DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãntu1

cãntu1 (cắn-tu) vb I cãntai (cãn-táĭ), cãntam (cãn-támŭ), cãntatã (cãn-tá-tã), cãntari/cãntare (cãn-tá-ri) –
1: scot din gurã bots mushati di muzicã unã dupã-alantã (ca un cãntic), icã ma multi bots tsi s-avdu deadun (ca armunii); dzãc (shuiru) un cãntic; bat unã hãlati muzicalã (laternã; cu flueara, cu-avyiulia, etc.);
2: plãngu shi jilescu multu trã un mortu shi dzãc zboarã (cu zghicuri shi shcljimurãri) tsi aduc aminti di bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; bag boatsea shi zghilescu di dureari la mortu; butsescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, zghilescu, plãngu;
3: mutrescu gramatili di pi-unã carti shi grãescu cu boatsea i aduchescu cu mintea atseali tsi suntu scriati; aleg, dyivãsescu, dyiuvãsescu, ghivisescu, ghivãsescu, yivãsescu, ghiuvãsescu, yiuvãsescu;
(expr: cum va-lj cãntu, acshi va gioacã = tsi va-lj dzãc, ashi va facã)
{ro: cânta (cu vocea sau dintr-un instrument); boci; citi}
{fr: chanter; jouer un instrument; pleurer (un mort); lire}
{en: sing; play an instrument; wail, lament; read}
ex: feata cãntã mushat sh-tr-atsea-lj cãftãm s-nã cãntã dauã cãntitsi; cãntã sh-gioacã hãriosh; lãngãros cãntã (bati) flueara; cãntã (bati) cu flueara; un di un si mbãirãm, lailu tate si-l cãntãm (miryiuluxim, jilim, zghilim); nveasta al prãmãteftu cãntã (dyiuvãsi) cartea; acats s-lji cãntu (s-lji dyivãsescu, s-lj-aleg) cartea; pots nipoati s-cãntsã (s-nji dyivãseshti) un tel?; vream s-nj-u cãntsã (s-nj-u-aledz, s-nj-u dghivãseshti) cartea; shtii s-cãntã (sã dghivãseascã) shi sã scrii; cãntã-nj (dhivãsea-nj, aleadzi-nj) aestã carti; nu putui s-cãntu (s-u ghiuvãsescu) cartea; s-cãntari apostulu tsã dau doi aslanj; dishcljisi cartea s-veadã tsi cãntã

§ cãntat1 (cãn-tátŭ) adg cãntatã (cãn-tá-tã), cãntats (cãn-tátsĭ), cãntati/cãntate (cãn-tá-ti) –
1: (cãntic) tsi easti cãntat cu boatsea; (cãntic) tsi easti bãtut cu flueara (avyiulia, etc.); (flueara, avyiulia, etc.) tsi easti bãtutã;
2: (mortul) tsi easti jilit; butsit, miryiuluxit, mirulyisit, zghilit, plãmtu;
3: (carti) tsi easti aleaptã, dyivãsitã, dyiuvãsitã, ghivisitã, ghivãsitã, yivãsitã, ghiuvãsitã, yiuvãsitã
{ro: cântat (cu vocea sau dintr-un instrument); bocit; citit}
{fr: chanté; joué (un instrument); pleuré (un mort); lu}
{en: sung; played (song, instrument); wailed, lamented; read}
ex: cãnticlu nu-i ghini cãntat

§ cãntari1/cãntare (cãn-tá-ri) sf cãntãri (cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãntã; bãteari (di pulj, cu flueara, cu avyiulia, etc.); jiliri; butsiri, miryiuluxiri, mirulyisiri, zghiliri, plãndzeari; alidzeari, dyivãsiri, dyiuvãsiri, ghivisiri, ghivãsiri, yivãsiri, ghiuvãsiri, yiuvãsiri;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cufoari/cufoare

cufoari/cufoare (cu-fŭá-ri) sf cufori (cu-fórĭ) – lãngoari tsi-l fatsi omlu si s-ducã shi s-easã nafoarã (si s-cacã) dipriunã, multu moali i ca apa; diarii, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari, surdisiri, tartacutã, spriimnari, ishiri, urdinari, urdinat
{ro: diaree}
{fr: diarrhée}
{en: diarrhea}
ex: am cufoari; u tãlje cufoarea (diaria) greauã

§ cufurescu (cu-fu-rés-cu) (mi) vb IV cufurii (cu-fu-ríĭ), cufuream (cu-fu-reámŭ), cufuritã (cu-fu-rí-tã), cufuri-ri/cufurire (cu-fu-rí-ri) – hiu lãndzit di diarii (cufoari); es nafoarã multu moali, apos sh-multi ori cu-arada; nj-yini tra s-es nafoarã (s-mi cac) tut chirolu; urdin, surdisescu, spriimnu;
(expr: li cufurescu (zmeanili) = nj-easti multu fricã)
{ro: cufuri}
{fr: foirer}
{en: have diarrhea}
ex: njeljlji s-cufurescu; li cufurish zmeanili (ti-aspãreash multu)

§ cufurit (cu-fu-rítŭ) adg cufuritã (cu-fu-rí-tã), cufurits (cu-fu-rítsĭ), cufuriti/cufurite (cu-fu-rí-ti) – tsi easti lãndzit di diarii; tsi-l talji cufoarea; tsi easi nafoarã tut chirolu (multu moali shi apos); urdinat, surdisit, spriimnat
{ro: cufurit}
{fr: foiré, maladif}
{en: sick with diarrhea}
ex: ti-adrash ca noatin cufurit

§ cufuriri/cufurire (cu-fu-rí-ri) sf cufuriri (cu-fu-rírĭ) – atsea tsi fatsi tut chirolu atsel tsi ari cufoari; urdinari, surdisiri, spriimnari, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari, ishiri, diarii, urdinat, tartacutã
{ro: acţiunea de a cufuri; cufurire, cufureală}
{fr: action de foirer}
{en: action of having diarrhea}

§ cufuros (cu-fu-rósŭ) adg cufuroasã (cu-fu-rŭá-sã), cufurosh (cu-fu-róshĭ), cufuroasi/cufuroase (cu-fu-rŭá-si) – tsi ari (easti lãndzit di) cufoari (diarii); cufuryios, cufuryear, cãcãtos (fig: cufuros = tsi s-aspari lishor di itsi lucru; tsi nu para lj-u tsãni; tsi easti fricos, bishinos, etc.)
{ro: cufuros, fricos}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

domnu

domnu (dóm-nu) sm, sf doamnã (dŭám-nã), domnji (dóm-nji), doamni/doamne (dŭám-ni) –
1: Dumnidzãlu, lugursit tu pistea-a multor milets cã ari faptã omlu, prãvdzãli, lumea ntreagã, sh-tuti nomurli-a fisiljei tsi li-aflãm tu lumi;
2: om avut tsi ari mãri ciuflichi iu lucreadzã multã dunjai; om mari (cu mari puteari) tsi lucreadzã ti chivernisea-a statlui; nicuchirlu (nicuchira) a casãljei; bãrbat i muljari multu tinjisits di dunjai; chihãe, pãshe, vali, etc.
3: atsel trã cari lucreadzã cariva (di-aradã ta si sh-amintã pãnea); afindico, afendu, nicuchir, chihãe; (fig:
1: domnu = turcu; expr:
2: ca cãni fãrã domnu = ca un tsi nu-ari nicuchiratã, tsi nu-ari casã, tsi easti vagabondu;
3: ocljul a domnului = cãshtiga, ngãtanlu cu cari domnul l-mutreashti un lucru di-a lui;
4: tsãni-lj cioarli a boului, cãnd domnu-tu va si-l talji = caftã s-lu-agiuts domnu-tu (atsel) di cari va s-ai ananghi ma nclo, tora, cãndu el ari-ananghi di tini)
{ro: Dumnezeu; domn; stăpân}
{fr: Dieu; seigneur, souverain, monsieur; patron, maitre}
{en: God; lordship, my lord, sir; master, boss}
ex: las sã-nj dzãcã “doamnã mari”, sh-las sã-nj mor laea di foami; lucreadzã ca-argat sh-bãneadzã ca domnu; domnu easti greu s-agiundzi, huzmichear pots dzua tutã; cari alãxeashti multsã domnji, huzmichear aushashti; tsi tsã easti c-avush tatã domnu, cãndu tini nu eshti om!; tatã-tu domnu sh-tini necã om; Doamne, tsi nu-l ari (Dumnidzale, tsi nu si aspuni)?; afirea-mi, Doamne (Dumnidzale), di cãtigurii ghifteascã shi di uspitsãlji turtseascã; pondi suntu xeanili, bati Doamne (Dumnidzale), bati-li; Doamne, Dumnidzale, a Tsia nã ncljinãm tuts adzã; Dumljartã-lj (prishcurtari a zborlui “Doamne, Dumnidzale, ljartã-lj) tuti amãrtiili; Doamna, Stã-Mãria; doamne (dumnilja-a ta), semnul tsi videm; tsi s-fac, o, doamnã, c-aushii; ghini vinjish a bre doamne (chihãe)!; s-lj-aflu vãrnu domnu (afindico); cum lu nvitsã doamnã-sa (muljarea afindico); mi bãgai la domnu (afindico); domnu-su (afindicolu-a lui) lj-acumpãrã ti Crãciun stranji nali; nj-ti primnji ca doamnili (muljerli avuti sh-tinjisiti); nu ti-aspare, ore doamne (fig: ore, turcu); doamne (fig: doamne turcu), ts-yini arãdeari; hoara-aestã u-asparsirã domnjilj (fig: turtsãlj); a chirauãljei noi-lj dzãtsem shi doamnã; ocljul a domnului
(expr: ngãtanlu cu cari domnul li mutreashti oili) u ngrashi tutiputa

§ dumnami/dumname (dum-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di oaminj avuts, di oaminj mãri di la chivernisea-a statlui; (fig: dumnami = multimi di turtsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fur1

fur1 (fúrŭ) sm furi (fúrĭ) shi fur2 (fúrŭ) adg furã (fú-rã), furi (fúrĭ), furi/fure (fú-ri) – atsel tsi lja peascumta, cu zorea shi fãrã volja-a nicuchirlui un lucru tsi nu easti a lui; afur, furcudar, haramiu, hãrãmit, chisãgi, caceac;
(expr:
1: dau pãni a furlor = (i) lj-aprochi furlji n casã, lj-agiut, lj-ascundu; (ii) om nitinjisit; muljari nitinjisitã, dosã, putanã; tsi da pãni a furlor peascumta;
2: es fur = mi (duc tu muntsã s-mi) fac fur)
{ro: hoţ}
{fr: voleur}
{en: thief, robber}
ex: furlu acatsã furlu; fure, fure, nu ts-u-arshini?; sotslj-a mei s-cunushtea cu furlji; l-dispuljarã furlji cãndu dipunea calea; a furlui, fã-ti fur shi giumitati; cãndu nu s-avdu furi, atumtsea s-ti-aveglji di nãsh; furlu, sh-furã sh-giurã; intrarã furlji la noi, nu him ghini; shi s-pãrea ca doauã furi; acãtsai un fur, lu-alas, nu mi-alasã; nãsã da pãni a furlor n hoarã
(expr: da agiutor, lj-aproachi n casã furlji); aidi s-ishim
(expr: s-nã fãtsem) furi

§ afur1 (a-fúrŭ) sm afuri (a-fúrĭ) shi afur2 (a-fúrŭ) adg afurã (a-fú-rã), afuri (a-fúrĭ), afuri/afure (a-fú-ri) – (unã cu fur1 shi fur2)
ex: s-featsi prot afur tru munti

§ furac (fu-rácŭ) sm furats (fu-rátsĭ) – fur njic
{ro: hoţ mic}
{fr: jeune voleur}
{en: young thief, young robber}
ex: un furac apala scoati

§ furcudar (fur-cu-dárŭ) sm furcudari (fur-cu-dárĭ) – (unã cu fur1)
ex: picurari, lai furcudari!

§ furami/furame (fu-rá-mi) sf furãnj (fu-rắnjĭ) – multimi di furi
{ro: număr mare de hoţi}
{fr: nombre de voleurs}
{en: number of thieves}
ex: armatili a furamiljei (a furlor); iu tut urdinã furãnj (ceti di furi); au tricutã ahãti furãnj (ceti di furi)

§ furtu (fúr-tu) sn furturi (fúr-turĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lja peascumta i cu zorea un lucru tsi nu easti a lui; furari, afurari, furilji, furlichi, hãrãmitlãchi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

spreamit1

spreamit1 (spreá-mitù) sm spreamits (spreá-mitsĭ) – atsea tsi scoati omlu (pravda) dit el cãndu s-dutsi di easi nafoarã; cãcat, cacã, merdu, pãngãneatsã, pãngãnãtati
{ro: căcat}
{fr: merde}
{en: shit}

§ spreamit2 (spreá-mitù) (mi) vb I sprimitai (spri-mi-táĭ), sprimitam (spri-mi-támŭ), sprimitatã (spri-mi-tá-tã), sprimita-ri/sprimitare (spri-mi-tá-ri) – mi stringu s-fac tsiva (s-mi cac!); (fig: spreamit = fac copus mari trã un lucru)
{ro: (se) screme, face effort pentru…}
{fr: s’épreindre, faire des grands efforts pour…}
{en: make great efforts for…}
ex: si spreamitã (fig: fatsi ahãntu copus) trã un cacafingu

§ sprimitat (spri-mi-tátù) adg sprimitatã (spri-mi-tá-tã), sprimitats (spri-mi-tátsĭ), sprimitati/sprimitate (spri-mi-tá-ti) – ashi cum easti cariva tsi si spreamitã; tsi ari faptã un copus mari (strindzeari) tra s-easã nafoarã
{ro: scremut}
{fr: fait des grands efforts pour…}
{en: who has done great efforts for…}

§ sprimitari/sprimitare (spri-mi-tá-ri) sf sprimitãri (spri-mi-tắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu si spreamitã
{ro: acţiunea de a (se) screme; scremere}
{fr: action de faire des grands efforts pour…}
{en: action of making great efforts for…}

§ sprem (sprémù) (mi) vb I sprimai (spri-máĭ), sprimam (spri-mámù), sprimatã (spri-má-tã), sprimari/sprimare (spri-má-ri) – (unã cu spreamit2)

§ sprimat (spri-mátù) adg sprimatã (spri-má-tã), sprimats (spri-mátsĭ), sprimati/sprimate (spri-má-ti) – (unã cu sprimitat)

§ sprimari/sprimare (spri-má-ri) sf sprimãri (spri-mắrĭ) – (unã cu sprimitari)

§ splimari/splimare (spli-má-ri) sf splimãri (spli-mắrĭ) – (unã cu sprimari)

§ sprimea-ri/sprimeare (spri-meá-ri) sf sprimeri (spri-mérĭ) – (unã cu sprimari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

surdisescu

surdisescu (sur-di-sés-cu) vb IV surdisii (sur-di-síĭ), surdiseam (sur-di-seámŭ), surdisitã (sur-di-sí-tã), surdisiri/surdisire (sur-di-sí-ri) –
1: vindu, xifac;
2: u lundzescu (sh-u amãn) fãtsearea-a unui lucru; (fig: surdisescu = es nafoarã multu moali, apos sh-multi ori cu-arada; hiu lãndzit di diarii (cufoari); mi scoati nafoarã; nj-da cufoari; cufurescu, urdin, spriimnu)
{ro: vinde, lungi, tărăgăna}
{fr: vendre, traîner}
{en: sell, drag on}
ex: surdisit (vindut, xifeatsit) multã prãmãtii; nu surdisi (u tsãnu, lundzi, amãnã) multu shi, aestã aradã, s-asparsi; mi surdisi (fig: mi featsi s-es nafoarã, s-cufurescu) yitria tsi-nj deadi; mi surdisi multu (fig: nj-deadi unã mari cufurealã) aoaltari

§ surdisit (sur-di-sítŭ) adg surdisitã (sur-di-sí-tã), surdisits (sur-di-sítsĭ), surdisiti/surdisite (sur-di-sí-ti) –
1: tsi easti vindut, xifaptu;
2: tsi easti lundzit (amãnat) tra si s-facã
{ro: vindut, lungit, tărăgănat}
{fr: vendu, traîné}
{en: sold, dragged on}

§ surdisiri/surdisire (sur-di-sí-ri) sf surdisiri (sur-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-surdiseashti tsiva (s-vindi, sã xifatsi, s-lundzeashti fãtsearea-a unui lucru)
{ro: acţiunea de a vinde, de a lungi, de a tărăgăna; vindere, lungire, tărăgănare}
{fr: action de vendre, de traîner}
{en: action of selling, of dragging on}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

urdin2

urdin2 (úr-dinŭ) (mi) vb I urdinai (ur-di-náĭ), urdinam (ur-di-námŭ), urdinatã (ur-di-ná-tã), urdinari/urdinare (ur-di-ná-ri) – hiu lãndzit di diarii (cufoari); es nafoarã multu moali (apos sh-multi ori cu-arada); mi scoati nafoarã; nj-da cufoari; cufurescu, surdisescu, spriimnu
{ro: cufuri}
{fr: foirer}
{en: have diarrhea}
ex: di-aeri ãl urdinã (ari cufoari, diarii)

§ urdinat2 (ur-di-nátŭ) adg urdinatã (ur-di-ná-tã), urdinats (ur-di-nátsĭ), urdinati/urdinate (ur-di-ná-ti) – tsi easti lãndzit di diarii; tsi-l talji cufoarea; tsi easi nafoarã tut chirolu (multu moali shi apos); cufurit, surdisit, spriimnat
{ro: cufurit}
{fr: foiré, maladif}
{en: sick with diarrhea}

§ urdinari2/urdinare (ur-di-ná-ri) sf urdinãri (ur-di-nắrĭ) – atsea tsi fatsi tut chirolu atsel tsi ari cufoari; cufuriri, surdisiri, spriimnari
{ro: acţiunea de a cufuri; cufurire, cufureală}
{fr: action de foirer}
{en: action of having diarrhea}

§ niurdinat2 (ni-ur-di-nátŭ) adg niurdinatã (ni-ur-di-ná-tã), niurdinats (ni-ur-di-nátsĭ), niurdinati/niurdinate (ni-ur-di-ná-ti) – (om) tsi nu easti urdinat; tsi nu easti ishit nafoarã (tsi nu s-cacã tut chirolu, moali, apos)
{ro: necufurit}
{fr: qui n’a pas foiré}
{en: who is not sick with diarrhea}

§ niurdinari2/niurdinare (ni-ur-di-ná-ri) sf niurdinãri (ni-ur-di-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu easi nafoarã (nu s-cacã tut chirolu, moali, apos)
{ro: acţiunea de a nu se cufuri}
{fr: action de ne pas foirer}
{en: action of not having diarrhea}

§ urdinat3 (ur-di-nátŭ) sn urdinaturi (ur-di-ná-turĭ) – lãngoari tsi-l fatsi omlu si s-ducã shi s-easã nafoarã (si s-cacã) multu moali (ca apa) sh-tut chirolu; diarii, cufoari, surdisiri, spriimnari, ishiri, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari, urdinari
{ro: diaree}
{fr: diarrhée}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn