(expr: cãntarea-a cucotslor = hãryii, criparea di dzuã, ndzari, etc.)
{ro: acţiunea de a cânta (cu vocea sau dintr-un instrument); de a boci; de a citi; de a spune baliverne}
{fr: action de chanter; de jouer un instrument; de pleurer (un mort); de lire; de raconter des sornettes}
{en: action of singing; of playing an instrument; of wailling, of lamenting; of reading; of telling cock-and-bull stories}
ex: fãrshirotlu-i fãrã cripari, tutã dzua pri cãntari; mushati cãntãri furã adzã la bisearicã; s-aproachi cãntarea-a cucotslor
(expr: hãryia, oara tsi cãntã cucotslji); la tini mãcari-beari, sh-la mini cãntari; veara tutã tu cãntari, sh-earna tutã tu uhtari

§ nicãntat1 (ni-cãn-tátŭ) adg nicãntatã (ni-cãn-tá-tã), nicãntats (ni-cãn-tátsĭ), nicãntati/nicãntate (ni-cãn-tá-ti) – tsi nu easti cãntat (cu boatsea); (flueara, avyiulia, etc.) tsi nu easti bãtutã; (mortul) tsi nu easti jilit (butsit, miryiuluxit, mirulyisit, zghilit, plãmtu); (carti) tsi nu easti aleaptã (dyivãsitã, etc.)
{ro: necântat (cu vocea sau dintr-un instrument); nebocit; necitit}
{fr: qui n’est pas chanté; qui n’est pas joué (un instrument musical); qui n’est pas pleuré (un mort); qui n’est pas lu}
{en: that is not sung or played (song, instrument); who is not wailed, lamented (dead man); that is not read (letter, book)}

§ nicãntari1/nicãntare (ni-cãn-tá-ri) sf nicãntãri (ni-cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-cãntã (nu s-bati, nu s-jileashti, nu si dyivãseashti, etc.)
{ro: acţiunea de a nu cânta (boci; citi)}
{fr: action de ne pas chanter (jouer un instrument, pleurer un mort; lire un livre)}
{en: action of not singing, of not playing an instrument, of not wailling, of not lamenting, of not reading}

§ cãntic1 (cắn-ticŭ) sn cãntitsi/cãntitse (cắn-ti-tsi) –
1: aradã di bots dultsi fapti cu gura (i cu bãtearea di fluearã, di-avyiulii, etc.) tsi-asunã mushat ca unã miludhii, un ih, etc.; cãntari, miludii, ih, batiri, bãteari (di pulj, fluearã, etc.);
2: isturii aspusã (spuneari) tu versuri cu rimã shi ritmu; puizii;
3: cãntic di moarti, boatsit, miryiulog, miruloyi
(expr: scot (scol) un cãntic = fac un cãntic (puizii) tu cari aspun (mãrescu, aduc aminti, etc.) un lucru, un giunatic, unã isturii, etc. tsi s-ari faptã dealihea i mash tu mintea-a omlui)
{ro: cântec, poezie}
{fr: chanson, poesie}
{en: song, poem}
ex: ari multi turlii di cãntitsi: cãntic di vreari, cãntic di xeani, cãntic veclju, cãntic di njits, cãntic di jali, cãntic furescu; cãnticlu nu-ari domnu; nu s-avdu, nits cãntitsi tu-arãzboai; bagã-u s-cãntã, cã shtii cãntitsi mushati; cãntic va nã scoatã eali
(expr: va s-facã un cãntic i puizii trã lucrili tsi-avem faptã); boatsea-a ljei, cãntic di moarti
(expr: boatsit)

§ cãntic2 (cắn-ticŭ) vb I cãnticai (cãn-ti-cáĭ), cãnticam (cãn-ti-cámŭ), cãnticatã (cãn-ti-cá-tã), cãnticari/cãnticare (cãn-ti-cá-ri) – cãntu un cãntic ti njits, tra s-lu fac s-doarmã i s-isihãseascã natlu dit sãrmãnitsã
{ro: cânta un cântec de leagăn}
{fr: chanter des chanson de berceau}
{en: sing a lullaby}
ex: cãnticlu-aestu tsi-l cãnticats (cãntats a natlui) easti mushat; lj-cãnticai pãnã-l lo somnul; cãnticã-lj niheamã tra s-lu-acatsã somnul

§ cãnticat1 (cãn-ti-cátŭ) adg cãnticatã (cãn-ti-cá-tã), cãnticats (cãn-ti-cátsĭ), cãnticati/cãnticate (cãn-ti-cá-ti) – (cãnticlu di sãrmãnitsã) tsi s-ari cãnticatã; (natlu) a curi ãlj s-ari cãnticatã un cãntic di sãrmãnitsã
{ro: căruia i s-a cântat un cântec de leagăn}
{fr: à qui on a chanté des chanson de berceau}
{en: baby to which a lullaby was sung}

§ cãnticari/cãnticare (cãn-ti-cá-ri) sf cãnticãri (cãn-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãnticã (a unui nat)
{ro: acţiunea de a cânta un cântec de leagăn}
{fr: action de chanter des chanson de berceau}
{en: action of singing a lullaby}
ex: cãnticarea-lj fatsi njitslji s-doarmã

§ cãnticat2 (cãn-ti-cátŭ) sn cãnticati/cãnticate (cãn-ti-cá-ti) – cãnticlu tsi s-cãntã a njiclui, tu chirolu tsi easti ligãnat tu sãrmãnitsã
{ro: cântecul de leagăn în timpul legănatului}
{fr: chanson de berceau, chantée durant le bercement du bébé}
{en: lullaby sung during the rocking of a baby}

§ cãntatã (cãn-tá-tã) sf fãrã pl – cãntic, cãntari
{ro: cântat}
{fr: chant}
{en: song, singing}
ex: intri tu grãdinã dimneatsa, tu cãntata (cãntarea, cãnticlu) a cucotslor
(expr: tu hãryii)

§ nicãntatã (ni-cãn-tá-tã) sf fãrã pl – ninti di cãntarea-a cucotlui tahina; ninti di cãntarea-a cuclui; etc.
{ro: înainte de cântatul cocoşului de dimineaţă}
{fr: avant le chant matinal du coq}
{en: before the morning crowing of the cock}
ex: si scularã nica nicãntatã cucotslji (ninti di cãntarea-a cucotslor); nica nicãntatã cucotslji (ninti di cãntarea-a cucotslor); ninga nicãntatã cuclu (ninti di cãntarea-a cuclui)

§ cãntãtor (cãn-tã-tórŭ) adg, sm, sf cãntãtoari/cãntãtoare (cãn-tã-tŭá-ri), cãntãtori (cãn-tã-tórĭ), cãntãtoari/cãntãtoare (cãn-tã-tŭá-ri) – (un) tsi cãntã (trã pãradz, cã lu-arãseashti, cã easti hãrios, etc.); tsi bati dit fluearã (avyiulii, etc.); dishcãntã
{ro: cântăreţ}
{fr: chanteur}
{en: singer}
ex: nu s-plãndzim nã lipseashti, o, cãntãtor aleptu!; am xifteri eu cãntãtori (tsi cãntã)

§ cãntãtorash (cãn-tã-to-ráshĭŭ) sm cãntãtorash (cãn-tã-to-ráshĭ) – mascurlu a gãljinãljei; cãtãndorash, cucot, cocut, cãpon, cãponj; dishcãntã
{ro: cocoş}
{fr: coq}
{en: cock, rooster}
ex: cãntãtorash (cucot) di Birati

§ cãtãndorash (cã-tãn-do-ráshĭŭ) sm cãtãndorash (cã-tãn-do-ráshĭ) – (unã cu cãntãtorash)

§ dishcãntã (dis-cãn-tắ) sm dishcãntadz (dish-cãn-tádzĭ) – (unã cu cãntãtorash)
ex: cara deadi dishcãntãlu, shapti cãsãbadz dishtiptã

{fr: foireux, peureux}
{en: who has diarrhea}
ex: ved cã nu ts-u tsãni, cufuroase!

§ cufuryios (cu-fur-yĭósŭ) adg cufuryioasã (cu-fur-yĭŭá-sã), cufuryiosh (cu-fur-yĭóshĭ), cufuryioasi/cufuryioase (cu-fur-yĭŭá-si) – (unã cu cufuros)

§ cufuryear (cu-fur-yĭárŭ) adg cufuryeari/cufuryeare (cu-fur-yĭá-ri), cufuryeari (cu-fur-yĭárĭ), cufuryeari/cufuryeare (cu-fur-yĭá-ri) – (unã cu cufuros)

{ro: boierime, turcime}
{fr: ensembles de nobles, noblesse}
{en: multitude of nobles; lordships}
ex: tutã dumnamea (oaminjli avuts sh-atselj di la chivernisi) chiru; tutã dumnamea (oaminjli mãri) s-avea adunatã; dumnamea nturtseascã (oaminjlji mãri dit chivernisea nturtseascã); tu hori cãdzu dumnami multã (fig: nãvãlirã, intrarã multsã turtsã); nu-au fricã di dumnami (fig: multimi di turtsã)

§ dumnilji/dumnilje (dum-ní-lji) sf dumnilj (dum-ní-ljĭ) – putearea (exusia) tsi u ari un om (domnu, vãsilje, chivernisi) tra s-caftã ascultari di la lumi; chirolu tsi un domnu (vãsilje, amirã) urseashti un crat
{ro: domnie, dominaţie}
{fr: règne, domination}
{en: reign, domination}
ex: umbrata-lj fãrã mardzinj, arucã-a lor dumnilji (puteari, ursiri, exusii)

§ dumnescu1 (dum-nés-cu) vb IV dumnii (dum-níĭ), dumneam (dum-neámŭ), dumnitã (dum-ní-tã), dumniri/dumnire (dum-ní-ri) – am sum putearea-a mea un crat (pulitii, hoarã, etc.) sh-pot s-lã caftu s-mi-ascultã tu tuti tsi lã dzãc; ursescu (chivirnisescu, cumãndãrsescu) unã-amirãrilji (vãsilii, pulitii, hoarã, etc.); ursescu, amirãripsescu, vãsilipsescu, stãpu-escu, cumãndãrsescu, nicuchiripsescu, zãptisescu
{ro: domni, domina}
{fr: régner, dominer}
{en: reign, rule, dominate}
ex: intrã tu scamnu shi dumnea (vãsilipsea); un mari amirã dumnea (ursea amirãrilja) tu-atsea zãmani; dipusi di pri scamnul di-amirã shi bãgã dzinir-su, s-dumneascã; ficiorlu dumni (ursi) tu loclu a tatã-sui; bãgã s-dumneascã (s-amirãripseascã) dzinir-su; nãsã dumnea singurã; tuti aesti pãlãts li dumnea (li chivirnisea, li stãpuea) unã muljari; aoatsi dumneashti (easti vãsilje, stãpueashti) draclu; aclo dumnea (ursea, stãpuea) mash lamnja; gãljina dumneashti (easti doamnã) tu cãliva-a ljei

§ dumnit (dum-nítŭ) adg dumnitã (dum-ní-tã), dumnits (dum-nítsĭ), dumniti/dumnite (dum-ní-ti) – tsi easti sum putearea-a unui tsi-l urseashti; ursit, amirãripsit, vãsilipsit, stãpuit, cumãndãrsit, nicuchiripsit, zãptisit
{ro: domnit, dominat}
{fr: régné, dominé}
{en: reigned, ruled, dominated}

§ dumni-ri/dumnire (dum-ní-ri) sf dumniri (dum-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dumneashti pristi tsiva, atsea tsi s-fatsi cãndu un amirã urseashti un crat; ursiri, amirãripsiri, vãsilipsiri, stãpuiri, cumãndãrsiri, nicuchiripsiri, zãptisiri
{ro: acţiunea de a domni, de a domina; domnire, dominare}
{fr: action de régner, de dominer}
{en: action of reigning, of ruling, of dominating}

§ dumnescu2 (dum-nés-cu) adg dumneascã (dum-neás-cã), dumneshtsã (dum-nésh-tsã), dumneshti (dum-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu-un domnu; tsi easti adrat ca di-un domnu; tsi ari vidzuta-a unui domnu; amirãrescu, amirescu, vãsilchescu (fig: dumnescu = tsi ari s-facã cu-un turcu; tsi easti adrat ca di-un turcu; tsi ari vidzuta-a unui turcu; turtsescu, nturtsescu)
{ro: domnesc}
{fr: seigneurial}
{en: seigniorial}
ex: featsirã nã numtã dumneascã (ca di domnu, amirãreascã); s-videts imnat dumnescu (ca di domnu) di un cal arosh, furescu; tsi casã dumneascã (ca di domnu, ca di-om avut, ca di vãsilje) eara; mãhãlãlu-aestu easti dumnescu (di oaminj avuts; icã fig: nturtsescu); purta stranji dumneshti (ca di-un domnu, di-un amirã; icã fig: nturtseshtsã)

§ dumneashti/dum-neashte (dum-neásh-ti) adv – ghini ca un domnu (chihãe, pãshe, etc.); ashi cum li fatsi lucrili un domnu; faptu ca di-un domnu; pãshileashti (fig: dumneashti = ca turtsãlj, turtseashti)
{ro: dom-neşte}
{fr: seigneurialement}
{en: lordly, masterly}
ex: u tradzi chiosha dumneashti (bãneadzã pãshileashti, ca un pãshe)

{ro: furt, hoţie}
{fr: vol, brigandage, larcin}
{en: thievery, robbery, larceny}
ex: di furtu (di la furari) mãnã s-nu tradz; nu featsi alti furturi (furãri); cu furtul featsi tutiputa; bãneadzã cu furtul; di furtu hãiri nu s-veadi

§ furilji/furilje (fu-rí-lji) sf furilj (fu-ríljĭ) – (unã cu furtu)
ex: furilja (furtul) nu vã prindi; di furilji (furtu) casã nu s-adarã; bãnai di furilji (furtu)

§ furlichi/furliche (fur-lí-chi) sf furlichi (fur-líchĭ) – (unã cu furtu)

§ furescu (fu-rés-cu) adg fureascã (fu-reás-cã), fureshtsã (fu-résh-tsã), fureshti (fu-résh-ti) – tsi ari s-facã cu furlji (cu furilja, cu furtul, etc.); (lucru) di furi;
(expr:
1: tu mãnj fureshti = sclav la furi (cari di-aradã, va-l vãtãma, ma s-nu lã si dãdea unã axagurauã);
2: ascãpash di mãnj fureshti, s-cadz tu mãnj turtseshti = dit un arãu, cadz tu un altu, ma mari arãu)
{ro: hoţesc}
{fr: de voleur}
{en: that has to do with stealing}
ex: nsus tu muntili furescu (di furi); easti un loc furescu (bun trã furi); paradz fureshti, casã nu-adarã; tu mãnj fureshti i turtseshti cadz, un darac easti

§ fureashti/fureashte (fu-reásh-ti) adv – ca di furi
{ro: hoţeşte}
{fr: à la maniére des voleurs}
{en: as in a robbery}
ex: si-l cruescu fureashti (ca di la furi)

§ fur3 (fúrŭ) (mi) vb I furai (fu-ráĭ), furam (fu-rámŭ), furatã (fu-rá-tã), furari/furare (fu-rá-ri) –
1: ljau peascumta i cu zorea un lucru tsi nu easti a meu; afur, afum, acats, ahulescu, agudescu, cãrtescu, nciulescu, spãstrescu, ciun, ciuplescu, sufrusescu, mut, sec, etc.;
(expr:
1: mi fur = fug peascumta fãrã s-mi lja vãr di hãbari;
2: mi furã (l-fur) somnul = mi lja, mi-acatsã somnul, dormu, agãrshescu;
3: ti furã di tr-oclji = ti furã n fatsã sh-nu lu-aducheshti;
4: furã oauã di sum cloci = easti un fur multu bun, multu dishteptu)
{ro: fura; furişa; adormi}
{fr: voler; glisser subrepticement; (s’)endormir}
{en: steal, rob; leave surreptitiously; fall asleep}
ex: cari furã (lja cu zorea i peascumta) shtii s-ascundã; nj-ishirã furlji n cali shi-nj li furarã tuti; furã tut tsi-lj cadi tu mãnã, s-ts-ai cãshtigã; astãndz furi ou, mãni va furi bou; s-furã
(expr: fudzi peascumta fãrã s-lu lja, s-lu-acatsã vãr di hãbari) di-acasã; nj-ti furã
(expr: ti-acãtsã) dorlu shi jalea; s-lu furã somnul
(expr: lu-acatsã somnul ta s-doarmã); l-fura dintr-oclji
(expr: l-fura pri fatsã) nãscãntsã, alãxea cãrtsã, scutea unã, bãga altã, mutrea patnilu, ma Bacola ncljidea ocljilj la tuti; adrash cãshari cu gumarlu? nu ts-lu furarã dintr-oclji?
(expr: nu-ts lu furarã dinintea-a ta?)

§ furat (fu-rátŭ) adg furatã (fu-rá-tã), furats (fu-rátsĭ), furati/furate (fu-rá-ti) – harea tsi u-ari cariva cari-lj si lo tsiva (peascumta i cu zorea); cari s-furã; afurat, afumat, acãtsat, etc.
{ro: furat; furişat; adormit}
{fr: volé; dérobé; glissé subrepticement; endormi}
{en: stolen, robbed; left surreptitiously; fallen asleep}
ex: tuti lucrili furati li-aflarã tu casa-a furlui; mãcã di furatili (atseali cari s-furarã)

§ furari/furare (fu-rá-ri) sf furãri (fu-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cari furã; afurari, afumari, acãtsari, etc.
{ro: acţiunea de a fura, de a se furişa, de a adormi; furare; furişare; adormire}
{fr: action de voler (glisser subrepticement; (s’)endormir)}
{en: action of (stealing; leaving surreptitiously; falling asleep)}
ex: shi tsi furari, sh-pri tsi hali ti-adusi

§ afur3 (a-fúrŭ) (mi) vb I afurai (a-fu-ráĭ), afuram (a-fu-rámŭ), afuratã (a-fu-rá-tã), afurari/afurare (a-fu-rá-ri) – (unã cu fur2)
ex: si ngiurã shi s-afurã (s-furã); lji s-afurarã shapti njilj di-aslanj

§ afurat (a-fu-rátŭ) adg afuratã (a-fu-rá-tã), afurats (a-fu-rátsĭ), afurati/afurate (a-fu-rá-ti) – (unã cu furat)
ex: lucri afurati (loati cu zorea icã peascumta)

§ afurari/afurare (a-fu-rá-ri) sf afurãri (a-fu-rắrĭ) – (unã cu furari)
ex: pri la curvãrilji, pri la afurari; afurarea nu easti lucru bun

§ spreamitsã (spreá-mi-tsã) sf spreamiti (spreá-mi-ti) – pidimo (adrat trã fãtseari un lucru); copus, alãmãseari, gãireti
{ro: scremere}
{fr: épreinte}
{en: effort made for…}

§ spriimnu (spri-ím-nu) (mi) vb I spriimnai (spri-im-náĭ), spriimnam (spri-im-námŭ), spriimnatã (spri-im-ná-tã), spriimnari/spriimnare (spri-im-ná-ri) – hiu lãndzit di diarii (cufoari); es nafoarã multu moali, apos sh-multi ori cu-arada; nj-yini tra s-es nafoarã (s-mi cac) tut chirolu; urdin, surdisescu, cufurescu
{ro: cufuri, urdina}
{fr: foirer, avoir la diarrhée}
{en: have diarrhea}

§ spriimnat (spri-im-nátŭ) adg spriimnatã (spri-im-ná-tã), spriimnats (spri-im-nátsĭ), spriimnati/spriimnate (spri-im-ná-ti) – tsi easi nafoarã (multu moali shi apos) tut chirolu; tsi easti lãndzit di diarii; tsi-l talji cufoarea; urdinat, surdisit, cufurit
{ro: cufurit, urdinat}
{fr: foiré, qui a (eu) la courante}
{en: who has (had) diarrhea}

§ spriimnari/spriimnare (spri-im-ná-ri) sf spriimnãri (spri-im-nắrĭ) – atsea tsi fatsi tut chirolu atsel tsi ari cufoari; urdinari, surdisiri, cufuriri, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari, ishiri, diarii, urdinat, tartacutã
{ro: acţiunea de a cufuri; cufurire, cufureală}
{fr: action de foirer}
{en: action of having diarrhea}

{en: diarrhea}
ex: tuts yeatrilj nu puturã s-lji talji urdinatlu