DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ca

ca (cá) adv, cong –
1: zbor tsi tsãni loc di noima: “bag dauã lucri unã ningã-alantã sh-lã fac biani, tra s-ved ma s-hibã unã soi”; (dip) unã soi cu, unã cu; cu; (ashi) cum easti, etc.;
2: zbor tsi-aspuni cã un lucru easti aproapea unã soi di cum easti un altu lucru (ahãntu mari, ahãntu greu, ahãntu diparti, idyea ilichii, etc.); (di) vãrã, aproapea, deavãrliga di, para, etc.;
3: zbor tsi tsãni loc di noima: “bag dauã lucri unã ningã-alantã sh-lã fac biani, tra s-ved ma s-hibã un ma mari (njic, greu, diparti, etc.) di-alantu”; di, dicãt;
4: zbor tsi ari aproapea idyea noimã cu zboarãli: ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã, s-easti cã, fure-cã, macã, ama, am, ala, mea, amea, disi, cari, etc.;
5: zbor tsi ari aproapea idyea noimã cu: “macã ai mirachea icã vrei si s-facã un lucru; itia, scupolu trã cari s-fatsi un lucru, etc.”; sibepea trã cari, scupolu cu cari, tra, ta, tea
{ro: ca, la fel ca; cam; decăt; dar; dacă; dacă vrei}
{fr: comme; presque, à peu près; que; si; mais; afin de, pour que}
{en: as, like, similar to; almost, close to, approximately; than; if; but; (in order) to, for, so that}
ex: mushuteatsa a featãljei nyilicea ca (unã soi cu; ashi cum lutseashti) un lutseafir; zburashti ca (ashi cum zburashti) un prufit; ca (cu) cari di voi sh-u-adutsi?; s-poartã ca cãndu (ashi cum easti un tsi) criscu tu pãduri; pitã ca (cum easti atsea) di cash; cãntã ca (ashi cum s-cãntã) la numtã; lai ca (unã soi cu) tãcinili; di-aoa pãnã-aclo ca (aproapea, deavãrliga di, vãrã) doauã oari cali; nu ca (para) ari chefi sh-nãsã; u ved, ca (cã easti aproapea, vãrã) xeanã sh-anjurzeashti; imnã cu eapa-a lui tut ca (aproapea) pri dinãpoi; shidzum deadun ca (vãrã, aproapea, deavãrliga di) doi mesh di dzãli; eara ca (aproapea) njadzãnoaptea; om tricut, ca (di vãrã, aproapea, deavãrliga) di shaptidzãts di anj; ca (easti niheamã) greu ãnj pari; altãoarã, ca fricã s-avdza tu loclu a nostru; ca (s-featsirã taha cã) s-shutsãrã, ca (s-featsirã taha cã) si-anvãrtirã; ca nu-lj (nu-lj para) yini ghini; cama mushat ca (di) tini, nu easti nitsiun; o, ca vai, ca vai di noi! (tu scriarea-a noastrã: o, cavai, cavai di noi); ca (ma) si-nj mor… sh-ca (ma) si nveatsã curbishana; ca (ma) sã-nj dats cu vreari, nu-ari sãndzi, ma, ca (cari, s-easti cã) s-nu va, va s-hibã moarti; ca (macã va) s-yinã, va lj-u dau; tini di-iu eshti? di Grabuva, ca (ma) sã shtii, cãtrã Muscopuli; du-si ca (itia trã cari s-dusi; cã vrea; cu scupolu, tra) sã-l veadã; ca (cã vrem, tra) s-putem s-u arãdem; nu ma putu ca (tra) s-aravdã; ca (cu scupolu; ari mirachea, tra) s-da scumpa-a lui aveari; vinji ca (cã vrea; itia trã cari vinji easti, tra) sã nveatsã carti; ca (tra, tea; ma) s-putem s-n-apruchem; Toli nu vrea ca (tea, trã tse, ta) s-yinã; cã nu vream ca (tea, ta) s-vatãm; Pashtili amãnã ca (tea, tra) s-yinã; vrui ca (tea, atsea tra) s-fug; ca (ta, tra; ma) s-lu scoatã; ca (ta; ma) s-nj-aminj unã pishtoalã; vru ca s-easã; lji scriai ca s-yinã; s-dusi ca s-lji spunã tsi vrea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cara

cara (cá-ra) adv, cong – cari, carea, cãndu, dupã tsi, fure-cã, furi-cã, fur-cã, macã, ma, ama, amea, s-easti cã, ma s-hibã di, cara sã, disi, dis, sticã, si, etc.
{ro: când, în timp ce, după ce, dacă, pentru că, deci, etc.}
{fr: quand, pendant que, après que, si, vue que, puisque, alors, donc, etc.}
{en: when, while, after, if, because, then, etc.}
ex: cara (cãndu, macã) vidzurã ashi, tãcurã; cara (macã) dats di vã nsurats; vrea s-chiream pãn di un, cara (ma) s-nu earai tini; di cara (macã) voi imnats napudishalui, na, shi noi, di cara (atumtsea), ashi va s-imnãm (aoa, scriarea bunã dit sistemlu-a nostru easti “dicara”, un singur zbor; vedz dicara); oarã bunã, cara (macã), du-ti; cara (cum) trãdzea un vimtu!; episcoplu, cara (cãndu, macã, cum) vidzu ahãtã dimãndãciuni; cara (macã, cum) cutsutlu tsã-l chirdui; cara (ma) s-vrei, ascultã; cara (macã) s-lji mi nãirescu; cara (macã) yini nãs, mini nu mi duc; cara (macã, di itia cã) aflai cum cura ipotisea, mi trapshu

§ carea (cá-rea) adv, cong – (unã cu cara)
ex: carea (macã, cãndu, dupã tsi, cum) lu ncãrcam, nu mi durea caplu di gritã; carea (cãndu) nã u intrarã gheganjlji

§ cari2 (cárĭ) adv, cong – (unã cu cara)
ex: cari (ama, cara) vrei, du-ti; cari (cara, macã) vinji frica di nã lo; bãneadzã sh-adzã cari (ma, macã, ca) s-nu murirã; cari (di itia cã, cara, cãndu, dupã tsi) lã intrã ngrãnja, si mpãrtsãrã; cari (cã, di sibepea cã) eara toamnã cu neguri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fure-cã

fure-cã (fú-re-cã) shi fure cã cong – (multi ori easti tu forma s-fure-cã, s-fur-cã, shi s-fure cã); furi-cã, fur-cã, fãr-cã, macã, s-easti cã, ma s-hibã di, cara sã, carea sã, cari sã, ma sã, ama sã, amea sã, sticã, dis, disi, si
{ro: dacă}
{fr: si}
{en: if}
ex: ntribã feata, fure-cã (ma s-hibã di, macã, cara s-) vinji di bun; s-fure cã (ma s-, cara s-) nu eara Dina; s-fure cã (ma sã) ntribai vãr cama tricut; fure-cã (ma s-)yinj, s-nji pitrets nã pusulã

§ furi-cã (fú-ri-cã) shi furi cã cong – (unã cu fure-cã)
ex: si furi-cã (macã) vã easti vrearea; furi-cã (macã) nu-ari tatã; furi-cã (ma s-hibã di) vrei, yinu

§ furim-cã (fú-rim-cã) cong – (unã cu fure-cã)

§ fur-cã (fúr-cã) shi fur cã cong – (unã cu fure-cã)
ex: s-fur-cã vinji, sã-nj pitrets zbor

§ fãr-cã (fắr-cã) shi fãr cã cong – (unã cu fure-cã)
ex: fãr-cã njerdzi tu pãzari, s-nji spunj, tra s-tsã dau s-nj-acumpri tsiva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ma1

ma1 (ma) cong – ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã; macã, ama, am, ala, mea, amea, ami, mi, mu, dea, dem, vechi, veci, eleachim
{ro: dar; dacă}
{fr: mais; si}
{en: but; if}
ex: niveasta easti bunã, ma nu easti armãnã; tuti-ambar ma nu va gionili; ma lacrima nj-u jar di foc; ma, prumuveara io nj-ashtept; ma, cum s-u-alasã?; acatsã-lj ma (macã) s-hii gioni; ma (macã, icã mea) cãdea tufechi nãoarã; ma (macã, shi s-) nu vrei, eu va yin; ma cara-agiumsim; ma cãndu lj-aflã tuts; ma cãt avea apiritã cãndu ishi dit casã; ma cãt bitisi di scriari

§ macã (má-cã) cong – s-easti cã, cara, carea, cari, fure-cã, furi-cã, fur-cã, ma, ama, amea, sticã, dis, disi, si
{ro: dacă}
{fr: si}
{en: if}
ex: macã-i (cari easti) ashi; macã vrei, plãndzi; macã aflash tsiva di nãs, s-nji pitrets zbor; macã yini, voi sã shtiu sh-mini

§ mea1 (meá) cong – ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã, ma, ama, am, ala, amea, ami, mi, mu, dea, dem, vechi, veci, eleachim
{ro: dar, ci}
{fr: mais}
{en: but}
ex: mea (ma), cãt vinji; mea (ma) mutrits cari easti dininti; mea (ma), shi-l plãndzi unã dadã; sh-mea (sh-ma) tu soni giurat loarã; mea (ma) tini nu ascultsã

§ mi1 (mi) cong – ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã, ma, ama, am, ala, mea, amea, ami, mu, dea, dem, vechi, veci, eleachim
{ro: dar}
{fr: mais}
{en: but}
ex: mi (mea), cum s-nu shtiu?; a, mi (mea), cama ghini s-trãdzeai cu tufechea

§ mu1 (mu) cong – (unã cu mi1)
ex: mu (ma) Deli-Iorgul ãl lo

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pusulã

pusulã (pu-sú-lã) sf pusuli/pusule (pu-sú-li) –
1: carti cu cari omlu ari izini tra s-intrã iuva (tu tren, tu teatru, tu-un stat xen, etc.); carti cu ndauã zboarã scriati sh-pitricutã la cariva; tischire, carti;
2: hãlati tsi sh-u-adutsi cu unã sãhati, tsi ari un ac cari, alãsat singur, aspuni totna partea di Nordu a loclui;
(expr: nj-cher pusula = cicãrdisescu, nj-cher mintea, glãrescu; shishtisii di minti, nu shtiu tsi s-fac sh-cãtã iu s-mi duc; nu shtiu cãtã iu nj-easti caplu)
{ro: bilet; busolă}
{fr: billet; boussole}
{en: ticket; compass}
ex: dã-nj unã pusulã (tischire) s-mi duc pãnã la el; lj-pitricui cu ficiorlu unã pusulã (un tischire); u chirush pusula
(expr: li fatsi tuti lucrili naljurea, nu shtii tsi fats) di niscãntu chiro; u-avea chirutã pusula dip
(expr: u-avea cicãrdisitã, nu shtea cãtã iu lj-easti caplu); fure-cã yinj, s-nji pitrets nã pusulã (carti); mi furtsarã si scriu aestã pusulã (carti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã