|
|
funicou
funicou (fu-ni-cóŭ) sn funicouri (fu-ni-có-urĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz funico
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãcãrdiliu
cãrdiliu (cãr-di-líŭ) sn cãrdiliuri (cãr-di-lí-urĭ) – vãtãmarea-a unei multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.), cu virsari di sãndzi (cu apala, cãtsutlu, tufechea, etc.), multi ori hiintsi tsi nu-au apãrari icã nu para pot si s-apãrã eali singuri; tritseari prit lipidã; virsari di sãndzi; cãrleshi, cãrligii, cãrmoalã, leshi, mãchelj, funico, fãnico
{ro: măcel, masacru}
{fr: carnage, massacre}
{en: carnage, slaughter, massacre}
ex: tsi cãrdiliu (mãchelj) adrarã; tsi cãrdiliu (fãnico), featsi nãsã, mutrindalui amarea
§ cãrleshi (cãr-lé-shi) sf cãrleshuri (cãr-lé-shĭurĭ) – (unã cu cãrdiliu)
ex: cãndu vidzui atsea cãrleshi (virsari) di sãndzi; l-angrica s-adarã cãrleshi (mãchelj)
§ cãrligii/cãrligie (cãr-li-gí-i) sf cãrligii (cãr-li-gíĭ) – (unã cu cãrdiliu)
§ cãrmoalã (cãr-mŭá-lã) sf cãrmoali/cãrmoale (cãr-mŭá-li) – (unã cu cãrdiliu)
ex: putsãnj ascãparã di cãrmoalã atsea dzuã
fãnico
fãnico (fã-ni-có) sm fãnicadz (fã-ni-cádzĭ) – vãtãmarea-a unei multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.), cu virsari di sãndzi (faptã cu apala, cãtsutlu, tufechea, etc.), multi ori hiintsi tsi nu-au apãrari icã nu para pot si s-apãrã eali singuri; tritseari prit lipidã; virsari di sãndzi; vãtãmari di om tu-alumtã i cruitã (ndreaptã) di ma ninti; funico, cãrdiliu, cãrleshi, cãrligii, cãrmoalã, leshi, mãchelj; (fig: fãnico = mari taxirati, lãeatsã, ghideri, etc.)
{ro: măcel, masacru; omor, asasinat}
{fr: carnage, massacre; assassinat, bataille}
{en: carnage, slaughter, massacre; killing, murder}
ex: el chiru di fãnico (muri vãtãmat di cariva); s-toarnã ear la fãnico (mãchelj)
§ funico (fu-ni-có) sm funicadz (fu-ni-cádzĭ) – (unã cu fãnico)
ex: sh-di furnicã funico? (sh-di furnicã tsã easti fricã cã va ti vatãmã?); yinits cã s-fats funico (s-vatãmã cariva); tu funicolu (marea taxirati) tsi u-ari aguditã, s-lu alãsãm arihati
furnicã
furnicã (fur-ní-cã) sf furnits (fur-nítsĭ) – insectã (bubulic) lai i aroshi tsi bãneadzã tu loc cu multi alti deadun (di-aradã fãrã arpiti, ma pot s-li facã ma amãnat tu banã, trã putsãn chiro) cari imnã pri loc tut chirolu tra s-caftã mãcari shi suntu cunuscuti tu lao ca multu lucrãtoari; furnigã, furigã, sfãrnicã, sfãrnigã; (fig: furnits (pl) = hiri (hiori, etc.) tsi trec prit truplu-a omlui ca furnitsli, cãndu amurtsashti i lj-easti fricã a omlui; expr:
2: am furnits la cicioari = nu pot si stau tu-un loc, nu mi tsãni loclu;
3: sh-di furnicã funico = lucrul njic poati s-lu-aspargã lucrul mari;
4: cu furnidz nu s-saturã ursa = nu pots s-lu-arãdz (s-lu saturi) pri cariva cu lucri njits, tsi nu-ahãrzescu multu)
{ro: furnică}
{fr: fourmi}
{en: ant}
ex: njicã-i sh-dinjicã (angucitoari: furnica); sh-di furnits hicat nu si scoati; s-umplu vatra di furnits; furnits, furnits (fig: hiori, hiori) ãl treatsi; scoasi furnica peani!; bãgã mãna n sin shi scoasi arpita di furnicã
§ furnigã (fur-ní-gã) sf furnidz (fur-nídzĭ) – (unã cu furnicã)
ex: vidzui nã furnigã cu peani mãri; furniga cheari cãndu scoati peani; furnidz, furnidz ãlj trec (fig: hiori, hiori ãlj trec prit trup); ãnj imnã furnidz, furnidz (mi trec hiori, hiori) tu trup; ari furnidz la cicioari
(expr: nu poati sã sta pri loc; nu-l tsãni loclu)
§ furicã (fu-rí-cã) sf furits (fu-rítsĭ) – (unã cu furnicã)
ex: easti ca nã furicã
§ furigã (fu-rí-gã) sf furidz (fu-rídzĭ) – (unã cu furnicã)
§ sfãrnicã (sfãr-ní-cã) sf sfãrnits (sfãr-nítsĭ) – (unã cu furnicã)
§ sfãrnigã (sfãr-ní-gã) sf sfãrnidz (sfãr-nídzĭ) – (unã cu furnicã)
§ furnicami/fur-nicame (fur-ni-cá-mi) sf furnicãnj (fur-ni-cắnjĭ) – multimi di furnits; laolu-a furnitslor; furnigami
{ro: furnicărie, mulţime de furnici}
{fr: nombre de fourmis; fourmilière; l’ensemble des fourmis}
{en: multitude of ants; ant-hill}
ex: alagã hiljlu di-amirã shi caftã-caftã pãnã da di furnicami; acshi s-aurnji furnicamea tu-ambari
mãchelj
mãchelj (mã-chĭéljĭŭ) sm fãrã pl – vãtãmarea-a unei multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.), cu virsari di sãndzi (cu apala, cãtsutlu, tufechea, etc.), multi ori hiintsi tsi nu-au apãrari icã nu para pot si s-apãrã eali singuri; tritseari prit lipidã; virsari di sãndzi; cãrdiliu, cãrleshi, cãrligii, cãrmoalã, leshi, funico, fãnico
{ro: măcel, masacru}
{fr: carnage, massacre}
{en: carnage, slaughter, massacre}
ex: mãchelj (cãrleshi, ) faptsã tuts ãsh furã
§ mãchilipsescu (mã-chi-lip-sés-cu) (mi) vb IV mãchilipsii (mã-chi-lip-síĭ), mãchilipseam (mã-chi-lip-seámŭ), mãchilipsitã (mã-chi-lip-sí-tã), mãchilipsiri/mãchilipsire (mã-chi-lip-sí-ri) – vatãm (cu apala, tufechea, etc.) unã multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.), multi ori hiintsi tsi nu-au apãrari icã nu para pot si s-apãrã eali singuri; fac mãchelj; trec prit lipidã (cutsut, apalã, etc.); gilitipsescu, hãsãpescu
{ro: masacra}
{fr: massacrer}
{en: slaughter, massacre}
ex: furlji mi mãchilipsirã (mi tãljarã cu cutsutili, cu apala, mi pliguirã)
§ mãchilipsit (mã-chi-lip-sítŭ) adg mãchilipsitã (mã-chi-lip-sí-tã), mãchilipsits (mã-chi-lip-sítsĭ), mãchilipsiti/mãchilipsite (mã-chi-lip-sí-ti) – tsi easti vãtãmat (tricut prit lipidã); gilitipsit, hãsãpit
{ro: masacrat}
{fr: massacré}
{en: slaughtered, massacred}
ex: di andartsã mãchilipsits
§ mãchilipsiri/mãchilipsire (mã-chi-lip-sí-ri) sf mãchilipsiri (mã-chi-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mãchilipseashti cariva; gilitipsiri, hãsãpiri
{ro: acţiunea de a masacra; masacrare}
{fr: action de massacrer}
{en: action of slaughtering}