DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

fur1

fur1 (fúrŭ) sm furi (fúrĭ) shi fur2 (fúrŭ) adg furã (fú-rã), furi (fúrĭ), furi/fure (fú-ri) – atsel tsi lja peascumta, cu zorea shi fãrã volja-a nicuchirlui un lucru tsi nu easti a lui; afur, furcudar, haramiu, hãrãmit, chisãgi, caceac;
(expr:
1: dau pãni a furlor = (i) lj-aprochi furlji n casã, lj-agiut, lj-ascundu; (ii) om nitinjisit; muljari nitinjisitã, dosã, putanã; tsi da pãni a furlor peascumta;
2: es fur = mi (duc tu muntsã s-mi) fac fur)
{ro: hoţ}
{fr: voleur}
{en: thief, robber}
ex: furlu acatsã furlu; fure, fure, nu ts-u-arshini?; sotslj-a mei s-cunushtea cu furlji; l-dispuljarã furlji cãndu dipunea calea; a furlui, fã-ti fur shi giumitati; cãndu nu s-avdu furi, atumtsea s-ti-aveglji di nãsh; furlu, sh-furã sh-giurã; intrarã furlji la noi, nu him ghini; shi s-pãrea ca doauã furi; acãtsai un fur, lu-alas, nu mi-alasã; nãsã da pãni a furlor n hoarã
(expr: da agiutor, lj-aproachi n casã furlji); aidi s-ishim
(expr: s-nã fãtsem) furi

§ afur1 (a-fúrŭ) sm afuri (a-fúrĭ) shi afur2 (a-fúrŭ) adg afurã (a-fú-rã), afuri (a-fúrĭ), afuri/afure (a-fú-ri) – (unã cu fur1 shi fur2)
ex: s-featsi prot afur tru munti

§ furac (fu-rácŭ) sm furats (fu-rátsĭ) – fur njic
{ro: hoţ mic}
{fr: jeune voleur}
{en: young thief, young robber}
ex: un furac apala scoati

§ furcudar (fur-cu-dárŭ) sm furcudari (fur-cu-dárĭ) – (unã cu fur1)
ex: picurari, lai furcudari!

§ furami/furame (fu-rá-mi) sf furãnj (fu-rắnjĭ) – multimi di furi
{ro: număr mare de hoţi}
{fr: nombre de voleurs}
{en: number of thieves}
ex: armatili a furamiljei (a furlor); iu tut urdinã furãnj (ceti di furi); au tricutã ahãti furãnj (ceti di furi)

§ furtu (fúr-tu) sn furturi (fúr-turĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lja peascumta i cu zorea un lucru tsi nu easti a lui; furari, afurari, furilji, furlichi, hãrãmitlãchi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

schifurã

schifurã (schí-fu-rã) sf schifuri/schifure (schí-fu-ri) – lugurii tsi-anjurzeashti urãt shi easti faptã dit un ameastic di sulfu cu-un metal i metaloid; scljifur, shcljifur, teafi
{ro: pucioasă, sulfură, sulf}
{fr: sulfure, soufre}
{en: sulphide, sulphur}
ex: deadi ploai, schifurã (teafi) sh-foc; tu multi locuri la noi suntu api di schifurã; muntsãlj aeshti au voahã di schifurã (di teafi)

§ scljifurã (scljí-fu-rã) sf scljifuri/scljifure (scljí-fu-ri) – (unã cu schifurã)

§ scljifur (scljí-furŭ) sn scljifuri/scljifure (scljí-fu-ri) – (unã cu schifurã)

§ shcljifur1 (shcljí-furŭ) sn shcljifuri/shcljifure (shcljí-fu-ri) – (unã cu schifurã)

§ schifuros (schi-fu-rósŭ) adg schifuroasã (schi-fu-rŭá-sã), schifurosh (schi-fu-róshĭ), schi-furoasi/schifuroase (schi-fu-rŭá-si) – tsi ari schifurã tu ea; tsi anjurzeashti ca schifura; tsi easti faptu di schifurã; cu/di schifurã
{ro: sulfuros}
{fr: sulfureux}
{en: sulphureous}

§ shcljifur2 (shcljí-furŭ) adg shcljifurã (shcljí-fu-rã), shcljifuri (shcljí-furĭ), shcljifuri/shcljifure (shcljí-fu-ri) – (unã cu schifuros)
ex: apa easti shcljifurã (cu shcljifur, schifuroasã)

§ nschifur (nschí-furŭ) (mi) vb I nschifurai (nschi-fu-ráĭ), nschifuram (nschi-fu-rámŭ), nschifuratã (nschi-fu-rá-tã), nschifurari/nschifurare (nschi-fu-rá-ri) – afum un lucru cu schifurã (cu teafi)
{ro: afuma ceva cu pucioasă}
{fr: fumer quelque chose avec de la sulfure}
{en: smoke something with sulphide}
ex: s-li nschifuri prota pãrpodzli (s-lj-afunj prota cu teafi) sh-deapoea s-li lai

§ nschifurat (nschi-fu-rátŭ) adg nschifuratã (nschi-fu-rá-tã), nschifurats (nschi-fu-rátsĭ), nschifurati/nschifurate (nschi-fu-rá-ti) – tsi easti afumat cu teafi
{ro: afumat cu pucioasă}
{fr: fumé avec de la sulfure}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn