DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cara

cara (cá-ra) adv, cong – cari, carea, cãndu, dupã tsi, fure-cã, furi-cã, fur-cã, macã, ma, ama, amea, s-easti cã, ma s-hibã di, cara sã, disi, dis, sticã, si, etc.
{ro: când, în timp ce, după ce, dacă, pentru că, deci, etc.}
{fr: quand, pendant que, après que, si, vue que, puisque, alors, donc, etc.}
{en: when, while, after, if, because, then, etc.}
ex: cara (cãndu, macã) vidzurã ashi, tãcurã; cara (macã) dats di vã nsurats; vrea s-chiream pãn di un, cara (ma) s-nu earai tini; di cara (macã) voi imnats napudishalui, na, shi noi, di cara (atumtsea), ashi va s-imnãm (aoa, scriarea bunã dit sistemlu-a nostru easti “dicara”, un singur zbor; vedz dicara); oarã bunã, cara (macã), du-ti; cara (cum) trãdzea un vimtu!; episcoplu, cara (cãndu, macã, cum) vidzu ahãtã dimãndãciuni; cara (macã, cum) cutsutlu tsã-l chirdui; cara (ma) s-vrei, ascultã; cara (macã) s-lji mi nãirescu; cara (macã) yini nãs, mini nu mi duc; cara (macã, di itia cã) aflai cum cura ipotisea, mi trapshu

§ carea (cá-rea) adv, cong – (unã cu cara)
ex: carea (macã, cãndu, dupã tsi, cum) lu ncãrcam, nu mi durea caplu di gritã; carea (cãndu) nã u intrarã gheganjlji

§ cari2 (cárĭ) adv, cong – (unã cu cara)
ex: cari (ama, cara) vrei, du-ti; cari (cara, macã) vinji frica di nã lo; bãneadzã sh-adzã cari (ma, macã, ca) s-nu murirã; cari (di itia cã, cara, cãndu, dupã tsi) lã intrã ngrãnja, si mpãrtsãrã; cari (cã, di sibepea cã) eara toamnã cu neguri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

disi/dise

disi/dise (dí-si shi dísĭ) cong – furi-cã, fur-cã, macã, s-easti cã, ma s-hibã di, cara sã, carea sã, cari sã, ma sã, ama sã, amea sã, dis, sticã, si
{ro: dacă}
{fr: si}
{en: if}
ex: nu shtiu disi (ma) s-fug; disi (cã, macã) vinji, ghini vini; disi (macã) au tsiva ti vindeari; disi (macã) nãs mi va; disi (s-easti cã, macã), ascãpirãnda, va s-vedz niori

§ dis3 (dís) cong – (unã cu disi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

furcã1

furcã1 (fúr-cã) sf furtsi/furtse (fúr-tsi) –
1: hãlati cu cari s-adunã (si mparti) earba tsi s-da la prãvdzã (adratã di-unã prãjinã lungã di lemnu i di metal cari ari la un capit trei-patru dintsã, mãri shi nduplicats niheamã, cu cari s-acatsã earba); mãnata di earbã tsi poati omlu s-u lja cu-unã singurã minari di furcã; itsi altã hãlati i lucru tsi sh-u-adutsi cu furca (cã ari dauã i trei alumãchi di cari s-acatsã lucri) ca, bunãoarã, citaljlu, un lemnu (alumachi) tsi s-disparti tu dauã bratsã la un capit (ca grama Y);
2: semnu (coacã, cuceafcã) tsi s-fatsi (s-talji) la ureaclja-a oilor shi sh-u-adutsi cu-unã furcã; carpulog, cãrpilog, gãrbu, jilã, ghilã, yilã, vilã;
(expr:
1: muljari cu furca n brãn = muljari lucrãtoari tsi nu shadi, nicuchirã bunã;
2: fã-lj ti furcã = parangreacã-ti, ngreacã-ti multu; bagã-lj zori, cadi-lj pri zvercã)
{ro: furcă (de fân)}
{fr: fourche}
{en: fork}
ex: loa paljili cu furca; plãntã unã furcã tu loc (par, prãjinã ca un citalj, tsi ari dauã-trei bratsã njits tu partea di nsus); oili-a meali, ca semnu, au cãti-unã furcã (coacã ca unã furcã) la doauãli ureclji

§ furcaci/furcace (fur-cá-ci) sf furcãci (fur-cắcĭ) – furcã njicã di lemnu (tsi sh-u-adutsi cu grama Y) cari s-bagã la cicrichi; ftiuã
{ro: furcă mică de la rodan}
{fr: petite fourche qu’on attache au tourniquet, au rouet}
{en: little fork attached to a roller (thread)}
ex: furcãci di cicrichi

§ ftiuã (ftí-ŭã) sf ftiuã (ftí-ŭã) – (unã cu furcaci)

§ nfurcu (nfúr-cu) vb I nfurcai (nfur-cáĭ), nfurcam (nfur-cámŭ), nfurcatã (nfur-cá-tã), nfurcari/nfurcare (nfur-cá-ri) – dau (lucredz) cu furca; ncarcu earbã cu furca
{ro: lua în furcă; lucra cu furca}
{fr: travailler (charger) avec la fourche}
{en: work (load) with the fork}
ex: nfurca snochilji (lj-loa snochilji cu furca) sh-lji arãdipsea pi cherã; nfurcash (deadish cu furca) nã bucatã bunã

§ nfurcat (nfur-cátŭ) adg nfurcatã (nfur-cá-tã), nfurcats (nfur-cátsĭ), nfurcati/nfurcate (nfur-cá-ti) – tsi easti-acãtsat (ncãrcat) cu furca

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

furcã2

furcã2 (fúr-cã) sf furtsi/furtse (fúr-tsi) – hãlati tri turtsearea-a lãnãljei (adrat ca unã prãjinã, cu un fuljor la un capit dit cari muljarea tradzi lãnã cu mãna, putsãnã cãti putsãnã, tra s-u shutsã shi s-u facã hiri cu agiutorlu-a unui fus); cãrbush, culistrã, dihalã, drugã;
(expr:
1: nu lj-u bunã furca = lj-easti leani; nu lu-ariseashti lucrul, cartea, sculia, nvitsãtura;
2: nu-i furcã shi scamnu = nu easti lucru di muljeri, muljirescu)
{ro: furcă (de tors)}
{fr: quenouille}
{en: distaff}
ex: yinea cu furtsili n brãn; cu furca s-lu hrãneam; sh-alãsã furca cu fuslu dupã ushi; lja furca cu fuslu shi li-azboairã nafoarã tu avlii; yin treili miri, cu furca n brãn shi cu fuslu tu mãnã; mutrea-ts lucrul, feata-a mea, c-aestã nu-i furcã shi scamnu!
(expr: nu-i lucru di muljeri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fure-cã

fure-cã (fú-re-cã) shi fure cã cong – (multi ori easti tu forma s-fure-cã, s-fur-cã, shi s-fure cã); furi-cã, fur-cã, fãr-cã, macã, s-easti cã, ma s-hibã di, cara sã, carea sã, cari sã, ma sã, ama sã, amea sã, sticã, dis, disi, si
{ro: dacă}
{fr: si}
{en: if}
ex: ntribã feata, fure-cã (ma s-hibã di, macã, cara s-) vinji di bun; s-fure cã (ma s-, cara s-) nu eara Dina; s-fure cã (ma sã) ntribai vãr cama tricut; fure-cã (ma s-)yinj, s-nji pitrets nã pusulã

§ furi-cã (fú-ri-cã) shi furi cã cong – (unã cu fure-cã)
ex: si furi-cã (macã) vã easti vrearea; furi-cã (macã) nu-ari tatã; furi-cã (ma s-hibã di) vrei, yinu

§ furim-cã (fú-rim-cã) cong – (unã cu fure-cã)

§ fur-cã (fúr-cã) shi fur cã cong – (unã cu fure-cã)
ex: s-fur-cã vinji, sã-nj pitrets zbor

§ fãr-cã (fắr-cã) shi fãr cã cong – (unã cu fure-cã)
ex: fãr-cã njerdzi tu pãzari, s-nji spunj, tra s-tsã dau s-nj-acumpri tsiva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hiu

hiu (híŭ) vb IV (agiutãtor) fui (fúĭ), earam (ĭa-rámŭ) shi iram (i-rámŭ), futã (fú-tã), hiri/hire (hí-ri) – mi aflu tu-aestã lumi; escu, mi aflu
{ro: fi}
{fr: être}
{en: be}
ex: mini hiu, tini hii, el easti (ãĭ, i, u), noi him, voi hits, elj suntu (-s, s-); io hiu (escu) di-aoa, el di iu easti (yini, s-tradzi)?; hii (eshti) amoni, aravdã, hii (eshti) cioc umflã; i-a meu, i-a meu (easti-a meu, easti-a meu); adunatã gljem ãi (easti) tutã; a cui sh-u (sh-easti) irghilia-atsea; nu sh-u (sh-easti) cariva; cum tu lumi nu sh-u (sh-easti) altu; ma-l vidzu cã lj-u (lj-easti) fratili, ãlj dishcljisi; duri-ts-u (tsã easti); hoarã him; iu hits (v-aflats), bre gionj?; s-vã bãneadzã shi s-vã hits; sunt (suntu) golj di turmi muntsãlj; nu-s (nu suntu) dauã ceapi; ca mini nu-s (nu suntu, nu s-aflã altsã); nu vor alti si s-minteascã, cã fu (cã easti) nveastã, cã fu (cã easti) featã; ira (eara) s-ti vindic, fu (easti) lishor; nu fu zori; s-lj-ashtergu rasa, cã-u mutrescu, fu ncãrcatã (easti ncãrcatã); sh-fu yeatru multu bun; seara, cãnd s-mi tornu, si-nj dzãts cum fu ma ghini; bãrbat fu, muljari fu; pãrintsã furã, oaspits furã, nveastã cu bãrbat furã; li-aflã omlu: cã cu bun, cã cu furari; sh-dzãtsi singur: “buni sh-furã, dicãt buni sun shi n gurã”; mãcã ndeasã… furã marsini-i purinti; tsã li moari, cã eara mãri i cã eara njits; ncãldzãrea: fu earna, fu veara, tru udaea di durnjiri lipseashti s-tsãnã; ari futã sh-tat-su-ahtari; tru hãpsani fusesh; fusesh ahãt fãrã di minti; acãtsat cã-sh fusi loclu; di casã hibã-ts njilã; s-furesh om cum lipseashti, nu pitritseai oaminjlji s-mi-arãcheascã; s-fure ficior, hilj sã-nj hii… s-furesh featã, hilji si-nj hii; s-furesh cã-i dadã, s-u fãtsem mumã… s-furesh cã-i sor, s-u fatsim sor… s-furesh cã-i nor, s-u fatsim tut nor; s-furi ndreptu zborlu-a tãu; s-fure mortu, s-fure yiu, voi cu nãs dipriunã s-hiu; s-fure nãs gioni; s-nu fure cu unã; si nu fure, ti mãcãm; s-nu fure mortsã; s-fure cã videm cã tut yinlu s-featsi puscã; furesh cã va s-pot; ai cã ficior, ai cã featã fure; nu aleapsi ghini, fure cã-i bãrbat, fure cã-i muljari; fur-cã-i ashi; s-furi cã-l cunoashti; pri stranji s-videa cã turcu s-eara; s-eara sh-unã ascheri ntreagã; o, lele! s-eara si shteam, pri la cãlivi nu tritseam

§ fut2 (fútŭ) adg futã (fú-tã), futs (fútsĭ), futi/fute (fú-ti) – tsi fu (s-aflã) iuva
{ro: fost}
{fr: été}
{en: been}

§ hiri2/hire (hí-ri) sf hiri (hírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-aflã (yiu) pri lumi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ma1

ma1 (ma) cong – ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã; macã, ama, am, ala, mea, amea, ami, mi, mu, dea, dem, vechi, veci, eleachim
{ro: dar; dacă}
{fr: mais; si}
{en: but; if}
ex: niveasta easti bunã, ma nu easti armãnã; tuti-ambar ma nu va gionili; ma lacrima nj-u jar di foc; ma, prumuveara io nj-ashtept; ma, cum s-u-alasã?; acatsã-lj ma (macã) s-hii gioni; ma (macã, icã mea) cãdea tufechi nãoarã; ma (macã, shi s-) nu vrei, eu va yin; ma cara-agiumsim; ma cãndu lj-aflã tuts; ma cãt avea apiritã cãndu ishi dit casã; ma cãt bitisi di scriari

§ macã (má-cã) cong – s-easti cã, cara, carea, cari, fure-cã, furi-cã, fur-cã, ma, ama, amea, sticã, dis, disi, si
{ro: dacă}
{fr: si}
{en: if}
ex: macã-i (cari easti) ashi; macã vrei, plãndzi; macã aflash tsiva di nãs, s-nji pitrets zbor; macã yini, voi sã shtiu sh-mini

§ mea1 (meá) cong – ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã, ma, ama, am, ala, amea, ami, mi, mu, dea, dem, vechi, veci, eleachim
{ro: dar, ci}
{fr: mais}
{en: but}
ex: mea (ma), cãt vinji; mea (ma) mutrits cari easti dininti; mea (ma), shi-l plãndzi unã dadã; sh-mea (sh-ma) tu soni giurat loarã; mea (ma) tini nu ascultsã

§ mi1 (mi) cong – ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã, ma, ama, am, ala, mea, amea, ami, mu, dea, dem, vechi, veci, eleachim
{ro: dar}
{fr: mais}
{en: but}
ex: mi (mea), cum s-nu shtiu?; a, mi (mea), cama ghini s-trãdzeai cu tufechea

§ mu1 (mu) cong – (unã cu mi1)
ex: mu (ma) Deli-Iorgul ãl lo

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã