Dictsiunar

fudulii (fu-du-lí-i) sf – vedz tu fudul

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: fudul

cãmarã1

cãmarã1 (cã-má-rã) sf cãmãri (cã-mắrĭ) – harea (purtarea) tsi u-ari omlu cari s-mãreashti, cari va s-aspunã a dunjailjei cari easti el (cãt bun easti, tsi lucri ari, tsi poartã, etc.); fuduleatsã, fudulii, fudulichi, fudulãchi, pirifanji, mãreatsã, dãilãchi, dãilichi
{ro: mândrie, poză; ţinută; îngâmfare}
{fr: fierté, gloire; pose; rengorgement}
{en: pride, glory; pose, posture; strut}
ex: ari cãmarã (easti fudul) pri nãs; hii ca pãshe, cãmara (pirifanja) ali giunami; mi tsãneam pi cãmãri (pirifãnj, fudulets); cãmara s-nu lã tradzits (s-nu vã mãrits, fudulits cu eali); di cãmarã (pirifanji, fudulii), agãrshirã di sutsatã; cãmara (fudulichea) nu vã mãcã bana; tsã-nj-ti vrutã pi cãmãri (mãrets, pirifãnj); nu u-avea loclu di harauã, shi di cãmarã tsi-lj yinea

§ cãmãrusescu (cã-mã-ru-sés-cu) (mi) vb IV cãmãrusii (cã-mã-ru-síĭ), cãmãruseam (cã-mã-ru-seámŭ), cãmãrusitã (cã-mã-ru-sí-tã), cãmãrusiri/cãmãrusire (cã-mã-ru-sí-ri) – (mi) mãrescu cu hãrli a meali (icã hãrli-a altui, a unri soi tsi nj-easti aproapea di mini); aspun cu pirifanji hãrli tsi am (icã hãrli tsi ari cariva aproapea); cãrmãsescu, mãrescu, alavdu, fãlescu, pinjisescu, fudulescu, fãndãxescu, nshirbizescu
{ro: mândri; (se) etala cu mândrie sau îngâmfare}
{fr: être fier de quelqu’un ou de quelque chose; se pavaner, se donner des airs}
{en: be proud of somebody or something; strut}
ex: va si s-cãmãruseascã (si s-mãreascã) cu stranjili tsi poartã; gionili tsi-ahãt s-cãmãruseashti (s-alavdã); va si s-cãmãruseascã (s-mãreascã) cu dzinirli tsi lu-aleapsi; ca multu vã cãmãrusits (fãlits, fudulits); s-u veadã la bisearicã nãsã cu ahtãri nurãri, iu sã s-cãmãruseascã

§ cãmãrusit (cã-mã-ru-sítŭ) adg cãmãrusitã (cã-mã-ru-sí-tã), cãmãrusits (cã-mã-ru-sítsĭ), cãmãrusiti/cãmãrusite (cã-mã-ru-sí-ti) – tsi easti mãrit shi alãvdat; tsi s-aspuni cu multã pirifanji (cãmarã); cãrmãsit, alãvdat, mãrit, fãlit, pinjisit, fudulit, fãndãxit, nshirbizit
{ro: înmândrit, glorificat}
{fr: fier; pavané; rengorgé}
{en: made proud of something; strutted}
ex: oili mproasti ca nishti niveasti cãmãrusiti (alãvdati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

dai

dai (da-í) adg (mash masculin) (cãtivãrãoarã adv) invar – (om) tsi s-aducheashti cã ari hãri (i ari faptã lucri) trã cari ahãrzeashti s-hibã tinjisit shi alãvdat di dunjai; daitcu, pirifan, alãvdãtor, fudul, tartabes
{ro: mândru, orgolios}
{fr: fier, orgueilleux, hautain}
{en: proud, haughty}
ex: imnã dai (pirifan)

§ daitcu (da-ít-cu) adg daitcã (da-ít-cã), daittsi (da-ít-tsi), daittsi/daittse (da-ít-tsi) – (unã cu dai)

§ dailjan (daĭ-ljĭánŭ) adg dailjanã (daĭ-ljĭá-nã), dailjanj (daĭ-ljĭánjĭ), dailjani/dailjane (daĭ-ljĭá-ni) – pirifan shi mushat; bugdan, scriat, livendu; (fig: dailjanã = tufechi)
{ro: mândru, chipeş}
{fr: fier et beau, de belle prestance}
{en: proud and beautiful}
ex: dailjanili (mushatili, pirifanili) di-armãni; s-featsi daileanã; yinea cu dailjana (fig: tufechea) nanumirea

§ daljan (da-ljĭánŭ) adg daljanã (da-ljĭá-nã), daljanj (da-ljĭánjĭ), daljani/daljane (da-ljĭá-ni) – (unã cu dailjan)
ex: vãtãmash Noti daljanlu (livendul); tsal Costa-atsea daljana (mushata); hits daljani (bugdani, livendi); featã daljanã, iu ti duts?

§ dãilichi/dãiliche (dãĭ-lí-chi) sf dãilichi (dãĭ-líchĭ) – harea tsi-l fatsi pi om si s-aspunã pirifan; dãilãchi, pirifanji, mãreatsã, fuduleatsã, fudulii, fudulichi, fudulãchi
{ro: mândrie, orgoliu}
{fr: fierté, orgueil, suffisance}
{en: pride, haughtiness}

§ dãilãchi/dãilãche (dãĭ-lắ-chi) sf dãilãchi (dãĭ-lắchĭ) – (unã cu dãilichi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

fudul

fudul (fu-dúlŭ) adg fudulã (fu-dú-lã), fudulj (fu-dúljĭ), fuduli/fu-dule (fu-dú-li) – tsi lu-arãseashti multu tra si s-alavdã si s-cãmãruseascã; tsi s-tsãni ca mari; tsi easti trã alãvdari; fãlos, alãvdos, alãvdãtor, pirifan, dai, daitcu, ãndãrlu, tartares, tartabes, sirbes
{ro: fudul}
{fr: fier; arrogant}
{en: proud; arrogant}
ex: mult fudul (pirifan) tu trup nãs easti; tsi s-greascã cu noi, nãs easti multu fudul; nveasta al tadi nu easti fudulã

§ fudulescu (fu-du-lés-cu) (mi) vb IV fudulii (fu-du-líĭ), fuduleam (fu-du-leámŭ), fudulitã (fu-du-lí-tã), fuduliri/fudulire (fu-du-lí-ri) – spun cu zboarã cum tinjisescu pri cariva (trã hãrli tsi li ari icã lucrili tsi-ari faptã); dzãc trã mini mash zboarã buni (di-alavdã); (mi) cãmãru-sescu; alavdu, lavdu, mãrescu, pinjisescu, fãlescu, fãndãxescu
{ro: fuduli}
{fr: être fier; (se) vanter, (se) pavaner}
{en: be proud; boast, strut (about)}
ex: fudulea-ti (fãlea-ti, cãmãrusea-ti) tini, mumã; cãtse s-fudulea ahãntu?; nu ti fudulea (alãvda, cãmãrusea) sh-ahãntu; s-fuduleashti (s-cãmãruseashti) cu fustanea-atsea nauã; cãtse s-fudulea atsel om?`

§ fudulit (fu-du-lítŭ) adg fudulitã (fu-du-lí-tã), fudulits (fu-du-lítsĭ), fuduliti/fudulite (fu-du-lí-ti) – tsi easti tinjisit (alãvdat) cu zboarã (trã hãrli tsi ari icã atseali tsi-ari faptã); alãvdat, lãvdat, mãrit, fãlit, cãmãrusit, pinjisit, fãndãxit
{ro: fudulit}
{fr: qui est devenu fier, vantard, arrogant}
{en: who became proud; arrogant}

§ fuduliri/fudulire (fu-du-lí-ri) sf fuduliri (fu-du-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti alãvdat icã s-alavdã el singur, s-cãmãruseashti; alãvdari, lãvdari, mãriri, fãliri, cãmãrusiri, pinjisiri, fãndãxiri
{ro: acţiunea de a (se) lăuda; lăudare}
{fr: action de se pavaner, de louer, de (se) vanter}
{en: action of praising, of boasting, of bragging}

§ fuduleatsã (fu-du-leá-tsã) sf fudulets (fu-du-létsĭ) – atsea hari tsi u-ari un cari s-fuduleashti, s-cãmãruseashti; fudulii, fudulichi, fudulãchi, pirifanji, mãreatsã, dãilãchi, dãilichi, cãmarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

mari1/mare

mari1/mare (má-ri) adg mari/mare (má-ri), mãri (mắrĭ) shi mari (márĭ), mãri (mắrĭ) shi mari (márĭ) – tsi nãstreatsi unã boi (ilichii, numir, etc.) nolgicã (di-aradã, di mesi); tsi nu easti njic sh-necã di mesi;
(expr:
1: om mari = om cunuscut, di-anami;
2: ma marli = cap, cãpii;
3: s-tradzi (s-tsãni) mari = s-alavdã, s-mãreashti, s-cãmãruseashti, easti fudul;
4: a ma marilui, linti s-nu vindzã = s-nu ti-alavdzã la-atsel tsi easti ma mari di tini)
{ro: mare}
{fr: grand, gros, agé}
{en: big, older in age}
ex: shidzum sum aumbra-a arburlui atsel marli; nu marli, ma atsel njiclu s-cljamã Steryiu; unã mari, alantã mari, cu cupriili dupã ushi; easti mari di anj; cu ma marli (cu-atsel tsi-i ma mari di tini) s-nu ampaturi calu; nãinti s-fats un lucru, ntreabã sh-ma marli; doi oclji vinits, mari; ma marli
(expr: cãpia) a puljlor; chiprili di tsachilji mari; cu mari, cu njits; amãrtii mari (greauã); cãtritsli (cãrãyili) atseali mari; mãni easti Stã-Mãria-atsea Marea (15-li di Avgustu); ayilu Vasili atsel Marli; s-yinã Chichi cama marli; voi hits ma mãri (ma mãri tu ilichii) di el; mãrlji a hoarãljei
(expr: capitli, atselj di frãmti); a marilui nu-lj dzãsh, a mariljei va-lj scriu, a mãrilor va lã dau; ma marli cãndu sh-la fatsa; a ma marilui ãlj gioacã calu; demunlu atsel marli; amirãlu atsel mari; calea mari (lungã sh-largã), calea njicã; agiumsi om mari
(expr: cunuscut, cu-anami); dzãsi cu boatsi mari (vãrtoasã, analtã)

§ mãrimi/mãrime (mã-rí-mi) sf mãrinj (mã-rínjĭ) – harea tsi-aspuni cãt di mari easti un lucru (cãt di-analtu easti, cãt si ntindi, cãt ngreacã, tsi boi ari, cãt chiro tsãni, cãt lutseashti, etc.)
{ro: mărime}
{fr: grandeur}
{en: size}
ex: ca mãrimi nu-lj yini tu uiguni; oda ari mãrimi nimal

§ mãrishor (mã-ri-shĭórŭ) adg mãrishoari/mãrishoare (mã-ri-shĭŭá-ri), mãrishori (mã-ri-shĭórĭ), mãrishoari/mãrishoare (mã-ri-shĭŭá-ri) – cari easti mari ma nu sh-ahãt!
{ro: mărişor}
{fr: grandelet}
{en: big but not that big}
ex: easti ca mãrishor ficiorlu

§ mãricã (mã-rí-cã) adg (mash fiminin) mãritsi/mãritse (mã-rí-tsi) – tsi easti ma mari ma nu sh-ahãntu

{ro: măricică}
{fr: grandelette}
{en: big but not that big}

§ mãrescu (mã-réscu) (mi) vb IV mãrii (mã-ríĭ), mãream (mã-reámŭ), mãritã (mã-rí-tã), mãriri/mãrire (mã-rí-ri) – fac ma mari di cum eara; crescu; (fig: mi mãrescu = mi cãmãrusescu (mi-alavdu) cu tsi am sh-cu tsi fac; mi trag (ca pri) mari; etc.)
{ro: mări, creşte, lăuda}
{fr: grandir, agrandir, glorifier, être fier, se vanter, s’enorgueillir}
{en: enlarge, increase, boast, brag, glorify, pride oneself}
ex: mãrii (l-feci ma mari) uborlu cu dauã urghii; di cara s-mãreascã (creascã); gura sã s-mãreascã (si s-facã ma mari; icã fig: si s-alavdã); voi un gioni s-mi mãrescu (fig: s-mi cãmãrusescu, s-mi-alavdu cu el); mãri (criscu) multu ficiorlu; s-mãreashti (fig: s-alavdã) para multu; numa-a lui va s-u mãrim (fig: s-u alãvdãm, s-u fãtsem cunuscutã) trã eta-a etilor; mãrea (fig: dzã zboarã di-alãvdari, alavdã) Dumnidzãlu

§ mãrit1 (mã-rítŭ) adg mãritã (mã-rí-tã), mãrits (mã-rítsĭ), mãriti/mãrite (mã-rí-ti) – cari s-featsi ma mari; criscut
{ro: mărit, crescut, lău-dat, onorat}
{fr: grandi, agrandi, loué, glorifié, enorgueilli}
{en: enlarged, increased, praised, glorified, made to be proud}
ex: ficior mãrit (criscut); Varsami, mãritlu (fig: alãvdatlu) celnic; mãrite (fig: multu mare, alãvdate) amirã!; mãrite (fig: multu mare shi alãvdat) Dumnidzã!; mãritã (fig: alãvdatã) easti numa-a lui!; mãrit (fig: fudul, pirifan) s-aspuni

§ mãriri/mãrire (mã-rí-ri) sf mãriri (mã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru (s-)mãreashti (creashti, s-fatsi ma mari)
{ro: acţiunea de a mări, de a lăuda; creştere, mărire, slavă, lăudare}
{fr: action de grandir, d’agrandir, de louer, de s’enorgueillir, de glorifier}
{en: action of enlarging, of increasing, of boasting, of bragging, of glorifying}
ex: amintã sh-aveari sh-mãriri (fig: alãvdari, anami); ljartã-mi, Doamne, cãndu va s-agiundzi la mãrirea-a ta

§ mãrilji/mãrilje (mã-rí-lji) sf mãrilj (mã-ríljĭ) –
1: tinjia (alãvdarea) tsi-lj s-adutsi a atsilui tsi easti mãrit cã featsi un lucru di-anami; harea tsi u-ari atsel tsi easti mãrit (alãvdat); doxã, falã, anami;
2: zborlu cu cari-lj si greashti a unui om mari (pãshe, vãsilje, domnu, etc.); doamne, afendilja-a ta
{ro: glorie, mărire, mărime, renume; domnia ta, majestate}
{fr: grandeur, gloire, louange, renommée; altesse, majesté}
{en: glory, pride, arrogance, greatness, fame; your highness, majesty}
ex: l-avea datã tuti mushutetsli shi bunetsli a loclui: aveari, mãrilji shi sãnãtati; u chirum mãrilja (fala); va s-tsã scadz multu mãrilja (anamea); vor sã spunã mãrilja di altãoarã; dzãlili di mãrilji (falã) a strãaushlor; mãrilji (doxã) al Dumnidzã; mãrilji (doxã) a tsia, Doamne; gaea nu zbura cu tsiniva di mãrilji; lu-arãseashti mãrilja (alãvdarea, fala, anamea); mãrilja a ta (doamne) nu avush un frati?; nu, mãrilja-a ta (nu, doamne); cum s-va, mãrilja-a ta (cum s-vrei tini, doamne)

§ mãreatsã (mã-reá-tsã) sf mãrets (mã-rétsĭ) – atsea hari tsi u-ari omlu cari s-mãreashti, s-cãmãruseashti; fuduleatsã, fudulii, fudulichi, fudulãchi, pirifanji, dãilãchi, dãilichi, cãmarã
{ro: mândrie}
{fr: fierté, hauteur, orgueil}
{en: pride, arrogance}
ex: mushatilor armãni mãreatsa (pirifanja) cum lã prindi; tradzi mãrets (pirifãnj, fudulets) multi; mari mãreatsã (fuduleatsã, pirifanji) ari pri nãs

§ mãimar (mãĭ-márŭ) sm, adg mãimari (mãĭ-márĭ) – masturlu ma marli pristi tuts alantsã masturi; cari easti cap di masturi; (mastur) bun tsi lj-acatsã mãna la tuti; mastur, maimar, marlu
{ro: meşter-şef, şef, şef de lucrători; arhitect}
{fr: maître-ouvrier; chef d’artisans, supérieur; architecte}
{en: head worker, head, boss; architect}
ex: mãimar (ma marli) s-hiu, ãnj dzãsirã

§ maimar (maĭ-márŭ) sm, adg maimari (maĭ-márĭ) – (unã cu mãimar)

§ marlu (már-lu) sm pl(?) – (unã cu mãimar)
ex: ma marlu cãndu sh-la fatsa; demunlu atsel marlu; amirãlu atsel marlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

pirifan

pirifan (pi-rí-fan) adg pirifanã (pi-rí-fa-nã), pirifanj (pi-rí-fanjĭ), pirifani/pirifane (pi-rí-fa-ni) – tsi ari hãri (i ari faptã lucri) trã cari ahãrzeashti s-hibã tinjisit shi alãvdat di dunjai; fudul, dai, daitcu, alãvdãtor, tartabes
{ro: mândru, orgolios, arogant}
{fr: fier, arrogant, orgueilleux, hautain}
{en: proud, arrogant, haughty}
ex: s-dutsi zurlu sh-pirifanlu di Seaviri la Notlu

§ pirifanji/pirifanje (pi-ri-fá-nji) sf pirifãnj (pi-ri-fắnjĭ) – atsea hari tsi u-ari un cari s-fuduleashti, s-cãmãruseashti; fuduleatsã, fudulii, fudulichi, fudulãchi, mãreatsã, dãilãchi, dãilichi, cãmarã
{ro: mândrie, fudulie}
{fr: fierté; orgueil}
{en: pride; arrogance}

§ pirifãnilji/pirifãnilje (pi-ri-fã-ní-lji) sf pirifãnjilj (pi-ri-fã-níljĭ) – (unã cu pirifanji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã