-rã), afuri (a-fúrĭ), afuri/afure (a-fú-ri) – (unã cu fur1 shi fur2)
ex: s-featsi prot afur tru munti
§ furac (fu-rácŭ) sm furats (fu-rátsĭ) – fur njic
{ro: hoţ mic}
{fr: jeune voleur}
{en: young thief, young robber}
ex: un furac apala scoati
§ furcudar (fur-cu-dárŭ) sm furcudari (fur-cu-dárĭ) – (unã cu fur1)
ex: picurari, lai furcudari!
§ furami/furame (fu-rá-mi) sf furãnj (fu-rắnjĭ) – multimi di furi
{ro: număr mare de hoţi}
{fr: nombre de voleurs}
{en: number of thieves}
ex: armatili a furamiljei (a furlor); iu tut urdinã furãnj (ceti di furi); au tricutã ahãti furãnj (ceti di furi)
§ furtu (fúr-tu) sn furturi (fúr-turĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lja peascumta i cu zorea un lucru tsi nu easti a lui; furari, afurari, furilji, furlichi, hãrãmitlãchi
{ro: furt, hoţie}
{fr: vol, brigandage, larcin}
{en: thievery, robbery, larceny}
ex: di furtu (di la furari) mãnã s-nu tradz; nu featsi alti furturi (furãri); cu furtul featsi tutiputa; bãneadzã cu furtul; di furtu hãiri nu s-veadi
§ furilji/furilje (fu-rí-lji) sf furilj (fu-ríljĭ) – (unã cu furtu)
ex: furilja (furtul) nu vã prindi; di furilji (furtu) casã nu s-adarã; bãnai di furilji (furtu)
§ furlichi/furliche (fur-lí-chi) sf furlichi (fur-líchĭ) – (unã cu furtu)
§ furescu (fu-rés-cu) adg fureascã (fu-reás-cã), fureshtsã (fu-résh-tsã), fureshti (fu-résh-ti) – tsi ari s-facã cu furlji (cu furilja, cu furtul, etc.); (lucru) di furi;
(expr:
1: tu mãnj fureshti = sclav la furi (cari di-aradã, va-l vãtãma, ma s-nu lã si dãdea unã axagurauã);
2: ascãpash di mãnj fureshti, s-cadz tu mãnj turtseshti = dit un arãu, cadz tu un altu, ma mari arãu)
{ro: hoţesc}
{fr: de voleur}
{en: that has to do with stealing}
ex: nsus tu muntili furescu (di furi); easti un loc furescu (bun trã furi); paradz fureshti, casã nu-adarã; tu mãnj fureshti i turtseshti cadz, un darac easti
§ fureashti/fureashte (fu-reásh-ti) adv – ca di furi
{ro: hoţeşte}
{fr: à la maniére des voleurs}
{en: as in a robbery}
ex: si-l cruescu fureashti (ca di la furi)
§ fur3 (fúrŭ) (mi) vb I furai (fu-ráĭ), furam (fu-rámŭ), furatã (fu-rá-tã), furari/furare (fu-rá-ri) –
1: ljau peascumta i cu zorea un lucru tsi nu easti a meu; afur, afum, acats, ahulescu, agudescu, cãrtescu, nciulescu, spãstrescu, ciun, ciuplescu, sufrusescu, mut, sec, etc.;
(expr:
1: mi fur = fug peascumta fãrã s-mi lja vãr di hãbari;
2: mi furã (l-fur) somnul = mi lja, mi-acatsã somnul, dormu, agãrshescu;
3: ti furã di tr-oclji = ti furã n fatsã sh-nu lu-aducheshti;
4: furã oauã di sum cloci = easti un fur multu bun, multu dishteptu)
{ro: fura; furişa; adormi}
{fr: voler; glisser subrepticement; (s’)endormir}
{en: steal, rob; leave surreptitiously; fall asleep}
ex: cari furã (lja cu zorea i peascumta) shtii s-ascundã; nj-ishirã furlji n cali shi-nj li furarã tuti; furã tut tsi-lj cadi tu mãnã, s-ts-ai cãshtigã; astãndz furi ou, mãni va furi bou; s-furã
(expr: fudzi peascumta fãrã s-lu lja, s-lu-acatsã vãr di hãbari) di-acasã; nj-ti furã
(expr: ti-acãtsã) dorlu shi jalea; s-lu furã somnul
(expr: lu-acatsã somnul ta s-doarmã); l-fura dintr-oclji
(expr: l-fura pri fatsã) nãscãntsã, alãxea cãrtsã, scutea unã, bãga altã, mutrea patnilu, ma Bacola ncljidea ocljilj la tuti; adrash cãshari cu gumarlu? nu ts-lu furarã dintr-oclji?
(expr: nu-ts lu furarã dinintea-a ta?)
§ furat (fu-rátŭ) adg furatã (fu-rá-tã), furats (fu-rátsĭ), furati/furate (fu-rá-ti) – harea tsi u-ari cariva cari-lj si lo tsiva (peascumta i cu zorea); cari s-furã; afurat, afumat, acãtsat, etc.
{ro: furat; furişat; adormit}
{fr: volé; dérobé; glissé subrepticement; endormi}
{en: stolen, robbed; left surreptitiously; fallen asleep}
ex: tuti lucrili furati li-aflarã tu casa-a furlui; mãcã di furatili (atseali cari s-furarã)
§ furari/furare (fu-rá-ri) sf furãri (fu-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cari furã; afurari, afumari, acãtsari, etc.
{ro: acţiunea de a fura, de a se furişa, de a adormi; furare; furişare; adormire}
{fr: action de voler (glisser subrepticement; (s’)endormir)}
{en: action of (stealing; leaving surreptitiously; falling asleep)}
ex: shi tsi furari, sh-pri tsi hali ti-adusi
§ afur3 (a-fúrŭ) (mi) vb I afurai (a-fu-ráĭ), afuram (a-fu-rámŭ), afuratã (a-fu-rá-tã), afurari/afurare (a-fu-rá-ri) – (unã cu fur2)
ex: si ngiurã shi s-afurã (s-furã); lji s-afurarã shapti njilj di-aslanj
§ afurat (a-fu-rátŭ) adg afuratã (a-fu-rá-tã), afurats (a-fu-rátsĭ), afurati/afurate (a-fu-rá-ti) – (unã cu furat)
ex: lucri afurati (loati cu zorea icã peascumta)
§ afurari/afurare (a-fu-rá-ri) sf afurãri (a-fu-rắrĭ) – (unã cu furari)
ex: pri la curvãrilji, pri la afurari; afurarea nu easti lucru bun
