DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afendi

afendi (a-fén-di) sm invar –
1: bãrbat cari ari njits; numa tsi lj-u da a aishtui bãrbat njitslj-a lui; afendu, tatã, patera, baba, andic;
2: omlu tsi easti dus la unã sculii maxus adratã (iu easti nvitsat sh-deapoea hirotunusit) tra s-aibã ndreptul s-lituryiseascã la bisearicã shi s-facã tuti arãdzli crishtineshti; preftu, afendu, pãrinti, pãpã, popã
{ro: tată; preot}
{fr: père; prêtre}
{en: father; priest}
ex: ghini dzãtsea mana, ore afendi; afendi (tata) nu yini adz

§ afendu (a-fén-du) sm afendzã (a-fén-dzã) –
1: atsel trã cari lucreadzã cariva; afindico, domnu, nicuchir, chihãe;
2: tatã, afendi, baba, andic, patera;
3: preftu, afendi, pãrinti, pãpã, popã
{ro: stăpân; tată; preot}
{fr: maître; père; prêtre}
{en: boss; father; priest}
ex: tsi va dzãcã afendu-nju? (domnul, afindicolu-a meu?); afendul (nicuchirlu) a gumarlui; s-mãcã mã-ta shi afendu-tu (tatã-tu); cã nj-am mamã shi nj-am afendu (tatã); turmili a afendu-sui (a tatã-sui); afendul (preftul?, tatãl?), ea-l iu yini; afendul (preftul) intrã tu bisearicã; s-lji spunj a unui afendu (preftu) amãrtiili tsi-ai faptã; la afendul (preftul) tradzi ndreptu; vedz, afendu (pãrinte), dzãtsi Costa

§ afindico (a-fin-di-có) sm afindicadz (a-fin-di-cádzĭ) – atsel trã cari lucreadzã cariva; afendu, domnu, nicuchir, chihãe
{ro: stăpân}
{fr: maître}
{en: boss}
ex: vinji afindicolu; s-bãnedz afindico!

§ afindilji/afindilje (a-fin-dí-lji) sf afindilj (a-fin-díljĭ) – zbor di tinjii (la impirativ) cu cari-lj si greashti a unui om ma mari, a unui om tinjisit, a unui om di la chivernisi, etc.; afendilji, afindii, efendim, dumnilji, tini
{ro: domnule, domnia-ta}
{fr: monsieur, mon seigneur, (ta, sa, votre, leur) seigneurie}
{en: sir, your grace, (your) lordship}
ex: un om ca afindilja-ts (ca dumnilja-a ta, ca tini); banã la afindilja-ts!; afindilja-ts, iu ti duts?

§ afendilji/afendilje (a-fen-dí-lji) sf afendilj (a-fen-díljĭ) – (unã cu afindilji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãsãbã

cãsãbã (cã-sã-bắ) sm cãsãbadz (cã-sã-bádzĭ) – unã adunari mari di casi (ca unã hoarã multu mari) tu cari oaminjlji lucreadzã sh-bãneadzã cu fumeljli a lor; hãsãbã, hãsãpã, pulitii, apulitii, poli, misiri
{ro: oraş}
{fr: ville}
{en: city}
ex: mi-aflai sh-bãnedz tu-un mari cãsãbã (pulitii); tricum pit un mari cãsãbã (pulitii); dipun pãnã tu cãsãbãlu din vali

§ hãsãbã (hã-sã-bắ) sm hãsãbadz (hã-sã-bádzĭ) – (unã cu cãsãbã)
ex: agiumsi tu un hãsãbã mari; vidzui un hãsãbã

§ hãsãpã (hã-sã-pắ) sm hãsãpadz (hã-sã-pádzĭ) – (unã cu cãsãbã)
ex: cu minciunj atsia di-atsia, tricurã nãsh tu hãsãpãlu aestu nã siptãmãnã

§ cãsãbunj (cã-sã-búnjĭŭ) sm, sf cãsãboanji/cãsãboanje (cã-sã-bŭá-nji), cãsãbunj (cã-sã-búnjĭ), cã-sãboanji/cãsãboanje (cã-sã-bŭá-nji) – om tsi bãneadzã tu-un cãsãbã; pulit
{ro: orăşan}
{fr: habitant d’une ville, bourgeois}
{en: inhabitant of a city}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

celnic

celnic (cél-nicŭ) sm celnits (cél-nitsĭ) – om multu avut cu njilj di oi, cãpri, calj, etc.; cap di fãlcari (ma multi fumelj tsi sta shi s-mu-tã cu el tu muntsã sh-tu cãmpu); cilnicã, chihãe, scutel
{ro: mare proprietar în turme de oi; căpetenie de mai multe familii (fălcari)}
{fr: grand propriétaire de moutons; chef de tribu ou de plusieurs familles (“fãlcari”)}
{en: large owner of sheep; tribal head of several families (“fãlcari”)}
ex: celniclu di la noi ari noauã njilj di oi shi tut ahãti cãpri; deadi di-unã featã mushatã di celnic avdzãt; armãnlu sh-oarfãn s-hibã, tut pi celnic va sh-u-aducã; n hoarã nu-l bagã, shi di casa-a celniclui ãntreabã; eara tuts celnits, cu cupii ninumirati; si s-arugã la un celnic shi s-featsi picurar; trei anj di dzãli ãlj pãscu oili a celniclui; ghiftul sh-celnic, la cãrbunj va-lj hibã mintea

§ cilnicã (cil-ni-cắ) sm cilnicadz (cil-ni-cádzĭ) – (unã cu celnic)
ex: nu-ts dau hilji di cilnicã; cã-s ficiori di cilnicadz; cilnicadzlji trag nãinti

§ cilnicoanji/cilnicoanje (cil-ni-cŭá-nji) sf cilnicoanji/cilnicoanje (cil-ni-cŭá-nji) – muljari di cilnicã
{ro: nevastă de celnic}
{fr: femme de “celnic”}
{en: “celnic”’s wife}

§ cilnicami/cilnicame (cil-ni-cá-mi) sf fãrã pl – multimi di celnits; soea di banã tsi u treatsi un celnic; cilnicatã
{ro: mulţime de celnici; viaţă de celnic}
{fr: nombre de “celnits”; vie menée par un “celnic”}
{en: number of “celnits”; life of a “celnic”}
ex: cilnicamea sh-u lo fricã; cilnicame, cilnicame, pãnã sh-cãnjlji va lã moarã!; tutã bana-lj, cilnicami (banã di celnic); cilnicamea ari (celnitslji au) adusã mari ghineatsã tu horli a noastri

§ cilnicatã (cil-ni-cá-tã) sf cilnicãts (cil-ni-cắtsĭ) – tehni di celnic; banã di celnic; nicuchiratã di celnic; cilnicami
{ro: meserie de celnic; viaţă de celnic}
{fr: métier de “celnic”; vie menée par un “celnic”}
{en: profession of a “celnic”; life of a “celnic”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chihãe

chihãe (chi-hã-ĭé) sm chihãeadz (chi-hã-ĭádzĭ) –
1: om multu avut cu njilj di oi, cãpri, calj, etc.; cap di fãlcari, di ma multi fumelj tsi sta shi s-mutã cu el tu muntsã sh-tu cãmpu; celnic, cilnicã, scutel;
2: om tsi ari (tsi-lj s-ari datã) putearea sã zburascã shi s-facã lucri tu loclu a unui altu om, icã s-bagã ipugrafia trã el, ma s-hibã ananghi
{ro: mare proprietar în turme de oi; căpetenie de mai multe familii (fălcari); împuternicit}
{fr: grand propriétaire de moutons; chef de tribu ou de plusieurs familles (“fãlcari”); mandataire}
{en: large owner of sheep; tribal head of several families (“fãlcari”); proxy, authorized agent}
ex: easti chihãelu a pãshelui (atsel a curi pãshelu lj-ari datã putearea)

§ chihãoa-nji/chihãoanje (chi-hã-ŭá-nji) sf chihãoanji/chihãoanje (chi-hã-ŭá-nji) – muljari di chihãe
{ro: nevastă de chihăe}
{fr: femme de “chihãe”}
{en: “chihãe”’s wife}

§ chihãilji/chihãilje (chi-hã-í-lji) sf chihãilj (chi-hã-íljĭ) –
1: catandisea shi bana di chihãe;
2: putearea tsi u ari cariva ca sã zburascã shi s-facã lucri tu loclu a unui altu om, icã s-bagã ipugrafia trã el, ma s-hibã ananghi
{ro: starea şi viaţa dusă de un “chihãe”; împuternicit}
{fr: état et vie d’un “chihãe”; mandataire}
{en: life of a “chihãe”; proxy, authorized agent}
ex: multsi-armãnj avurã chihãilja-a multor (putearea si zburascã shi s-bagã ipugrafia trã multsã) oaminj mãri dit amirãrilja-a noastrã

§ parachihãe (pá-ra-chi-hã-ĭé) sm para-chihãeadz (pá-ra-chi-hã-ĭádzĭ) – caplu-a picurarlor di la unã stani
{ro: căpetenia ciobanilor de la o stână}
{fr: berger en chef}
{en: head of shepherds}
ex: vinji parachihãelu la oi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

contra

contra (cón-tra) prip, adv – zbor tsi-aspuni cã easti unã mari dyeafurauã namisa di dauã lucri (un lucru easti tamam anapuda di-alantu); zbor tsi-aspuni cã cariva easti trã tsiva, altã soi (altu tsiva, dip anapuda) di tsi easti un altu; tsi easti (s-aspuni) ca dushman a altui; tsi easti di-alantã parti di cariva, n fatsa-a altui; anapuda, zãti
{ro: contra, în opoziţie}
{fr: contre; en opposition}
{en: in opposition of; contrary to; opposed to; against}
ex: vinji contra al (ca dushman, si s-alumtã cu) Costarela; vimtul suflã contra (anapuda di cum voi, di-alantã parti di cum mi min mini); shadi contra (n fatsa) a mea la measã

§ contrã (cón-trã) prip, adv – (unã cu contra)
ex: el s-dutsi contrã cãndu zburashti cu mini (nu easti sinfuni, dzãtsi altã soi, anapuda); mini stãteam contrã cu vimtul (anapuda, mi-alumtam cu vimtul); dauãli fumelj njirdzea contrã (njirdzea zãti, s-dushmãnea); cãtse s-hits contrã zãti (cãtse s-hits zãti, s-hibã ihtrilji namisa di voi)?; s-nu nã bãgãm contrã cu Dumnidzã, ta s-nu nã chearã!

§ condrã (cón-drã) prip, adv – (unã cu contra)

§ cundrescu (cun-drés-cu) (mi) vb IV cundrii (cun-dríĭ), cundream (cun-dreámŭ), cundritã (cun-drí-tã), cundri-ri/cundrire (cun-drí-ri) – hiu contra-a unui lucru; mi ncustedz, acats ãncheari
{ro: fi contra, (se) opune}
{fr: être contre; contrarier}
{en: be against; oppose}

§ cundrit (cun-drítŭ) adg cundritã (cun-drí-tã), cundrits (cun-drítsĭ), cundriti/cundrite (cun-drí-ti) – tsi easti contra-a unui lucru
{ro: care este contra, care se opune}
{fr: qui est contre; contrarié}
{en: who is against, in opposition}
ex: hits tuts cundrits la atseali (di-atselj tsi hits contra, tsi nu hits sinfuni cu atseali) tsi dzãc mini

§ cundriri/cundrire (cun-drí-ri) sf cundriri (cun-drírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti contra, cãndu fatsi contra; agudiri di pãreri (di idei, di intiresi, etc.)
{ro: acţiunea de a fi contra, de a (se) opune; opunere; contrarietate}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dipun

dipun (di-púnŭ) (mi) vb III, II shi I dipush (di-púshĭŭ) shi dipunai (di-pu-náĭ), dipuneam (di-pu-neámŭ) shi dipunam (di-pu-námŭ), dipusã (di-pú-sã) shi dipunatã (di-pu-ná-tã), dipuniri/dipunire (di-pú-ni-ri) shi dipuneari/dipuneare (di-pu-neá-ri) shi dipunari/dipunare (di-pu-ná-ri) – mi min (njergu, yin, arunic, etc.) cãtrã nghios dit un loc ma-analtu; mi duc hima (hambla); lu-adar un lucru si scadã; scad pãhãlu (tinjia) a unui lucru tsi-l vindu; ljau valea; hãmblusescu, hlãmbusescu, nãvãlescu, (mi) uselescu, cad; scad
(expr:
1: dipun boatsea = zburãscu ma peagalea, cu boatsea ma peanarga, slabã, tra nu mi avdã multu lumea ca s-u cãrteascã;
2: dipun budzãli; dipun dzeanili; dipun mutrili = nu-nj pari ghini, nu mi-ariseashti, mi cãrteashti, mi nvirinedz;
3: dipun nãrli = (i) mi-aspun cama tapin, mi tãpinusescu, ãnj scadi tinjia, lu-aspindzur caplu, u-adun coada, etc.; (ii) nu-nj pari ghini, mi cãrtescu; dipun budzãli (dzeanili, mutrili);
4: dipun armili = mi prudau;
5: dipun minti = mi fac fronim (cu minti, fruminescu); mi-ashternu; bag minti; nj-yini mintea; giudic ma ghini, nvitsai minti; nj-adun minti n cap;
6: dipuni arãulu = yini apã multu (di ploai multã, di tuchirea-a neauãljei, etc.) shi s-vearsã arãulu pristi mardzinea-a lui, pristi cãmpul di deavãrliga;
7: dipun tinjia (pãhãlu-a unui lucru tsi vindu) = scad tinjia, pãhãlu-a lucrului; (amirã) dipun di pi scamnu = alas lucrul tsi lu-am sh-lu dau la altu; dau paretisi)
{ro: coborî}
{fr: descendre, baisser}
{en: descend, go down}
ex: dipuni (dã-ti nghios, discali-cã) di pri cal; dipuni-ti (yinu nghios) di pri mer; dipunãndalui di pri gortsu, mutrea s-aflã gortsã coapti; ea, dipuni-ti, tsi-ashteptsã?; dipunea scara (yinea nghios pri scarã); dipusi (nãvãli) di pi arburi; unã caprã dipunea (nãvãlea) dighios tu hãu; nu dipunets di tru tsitati; iu duts turma picurare sh-iu dipunj (ljai valea)?; fumeljli dipusirã (dusirã nghios, la cãmpu) tu arniu; cãntã di dipuni puljlji di pi arburi; furlji dipusirã armili (discãrcarã armili) di pri cal; furlji dipusirã armili
(expr: s-prudeadirã); dipusirã (s-alãsãrã cãtrã nghios, uselirã) muntsãlj shi s-alinarã cupriili; ea, dipuni-l tãmbãrãlu
(expr: fã-l s-asunã ma peagalea, asunã-l ma putsãn); el dipusi minti
(expr: s-featsi fronim, frunimi); nacã dipuni minti
(expr: nacã-lj yini mintea, nacã bagã minti); pãnã nu u pati, omlu nu dipuni minti
(expr: nu nveatsã, nu bagã minti); di minti multã tsi-lj dipusi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ermu

ermu (ér-mu) adg ermã (ér-mã), ernji (ér-nji), ermi/erme (ér-mi) – tsi ari tuti hãrili a unei pundii (pustilii, irnjii, etc.); cu locuri goali iu nu creashti mari lucru; erim, pondu, pustu, irnjit, axolit, singur, shuncru, cob, manoleac, munolcu; (fig: ermu = (i) tsi bãneadzã singur sh-diparti di lumi; aschitiu, schitiu; (ii) tsi nu-avu tihi shi ari traptã multi tu banã; mãrat, corbu, shcret, scurpisit, uryisit, etc.)
{ro: pustiu; pustnic, sihastru; dezolat, nenorocit}
{fr: désert, inhabité; anachorète, ermite, solitaire; désolé, infortuné}
{en: solitary, desert}
ex: loc ermu (pondu, irnjiu); u-alãsã tu pãdurea fricoasã sh-ermã; earã muntsãlj va s-armãnã ernji (singuri, pondzã); apãrghisit tu un cãmpu ermu, iu nu s-videa cipit di om; om ermu (singur, manoleac); bãneadzã singuri ca ernjilj (aschitiilji); armasi muma singurã, ca ermã (ca un aschitiu) ncljisã n casã; ermã (singurã) s-u ved; si-lj da sh-a ljei un ficior i nã featã, s-nu hibã ca ermili sh-ca corbili tu lumi; cavai di ernjilj (mãratslji, tsi bãneadzã singuri) picurari; plãndzi, ermã (corbã, scurpisitã), plãndzi; lu-agudi erma (blãstimata) di eapã; nu-avea ermu biutura; mor singuri sh-ernji (axolits), tu ermi (pondi) locuri, di un ascumtu di ermu (pustu) dor

§ erim (é-rim) adg erimã (é-ri-mã), erinj (é-rinjĭ), erimi/erime (é-ri-mi) – (unã cu ermu)
ex: tu-aestu erim (pondu) di loc

§ irnjii/irnjie (ir-njí-i) sf irnjii (ir-njíi) – locuri goali (multi ori acupiriti mash cu-arinã) pri cari nu creashti tsiva (icã aproapea tsiva) di itia cã da putsãnã ploai; cãmpuri goali iu nu bãneadzã multã dunjai; urnjii, irnjiu, pustilii, pustiliu, erimii, pundii, chiritã; singureatsã, singurami, singuritati;
(expr: mutrea-ts di irnjii = mutrea-ts di lucrul a tãu shi nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor, lucri cu cari nu-ai s-fats tsiva; mutrea-ts urfanja)
{ro: pustiu, stepă; singurătate}
{fr: désert, lande, steppe; solitude}
{en: desert, steppe; solitude}
ex: s-dusi s-bãneadzã tu irnjii (pustilii, singureatsã) shi s-facã schitiu; cum treatsi vimtul tu irnjii (pustilii); irnjiili s-fricueshti; ishirã tu irnjii, tu mesea di pãduri; trapsirã dit irnjia-atsea di pãduri; ishirã tu irnjii, iu nitsi puljlju nu bãtea; nãs armasi pali singur tu irnjii, di nu shtea cãtrã iu s-facã

§ irnjiu1 (ir-njíŭ) sn irnjii (ir-njíi) – (unã cu irnjii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãlcari1/fãlcare

fãlcari1/fãlcare (fãl-cá-ri) sf fãlcãri (fãl-cắrĭ) – tuti fumeljli, cu njits sh-cu prãvdzã, tsi tsãn di un celnic, tsi bãneadzã cu el shi s-mutã deadun tu locurli di earnã sh-di vearã; multimi di fumelj tsi suntu ligati di sãndzi, tsi suntu di idyea soi; pãlcari
{ro: toate familiile care ţin de un celnic; mai multe familii înrudite, legate prin sânge}
{fr: les familles qui se trouvent sous la dépendance d’un “celnic”; l’ensembles des familles qu’unit le lien de la parenté}
{en: the families that spend their life under a “celnic”}
ex: s-am sh-unã fãlcari; armãnjlji lã fudzirã, fãlcari cu fãlcari; iu sh-arna fãlcãrli-a lor

§ pãlcari/pãlcare (pãl-cá-ri) sf pãlcãri (pãl-cắrĭ) – (unã cu fãlcari1)

§ fãlcãryiot (fãl-cãr-yĭótŭ) sm, sf fãlcãryioatã (fãl-cãr-yĭŭá-tã), fãlcãryiots (fãl-cãr-yĭótsĭ), fãlcãr-yioati/fãlcãryioate (fãl-cãr-yĭŭá-ti) – fumealji (caplu di fumealji) tsi fatsi parti dit unã fãlcari
{ro: membru dintr-o “fălcare”}
{fr: membre d’une “fãlcari”}
{en: member of a “fãlcari”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

flumin

flumin (flú-minŭ) sm fãrã pl – multsã oaminj adunats deadun tu-un loc; multi lucri (yiets) adunati tu-un loc, di idyea soi i lugursiti cã au unã idyi hari; multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul
{ro: mulţime, lume}
{fr: foule, multitude}
{en: crowd, multitude}
ex: s-virsã, cum s-vearsã Duna, flumin (multimi), flumin (multimi) di ficiori; flumin (multeatsã) di fumelj vinjirã; dit fluminlu (laolu) dit vlahuhori; di fluminlu (dit laolu, multimea) di stratiots; cãnd fluminlu (multeatsa, populu) di vurgari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã