DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

buhare

buhare (bu-ha-ré) sm buharadz (bu-ha-rádzĭ) – guva prit cari easi fumlu din casã; parti dit sulina di pri citii prit cari easi fumlu din casã; buhar, ugeachi, cosh, fungar, bãge
{ro: coşul (de la casă), horn}
{fr: cheminée}
{en: chimney}
ex: esh prit buhare

§ buhar (bu-hárŭ) sm buhari (bu-hárĭ) – (unã cu buhare)

§ bãge (bã-gé) sm bãgeadz (bã-gĭádzĭ) – (unã cu buhare)
ex: bãgelu s-apreasi; cucuveaua sh-adrã shi cuibu tu bãge

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cosh2

cosh2 (cóshĭŭ) sn coshuri (có-shĭurĭ) – guva prit cari easi fumlu din casã; parti dit sulina di pri citii prit cari easi fumlu din casã; ugeachi, buhare, bãge, fungar
{ro: ogeac, coş, horn}
{fr: cheminée, foyer, famille, âtre}
{en: chimney}
ex: fumlu easi prit cosh

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sfungu

sfungu (sfún-gu) sn sfunguri (sfún-gurĭ) – unã soi di prici di-amari (dit locurli caldi) tsi bãneadzã sum apã spindzuratã di chetri, cu oasili molj fapti di calcheri shi sturnari; schiletlu moali cu oasili a aishtei prici dupã moarti, cari poati s-tsãnã lishor apa sh-tr-atsea easti ufilisit la aspilarea shi ashtirdzearea-a multor lucri di casã (a tablãljei mari di la sculii, a pinacãljei di-aoa sh-un chiro, pri cari ngrãpsea ficiuritslji, etc.); sfunghi, sfãnghii, sfungari; (fig:
1: sfungu = peaticã di pãndzã, cãmeashi veaclji, etc. cu cari s-aspealã shi s-ashtergu lucri din casã; expr:
2: easti ca sfungul = easti moali, ca sfungul)
{ro: burete}
{fr: éponge}
{en: sponge}

§ sfunghi/sfunghe (sfún-ghi) sf sfunghi (sfún-ghi) – (unã cu sfungu)
ex: ashtearsi measa cu sfunghea; pãnea easti ca sfunghea
(expr: moali); ari carnea ca sfunghea
(expr: moali)

§ sfãnghii/sfãnghie (sfãn-ghí-i) sf sfãnghii (sfãn-ghíĭ) – (unã cu sfungu)

§ sfungari/sfungare (sfun-gá-ri) sf sfungãri (sfun-gắrĭ) – (unã cu sfungu)

§ sfungãrsescu (sfun-gãr-sés-cu) (mi) vb IV sfungãrsii (sfun-gãr-síĭ), sfungãrseam (sfun-gãr-seámŭ), sfungãrsitã (sfun-gãr-sí-tã), sfungãrsiri/sfungãrsire (sfun-gãr-sí-ri) – dau (aspel, ashtergu) cu sfungul
{ro: şterge cu burete}
{fr: nettoyer avec l’éponge}
{en: clean with the sponge}

§ sfungãrsit (sfun-gãr-sítŭ) adg sfungãrsitã (sfun-gãr-sí-tã), sfungãrsits (sfun-gãr-sítsĭ), sfungãrsiti/sfungãrsite (sfun-gãr-sí-ti) – tsi easti aspilat sh-ashtersu cu sfungul
{ro: şters cu burete}
{fr: nettoyé avec l’éponge}
{en: cleaned with the sponge}

§ sfungãrsiri/sfun-gãrsire (sfun-gãr-sí-ri) sf sfungãrsiri (sfun-gãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ashteardzi cu sfungul
{ro: acţiunea de a şterge cu buretele}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ugeac

ugeac (u-gĭácŭ) sn ugeacuri (u-gĭá-curĭ) shi ugeatsi/ugeatse (u-gĭá-tsi) –
1: guva prit cari easi fumlu din casã; parti dit sulina prit cari easi fumlu din casã shi s-aflã pri citii; ujac, bãge, buhare, fungar, cosh;
2: loc tsi easti faptu maxus (ãn casã i nafoatã) tra s-ardã foclu; vatrã, veatrã, fucurinã; (fig:
1: ugeac = (i) casã, fumealji, scarã; (ii) lãgamã, soi bunã, di scarã analtã a lumiljei; expr:
2: nveasta u deadirã di ugeac = nveasta nauã (dupã cum easti adetea cãndu intrã tri prota oarã tu casa-a grambolui) u bãgarã s-pusputeascã vatra, ca semnu cã va s-ascultã di tuti vrerli a bãrbat-sui;
3: ugeaclu-i strãmbu, ma fumlu s-dutsi ndreptu! = nu va s-lu giudits omlu dupã videari mash, ma dupã fapti; cã s-poati s-lu facã un lucru cum lipceashti, shi s-nu-aspunã cã easti acshu)
{ro: ogeac, coş, horn; vatră}
{fr: cheminée, foyer, famille; âtre}
{en: chimney, fireplace}
ex: un aush cu nãrli lãi (angucitoari: ugeaclu); un aush discãcãrat, pristi foc shadi bãgat (angucitoari: ugeaclu); ugeaclu dit oda-atsea nauã ncunjadzã; nu tuti ugeacurli tsi afumã au nicuchiratã; s-lj-afumã ugeaclu (buharelu di la vatrã); s-apreasi ugeaclu; Bebeana u deadirã di ugeac
(expr: u bãgarã s-pusputeascã ugeaclu); ugeac veclju (fig: casã, fumealji veaclji); cu moartea-a lui si stimsi un ugeac veclju (fig: soi, fumealji di-anami, veaclji); s-creshti, s-lji dishcljidz ugeaclu (fig: casa, fumealja) a tatã-tui; lji si stimsi ugeaclu (fig: chiru casa, fumealja); ãlj s-astindzi casa, cã nu-alasã hilj si-lj poartã numa shi s-lj-afumã ugeaclu!

§ ujac (u-jĭácŭ) sn ujacuri (u-jĭá-curĭ) – (unã cu ugeac)
ex: s-alinã tru ujac

§ ugeachi/ugeache (u-gĭá-chi) sf ugechi (u-géchĭ) shi ugeatsi/ugeatse (u-gĭá-tsi) – (unã cu ugeac)
ex: easti di ugeachi
(expr: di soi analtã, di fumealji bunã, di lãgamã); featã di ugeachi veaclji
(expr: fumealji, soi veaclji, tinjisitã); nveastã di ugeachi
(expr: di soi bunã) shi cãni di la oi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zdrumin

zdrumin (zdrú-minŭ) (mi) vb I zdruminai (zdru-mi-náĭ), zdrumi-nam (zdru-mi-námŭ), zdruminatã (zdru-mi-ná-tã), zdrumina-ri/zdruminare (zdru-mi-ná-ri) – vatãm unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; stringu cu multã puteari sh-lu fac cumãts (sãrmi); zdroamin, stulcinedz, stulcin, sturcin, stultsin, strucinedz, strucin, zdruncin, zdrucin, plãciutedz, pliciutedz, nturtedz, ndurtedz, zmoatic, zmurtic, chisedz
{ro: stâlci, strivi, zdrobi, sfărâma, strânge tare}
{fr: serrer, écraser, contusionner, secouer, briser, étrangler}
{en: press, squeeze, bruise, shake, break, strangle}
ex: unã featã-aruminã, gionjli ma sh-u zdruminã (u strindzi vãrtos ãn bratsã); tu bratsã ma mi zdruminã (mi strindzi vãrtos); cari lji asparsi grãdina, sh-cari lji zdruminã (zmoaticã, plãciuteadzã) lãludzli?; ts-u zdruminai (asparshu, chisai, feci), ts-u zdruminai, sãrmi, sãrmi sh-u-alãsai s-u mãcã puljlji; u zdruminai sfungarea; lo apoea auã, u zdruminã (plãciutã) shi featsi yin; tuti oili cari li muldzea stihiulu di picurar, psusea tru loc, cã lã zdrumina (strindzea vãrtos, zmutica cu mãnjli) udzãrli; lu zdruminai (lu-apitrusii) sãnãtos sum dzinuclji; inima nj-u zdruminã (cripã, stultsinã) un dor; zdruminã (fã sãrmi) sh-niheamã cash; lu zdruminai (lu stresh multu) pi numir; zdru-minã (zmoaticã) aua cu sulu; va mi zdruminã (zdruntsinã) calu cã nu-ari imnatic bun; cu ungljili lu zdruminã (streasi, zgrumã) di gushi

§ zdroamin (zdrŭá-minŭ) (mi) vb I zdruminai (zdru-mi-náĭ), zdruminam (zdru-mi-námŭ), zdruminatã (zdru-mi-ná-tã), zdruminari/zdruminare (zdru-mi-ná-ri) – (unã cu zdrumin)
ex: s-nu n-apitruseascã, di nã zdroaminã; zdroaminã loclu

§ zdru-minat (zdru-mi-nátŭ) adg zdruminatã (zdru-mi-ná-tã), zdru-minats (zdru-mi-nátsĭ), zdruminati/zdruminate (zdru-mi-ná-ti) – tsi easti stres cu multã puteari; tsi easti vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; stulcinat, sturcinat, stultsinat, strucinat, zdruncinat, zdrucinat, plãciutat, pliciutat, nturtat, ndurtat, zmuticat, zmurticat, chisat
{ro: stâlcit, strivit, zdrobit, sfărâmat, strâns tare}
{fr: serré, écrasé, contusionné, secoué, brisé, étranglé}
{en: pressed, squeezed, bruised, shaken, broken, strangled}
ex: s-priimna prit grãdina-a amirãlui, di-lj li fãtsea lãludzli di cu tut zdruminati (stultsinati, zmuticati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn