DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cara

cara (cá-ra) adv, cong – cari, carea, cãndu, dupã tsi, fure-cã, furi-cã, fur-cã, macã, ma, ama, amea, s-easti cã, ma s-hibã di, cara sã, disi, dis, sticã, si, etc.
{ro: când, în timp ce, după ce, dacă, pentru că, deci, etc.}
{fr: quand, pendant que, après que, si, vue que, puisque, alors, donc, etc.}
{en: when, while, after, if, because, then, etc.}
ex: cara (cãndu, macã) vidzurã ashi, tãcurã; cara (macã) dats di vã nsurats; vrea s-chiream pãn di un, cara (ma) s-nu earai tini; di cara (macã) voi imnats napudishalui, na, shi noi, di cara (atumtsea), ashi va s-imnãm (aoa, scriarea bunã dit sistemlu-a nostru easti “dicara”, un singur zbor; vedz dicara); oarã bunã, cara (macã), du-ti; cara (cum) trãdzea un vimtu!; episcoplu, cara (cãndu, macã, cum) vidzu ahãtã dimãndãciuni; cara (macã, cum) cutsutlu tsã-l chirdui; cara (ma) s-vrei, ascultã; cara (macã) s-lji mi nãirescu; cara (macã) yini nãs, mini nu mi duc; cara (macã, di itia cã) aflai cum cura ipotisea, mi trapshu

§ carea (cá-rea) adv, cong – (unã cu cara)
ex: carea (macã, cãndu, dupã tsi, cum) lu ncãrcam, nu mi durea caplu di gritã; carea (cãndu) nã u intrarã gheganjlji

§ cari2 (cárĭ) adv, cong – (unã cu cara)
ex: cari (ama, cara) vrei, du-ti; cari (cara, macã) vinji frica di nã lo; bãneadzã sh-adzã cari (ma, macã, ca) s-nu murirã; cari (di itia cã, cara, cãndu, dupã tsi) lã intrã ngrãnja, si mpãrtsãrã; cari (cã, di sibepea cã) eara toamnã cu neguri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtãrgar

cãtãrgar (cã-tãr-ghárŭ) adg cãtãrgarã (cã-tãr-ghá-rã), cãtãrgari (cã-tãr-ghárĭ), cãtãrgari/cãtãrgare (cã-tãr-ghá-ri) – tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; tihilai, andihristu, blãstimat, cumalindru, ponir, shiret, hitru
{ro: viclean, şiret, ticălos}
{fr: rusé, fripon, coquin}
{en: sly, rascal}
ex: aestu cãtãrgar (tihilai, ponir), dupã tsi biu, sãrglji cãpachea pristi gura di puts shi lu-alãsã aclo

§ cãtãrgãrilji/cãtãrgãrilje (cã-tãr-ghã-rí-lji) sf cãtãrgãrilj (cã-tãr-ghã-ríljĭ) – hãrli arali avuti di cãtãrgari; punirlichi, pispeatsã, dhol
{ro: viclenie, şiretenie, ticăloşie}
{fr: ruse, friponnerie, coquinerie}
{en: slyness, rascality}
ex: draclu, s-veadã, furi-cã-i cãtãrgãrilji aestã, ãlj dzãtsi nã minciunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

disi/dise

disi/dise (dí-si shi dísĭ) cong – furi-cã, fur-cã, macã, s-easti cã, ma s-hibã di, cara sã, carea sã, cari sã, ma sã, ama sã, amea sã, dis, sticã, si
{ro: dacă}
{fr: si}
{en: if}
ex: nu shtiu disi (ma) s-fug; disi (cã, macã) vinji, ghini vini; disi (macã) au tsiva ti vindeari; disi (macã) nãs mi va; disi (s-easti cã, macã), ascãpirãnda, va s-vedz niori

§ dis3 (dís) cong – (unã cu disi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fure-cã

fure-cã (fú-re-cã) shi fure cã cong – (multi ori easti tu forma s-fure-cã, s-fur-cã, shi s-fure cã); furi-cã, fur-cã, fãr-cã, macã, s-easti cã, ma s-hibã di, cara sã, carea sã, cari sã, ma sã, ama sã, amea sã, sticã, dis, disi, si
{ro: dacă}
{fr: si}
{en: if}
ex: ntribã feata, fure-cã (ma s-hibã di, macã, cara s-) vinji di bun; s-fure cã (ma s-, cara s-) nu eara Dina; s-fure cã (ma sã) ntribai vãr cama tricut; fure-cã (ma s-)yinj, s-nji pitrets nã pusulã

§ furi-cã (fú-ri-cã) shi furi cã cong – (unã cu fure-cã)
ex: si furi-cã (macã) vã easti vrearea; furi-cã (macã) nu-ari tatã; furi-cã (ma s-hibã di) vrei, yinu

§ furim-cã (fú-rim-cã) cong – (unã cu fure-cã)

§ fur-cã (fúr-cã) shi fur cã cong – (unã cu fure-cã)
ex: s-fur-cã vinji, sã-nj pitrets zbor

§ fãr-cã (fắr-cã) shi fãr cã cong – (unã cu fure-cã)
ex: fãr-cã njerdzi tu pãzari, s-nji spunj, tra s-tsã dau s-nj-acumpri tsiva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ma1

ma1 (ma) cong – ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã; macã, ama, am, ala, mea, amea, ami, mi, mu, dea, dem, vechi, veci, eleachim
{ro: dar; dacă}
{fr: mais; si}
{en: but; if}
ex: niveasta easti bunã, ma nu easti armãnã; tuti-ambar ma nu va gionili; ma lacrima nj-u jar di foc; ma, prumuveara io nj-ashtept; ma, cum s-u-alasã?; acatsã-lj ma (macã) s-hii gioni; ma (macã, icã mea) cãdea tufechi nãoarã; ma (macã, shi s-) nu vrei, eu va yin; ma cara-agiumsim; ma cãndu lj-aflã tuts; ma cãt avea apiritã cãndu ishi dit casã; ma cãt bitisi di scriari

§ macã (má-cã) cong – s-easti cã, cara, carea, cari, fure-cã, furi-cã, fur-cã, ma, ama, amea, sticã, dis, disi, si
{ro: dacă}
{fr: si}
{en: if}
ex: macã-i (cari easti) ashi; macã vrei, plãndzi; macã aflash tsiva di nãs, s-nji pitrets zbor; macã yini, voi sã shtiu sh-mini

§ mea1 (meá) cong – ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã, ma, ama, am, ala, amea, ami, mi, mu, dea, dem, vechi, veci, eleachim
{ro: dar, ci}
{fr: mais}
{en: but}
ex: mea (ma), cãt vinji; mea (ma) mutrits cari easti dininti; mea (ma), shi-l plãndzi unã dadã; sh-mea (sh-ma) tu soni giurat loarã; mea (ma) tini nu ascultsã

§ mi1 (mi) cong – ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã, ma, ama, am, ala, mea, amea, ami, mu, dea, dem, vechi, veci, eleachim
{ro: dar}
{fr: mais}
{en: but}
ex: mi (mea), cum s-nu shtiu?; a, mi (mea), cama ghini s-trãdzeai cu tufechea

§ mu1 (mu) cong – (unã cu mi1)
ex: mu (ma) Deli-Iorgul ãl lo

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

si3/se

si3/se (si) shi s3 (s-) cong – fure-cã, furi-cã, fur-cã, macã, s-easti cã, ma s-hibã di, cara sã, carea sã, cari sã, ma sã, ama sã, amea sã, disi, dis, sticã
{ro: dacă}
{fr: si}
{en: if}
ex: si (disi, macã) am s-yin cum tora fug; aushlji nu shtiu si (ma, disi) ari avutã Chitrusha ahãtã earbã; lu ntribã s-fure cã tsãni; s-easti cã (macã easti cã) avem multi stranji; s-easti (disi easti) cã-lj cunoshti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sticã

sticã (stí-cã) cong (shi sti-cã; sti cã dauã scrieri neaprucheati tu sistemlu-a nostru) – fure-cã, furi-cã, fur-cã, macã, s-easti cã, ma s-hibã di, cara sã, carea sã, cari sã, ma sã, ama sã, amea sã, disi, dis, si
{ro: dacă}
{fr: si}
{en: if}
ex: sticã (disi, macã) vidzu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã