|
|
fuljor
fuljor (fu-ljĭórŭ) sn fuljoari/fuljoare (fu-ljĭŭá-ri) – mãnuclju di lãnã (cãnipã, ljin, etc.) curatã sh-faptã etimã tra s-hibã bãgatã pri furcã trã turtseari; fuior, cair, piciur, pitrichi, pitricã; (fig:
1: fuljor = (i) albu ca fuljorlu; (ii) peri lundzi (perci, pleati) sh-mushats tsi spindzurã ca fuljorlu; expr:
2: nu-ari fuljor ãn cap = nu-ari minti, easti lishurac, glarecicu, lishor;
3: agiungu la fuljor = si ncaci, s-acatsã di peri, si ncãrligheadzã, si nciupã)
{ro: fuior, caier}
{fr: filasse, quenouillée blanche, étouppe blanche}
{en: tow, bundle (hemp)}
ex: fuljorlu (lãna) dit furcã; cãti trei fuljoari (cairi) toartsi pri dzuã; cãndusha albã ca fuljorlu (cairlu); fã-nj-tsã coada-a ta fuljor; cu-a lui coadã n sus, fuljor (fig: ca fuljorlu); perlji lã giuca pri pãltãri ca fuljoari; aush cu fuljoari (fig: peri, pleati) albi ca cairlu; di zbor, zbor, agiumsirã la fuljor
(expr: s-acãtsarã di peri); s-featsi perlu ca fuljor (fig: lj-alghi perlu, s-featsi perlu albu ca fuljorlu, ca cairlu)
§ fuior (fu-ĭórŭ) sn fuioari/fuioare (fu-ĭŭá-ri) – (unã cu fuljor)
ex: patru fuioari torshu
§ nfuljor (nfu-ljĭórŭ) vb I nfuljurai (nfu-ljĭu-ráĭ), nfuljuram (nfu-ljĭu-rámŭ), nfuljuratã (nfu-ljĭu-rá-tã), nfuljurari/nfuljurare (nfu-ljĭu-rá-ri) – u cur sh-u ndreg lãna (cãnipa, ljinlu, mitasea, etc.) tu mãnuclji tra s-hibã etimã trã bãgari pri furcã sh-turtseari; fac fuljoari dit lãnã (cãnavi, ljin, etc.); mpiciur
{ro: face fuioari}
{fr: faire de la filasse}
{en: make tows, bundles}
ex: ma nfuljura (u fãtsea fuljoari) cãnipa
§ nfuljuredz (nfu-ljĭu-rédzŭ) vb I nfuljurai (nfu-ljĭu-ráĭ), nfuljuram (nfu-ljĭu-rámŭ), nfuljuratã (nfu-ljĭu-rá-tã), nfuljura-ri/nfuljurare (nfu-ljĭu-rá-ri) – (unã cu nfuljor)
ageamit
ageamit (a-gĭa-mítŭ) adg ageamitã (a-gĭa-mí-tã), ageamits (a-gĭa-mítsĭ), ageamiti/ageamite (a-gĭa-mí-ti) – tsi nu shtii s-lu facã ghini un lucru (cã nu-ari nvitsatã ninga s-lu facã cum lipseashti); njic sh-cu mintea nicoaptã; agimit, ageamiu, ageami, ninvitsat
{ro: ageamiu, începător}
{fr: novice, naif}
{en: apprentice, naïve}
ex: nicriscutã shi ageamitã (ninvitsatã); easti nica ageamit (njic, nu shtii multi); eara ageamit (cu mintea nicoaptã), nu shtia cum s-u ndreagã; eshti ageamitã, metsi cã perlu tsi sã featsi fuljor
§ agimit (a-gi-mítŭ) adg agimitã (a-gi-mí-tã), agimits (a-gi-mítsĭ), agimiti/agimite (a-gi-mí-ti) – (unã cu ageamit)
ex: muljarea agimitã
§ ageamiu (a-gĭa-míŭ) adg ageamii/ageamie (a-gĭa-mí-i), ageamii (a-gĭa-míĭ), ageamii (a-gĭa-míĭ) – (unã cu ageamit)
ex: ageamia featã plãndzi
§ ageami1 (a-gĭa-mí) adg ageamii/ageamie (a-gĭa-mí-i), ageamii (a-gĭa-míĭ), ageamii (a-gĭa-míĭ) – (unã cu ageamit)
ex: ficior ageami (tinir, ninvitsat); cal ageami (agru, ninvitsat)
§ agimitescu (a-gi-mi-tés-cu) adg agimiteascã (a-gi-mi-teás-cã), agimiteshtsã (a-gi-mi-tésh-tsã), agimiteshti (a-gi-mi-tésh-ti) – faptu ca di-un ageamit
{ro: de ageamit}
{fr: fait par un novice}
{en: as made by an apprentice or somebody naïve}
ex: lucru agimitescu (ca faptu di-ageamit)
§ ageamilãchi/agea-milãche (a-gĭa-mi-lắ-chi) sf ageamilãchi (a-gĭa-mi-lắchĭ) – harea tsi-l fatsi un om s-hibã ageamit, s-nu shtibã multi; ficiureatsã, lishurami, glãrimi
{ro: copilărie, naivitate, prostie}
{fr: enfance, naïveté, bêtise}
{en: childhood, naïvety, silliness}
§ ageamitlã-chi/ageamitlãche (a-gĭa-mit-lắ-chi) sf ageamitlãchi (a-gĭa-mit-lắchĭ) – (unã cu ageamilãchi)
ex: fãtsesh unã mari ageamitlãchi (glãrimi, lishurami) cãndu ti ligash cu-aestu
aush
aush (a-úshĭŭ) sm aush (a-úshĭ) shi aushanj (a-ú-shĭanjĭ) –
1: om tricut tu anj (tsi nu lj-u mata poati ca ma ninti); alghit (tu peri), behlu, bitãrnu, burhonj, mosh, moashi (muljari), pleacã, pljacã, veclju, ghiush, geagi, prezvit, tot;
2: strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, strãpap, stripãrinti, strãpãrinti;
(expr:
1: aush ca Dumnidzã; aush tsi lu-agãrshi moartea; aush tsi lu-agãrshi Dumnidzã = om multu aush;
2: aushlji vor pãni moali = aushlji vor feati tiniri)
{ro: bătrân, vechi, strămoş}
{fr: vieux, vieil, vieillard, ancien; aïeul, ancêtre}
{en: old one, ancient; ancestor, forefather}
ex: tsi-i un aush adunat bush? (angucitoari: cuceanlu); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); un aush cu percea lungã; aushlu nã fatsi mari tinjii; cãt aush s-hibã omlu, bana-i dultsi; aush, aush ca Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, cã dzãtseai cã lu-agãrshi Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, di cãndu bãneadzã sh-moartea lu-agãrshi
(expr: multu aush); aushlu-i sturlu a casãljei; du-ti la pap-aushlu atsel; vidzush aush vitsearcu, ahtari sh-tinir fu; gioacã-aush cu perlu cair; cavai di hoara tsi nu-ari aush; gioni-armãn, di iu aushlj-a (strãaushlj-a) noshtri s-fitarã; aushlji vor pãni moali
(expr: vor muljeri tiniri) sh-yin veclju
§ aushescu1 (a-u-shĭés-cu) vb IV aushii (a-u-shíĭ), ausham (a-u-shĭámŭ), aushitã (a-u-shí-tã), aushiri/aushire (a-u-shí-ri) – (trã oaminj) nj-tricurã anjlji sh-agiumshu aush; (trã unã hãlati) tricurã anjlji sh-nu mata easti sh-ahãntu bunã ca ma ninti (nu mata easti bunã s-tsã fats lucrul, icã ishirã alti hãlãts noi cama buni); nj-algheashti perlu, alghescu, anvicljedz, bãtãljusescu, mbitãrnescu, mushescu (tri muljeri), nvicljedz, nvicljescu, vicljedz, vicljescu
{ro: îmbătrâni, (se) învechi}
{fr: vieillir, devenir vieux, devenir suranné}
{en: get old}
ex: tini aushish (mbitãrnish), Gardani; amãndoilji aushim (nã featsim aushanj); nu-arãdi di aush, cã sh-tini vai s-ausheshti; aushi fari shi-lj si featsi perlu ca fuljorlu; cum lu nvitsã Hristolu pãnã aushi; si-lj hibã agiutor, cã de! avea aushitã sh-nãsã
§ aushit (a-u-shítŭ) adg aushitã (a-u-shí-tã), aushits (a-u-shítsĭ), aushiti/aushite (a-u-shí-ti) – tsi easti tricut tu anj; tsi s-ari faptã veclju; tsi ari perlji alghi (di-aushatic); alghit (perlu), anvicljat, bãtãljusit, mbitãrnit, mushitã (trã muljeri), nvicljat, nvicljit, vicljat, vicljit
cair
cair (cá-irŭ) sn cairi/caire (cá-i-ri) – mãnuclju (mãnatã) di lãnã (cãnipã, ljin, etc.) curatã sh-faptã etimã tra s-hibã bãgatã pri furcã trã turtseari; fuljor, fuior; (fig: cair = (per) albu ca cairlu)
{ro: caier, fuior}
{fr: filasse, quenouillée, étouppe}
{en: tow, bundle (hemp)}
ex: feci cairi (fuljoari) sh-mãni va torcu; un cair (fuljor) s-bitisescu; io va torcu cair lai, nu albu; lu-ari perlu cair (fig: albu ca cairlu); gioacã-aush cu perlu cair (fig: albu)
§ ncair (ncá-irŭ) vb I ncãirai (ncã-i-ráĭ), ncãiram (ncã-i-rámŭ), ncãiratã (ncã-i-rá-tã), ncãirari/ncãirare (ncã-i-rá-ri) – fac cairi (di lãnã, cãnipã, ljin, etc.) ti turtseari pi furcã
{ro: face caiere de tors}
{fr: faire de la filasse}
{en: make tows, bundles}
ex: nu s-njishcã dit cheaptsãnj, tutã dzua ncãirã (featsi cairi)
§ ncãirat (ncã-i-rátŭ) adg ncãiratã (ncã-i-rá-tã), ncãirats (ncã-i-rátsĭ), ncãirati/ncãirate (ncã-i-rá-ti) – (lãnã, cãnipã, ljin, etc.) faptã cairi
{ro: făcut caier}
{fr: laine faite en filasse}
{en: wool made in tows}
§ ncãirari/ncãirare (ncã-i-rá-ri) sf ncãirãri (ncã-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãdi cariva ncairã
{ro: acţiunea de a face caiere de tors}
{fr: action de faire de la filasse}
{en: action of making tows}
§ discair (dis-cá-irŭ) vb I discãirai (dis-cã-i-ráĭ), discãiram (dis-cã-i-rámŭ), discãiratã (dis-cã-i-rá-tã), discãirari/discãirare (dis-cã-i-rá-ri) – disfac cairi (di lãnã, cãnipã, ljin, etc.) tsi li am tri turtseari pi furcã
{ro: desface caiere de tors}
{fr: défaire la quenouillée}
{en: unmake tows, bundles}
ex: discãirã lãna tra s-u facã piciuri
§ discãirat (dis-cã-i-rátŭ) adg discãiratã (dis-cã-i-rá-tã), discãirats (dis-cã-i-rátsĭ), discãirati/discãirate (dis-cã-i-rá-ti) – (cair di lãnã, cãnipã, ljin, etc.) disfaptu
cãrbush1
cãrbush1 (cãr-búshĭŭ) sm pl(?) – hãlati tri turtsearea-a lãnãljei, adratã ca un shcop cu un fuljor la un capit dit cari muljarea tradzi lãnã cu mãna, putsãnã cãti putsãnã, tra s-u shutsã shi s-u facã hiri cu agiutorlu-a unui fus; furcã di turtseari, furcã, culistrã, dihalã, drugã
{ro: furcă (de tors)}
{fr: quenouille}
{en: distaff}
culistrã
culistrã (cu-lís-trã) sf culistri/culistre (cu-lís-tri) – hãlati tri turtsearea-a lãnãljei (adratã ca unã prãjinã, cu un fuljor la un capit dit cari muljarea tradzi lãnã cu mãna, putsãnã cãti putsãnã, tra s-u shutsã shi s-u facã hiri cu agiutorlu-a unui fus); furcã di turtseari, furcã, cãrbush, dihalã, drugã
{ro: furcă (de tors inul sau bumbacul)}
{fr: quenouille à tordre du lin ou du coton}
{en: distaff (for cotton or flax)}
ex: cu fusili shi cu culistrili (furtsili) acãtsã s-imnã di hoarã-hoarã; u-avdza n cali cã dzãtsi “cari lja fusi! ai cã dusi! culistrã, mulistrã!”
dihalã
dihalã (di-há-lã) sf dihãlj (di-hắljĭ) – hãlati tri turtsearea-a lãnãljei (adrat ca unã prãjinã, cu un fuljor la un capit dit cari muljarea tradzi lãnã cu mãna, putsãnã cãti putsãnã, tra s-u shutsã shi s-u facã hiri cu agiutorlu-a unui fus); furcã, cãrbush, culistrã, drugã
{ro: furcă (de tors)}
{fr: quenouille}
{en: distaff}
drugã1
drugã1 (drú-gã) sf drudzi/drudze (drú-dzi) – hãlati tri turtsearea-a lãnãljei (adrat ca unã prãjinã cu un fuljor la un capit dit cari muljarea tradzi lãnã cu mãna, putsãnã cãti putsãnã, tra s-u shutsã shi s-u facã hiri cu agiutorlu-a unu fus); furcã di turtseari; furcã, cãrbush, culistrã, dihalã;
(expr: nu lj-u bunã druga = lj-easti leani; nu lu-ariseashti lucrul, cartea, nvitsãtura)
{ro: furcă (de tors)}
{fr: quenouille}
{en: distaff}
ex: nu lj-u bunã druga
(expr: lj-easti leani sh-nu para lu-ariseashti cartea) a ficiorlui a tãu
§ drugã2 (drú-gã) sf drudzi/drudze (drú-dzi) – lãnã i bumbac moali torsu anapuda trã mplãtirea-a pãrpodzlor
{ro: lână (bumbac) de ciorapi}
{fr: laine molle filée à l’envers, dont on tricote des bas}
{en: wool (cotton) made for socks}
ex: druga (lãnã albã trã pãrpodz) nyeadzã shi chiureadzã (angucitoari: oulu); acãtsarã s-pispileascã nãshti ciomburi di neauã cãt druga
§ drug (drúgŭ) sn drudzi/drudze (drú-dzi) – hãlati trã turtseara-a lãnãljei, cu un limnic (fus) pri cari si-anvãrtescu hirili shutsãti di lãnã; fus; (fig: drug = hirlu torsu sh-adunat tu-un fus)
{ro: fus}
{fr: fuseau}
{en: spindle}
ex: torshu dauã drudzi mplini (fig: fusi mplini di hir)
§ ndrug (ndrúgŭ) vb I ndrugai (ndru-gáĭ), ndrugam (ndru-gámŭ), ndrugatã (ndru-gá-tã), ndrugari/ndrugare (ndru-gá-ri) – bag lãna pi fus (drugã) sh-u fac hiri; torcu lãna di pi drugã
{ro: toarce cu fusul}
{fr: filer avec la quenouille}
{en: spin with the distaff}
ex: u doari dzeadzitlu sh-nu poati si ndrugã (s-toarcã); ndrugã (toartsi) cãti dauã cairi pi dzuã; ndrugã hirlu (bagã hirlu pi drugã)
§ ndrugat (ndru-gátŭ) adg ndrugatã (ndru-gá-tã), ndrugats (ndru-gátsĭ), ndrugati/ndrugate (ndru-gá-ti) – (hir, lãnã) tsi easti toarsã pi drugã
{ro: tors}
furcã2
furcã2 (fúr-cã) sf furtsi/furtse (fúr-tsi) – hãlati tri turtsearea-a lãnãljei (adrat ca unã prãjinã, cu un fuljor la un capit dit cari muljarea tradzi lãnã cu mãna, putsãnã cãti putsãnã, tra s-u shutsã shi s-u facã hiri cu agiutorlu-a unui fus); cãrbush, culistrã, dihalã, drugã;
(expr:
1: nu lj-u bunã furca = lj-easti leani; nu lu-ariseashti lucrul, cartea, sculia, nvitsãtura;
2: nu-i furcã shi scamnu = nu easti lucru di muljeri, muljirescu)
{ro: furcă (de tors)}
{fr: quenouille}
{en: distaff}
ex: yinea cu furtsili n brãn; cu furca s-lu hrãneam; sh-alãsã furca cu fuslu dupã ushi; lja furca cu fuslu shi li-azboairã nafoarã tu avlii; yin treili miri, cu furca n brãn shi cu fuslu tu mãnã; mutrea-ts lucrul, feata-a mea, c-aestã nu-i furcã shi scamnu!
(expr: nu-i lucru di muljeri)
mfuljor
mfuljor (mfu-ljĭórŭ) vb I mfuljurai (mfu-ljĭu-ráĭ), mfuljuram (mfu-ljĭu-rámŭ), mfuljuratã (mfu-ljĭu-rá-tã), mfuljurari/mfuljurare (mfu-ljĭu-rá-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz nfuljor
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã