DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

fudul

fudul (fu-dúlŭ) adg fudulã (fu-dú-lã), fudulj (fu-dúljĭ), fuduli/fu-dule (fu-dú-li) – tsi lu-arãseashti multu tra si s-alavdã si s-cãmãruseascã; tsi s-tsãni ca mari; tsi easti trã alãvdari; fãlos, alãvdos, alãvdãtor, pirifan, dai, daitcu, ãndãrlu, tartares, tartabes, sirbes
{ro: fudul}
{fr: fier; arrogant}
{en: proud; arrogant}
ex: mult fudul (pirifan) tu trup nãs easti; tsi s-greascã cu noi, nãs easti multu fudul; nveasta al tadi nu easti fudulã

§ fudulescu (fu-du-lés-cu) (mi) vb IV fudulii (fu-du-líĭ), fuduleam (fu-du-leámŭ), fudulitã (fu-du-lí-tã), fuduliri/fudulire (fu-du-lí-ri) – spun cu zboarã cum tinjisescu pri cariva (trã hãrli tsi li ari icã lucrili tsi-ari faptã); dzãc trã mini mash zboarã buni (di-alavdã); (mi) cãmãru-sescu; alavdu, lavdu, mãrescu, pinjisescu, fãlescu, fãndãxescu
{ro: fuduli}
{fr: être fier; (se) vanter, (se) pavaner}
{en: be proud; boast, strut (about)}
ex: fudulea-ti (fãlea-ti, cãmãrusea-ti) tini, mumã; cãtse s-fudulea ahãntu?; nu ti fudulea (alãvda, cãmãrusea) sh-ahãntu; s-fuduleashti (s-cãmãruseashti) cu fustanea-atsea nauã; cãtse s-fudulea atsel om?`

§ fudulit (fu-du-lítŭ) adg fudulitã (fu-du-lí-tã), fudulits (fu-du-lítsĭ), fuduliti/fudulite (fu-du-lí-ti) – tsi easti tinjisit (alãvdat) cu zboarã (trã hãrli tsi ari icã atseali tsi-ari faptã); alãvdat, lãvdat, mãrit, fãlit, cãmãrusit, pinjisit, fãndãxit
{ro: fudulit}
{fr: qui est devenu fier, vantard, arrogant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alavdã

alavdã (a-láv-dã) sf alãvdãri (a-lãv-dắrĭ) – zboarã di tinjii spusi trã cariva (trã hãrli tsi li ari, icã trã lucrili tsi-ari faptã); lavdã, alãvdari, alãvdãturã, alãvdãciuni, epin
{ro: laudă}
{fr: louange}
{en: praise}

§ lavdã (láv-dã) sf lãvdãri (lãv-dắrĭ) – (unã cu alavdã)
ex: cãntã lavda

§ alavdu (a-láv-du) (mi) vb I alãvdai (a-lãv-dáĭ), alãvdam (a-lãv-dámŭ), alãvdatã (a-lãv-dá-tã), alãvdari/alãvdare (a-lãv-dá-ri) – spun cu zboarã cum tinjisescu pri cariva (trã hãrli tsi ari icã lucrili tsi-ari faptã); dzãc trã mini mash zboarã buni; lavdu, mãrescu, pinjisescu, fãlescu, fudulescu, fãndãxescu; (mi) cãmãrusescu;
(expr: alavdã-mi gurã, cã ti bat = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-alavdã singur; tsi ti-alavdzã singur?)
{ro: lăuda}
{fr: louer, (se) vanter}
{en: praise, boast, brag}
ex: tuts alavdã ficiorlu-ambar; sh-altsã am avdzãtã tra s-lu-alavdã; cãndu ti-alavdã nã lumi, tsi-ai cã ti-alatrã un cãni?; alavdã fãsuljili sh-mãcã carni; s-alãvda cã tsasi pãndza, cãndu pãndza s-tsãsea cu mãnj di-asimi; lji s-alãvdã (lu fuvirsi) cã va-l vatãmã

§ alãvdat (a-lãv-dátŭ) adg alãvdatã (a-lãv-dá-tã), alãvdats (a-lãv-dátsĭ), alãvdati/alãvdate (a-lãv-dá-ti) – tsi easti tinjisit cu zboarã (trã hãrli tsi ari icã lucrili tsi-ari faptã); lãvdat, mãrit, pinjisit, fãlit, fudulit, fãndãxit
{ro: lăudat}
{fr: loué, renommé, vantard}
{en: praised, boaster, bragger}
ex: la merlu alãvdat s-nu ti duts cu saclu; s-dusi Gramustea-alãvdatã (mãritã)

§ alãvdari/alãvdare (a-lãv-dá-ri) sf alãvdãri (a-lãv-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti alãvdat, icã s-alavdã el singur; lãvdari, mãriri, pinjisiri, fãliri, fuduliri, fãndãxiri
{ro: acţiunea de a (se) lăuda, lăudare}
{fr: action de louer, de (se) vanter; vantardise}
{en: action of praising, of boasting, of bragging}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ãndãrlu

ãndãrlu (ãn-dắr-lu) adg ãndãrlã (ãn-dắr-lã), ãndãrlji (ãn-dắr-lji), ãndãrli/ãndãrle (ãn-dắr-li) – tsi lu-arãseashti si s-alavdã multu (sh-atumtsea cãndu nu-ahãrzeashti alavdi sh-ahãntu mãri); alãvdos, alãvdãtor, fudul, fãlos, pirifan, tartabes, tartares
{ro: îngâmfat, arogant}
{fr: gonflé d’orgueil, vantard}
{en: vain-glorious, arrogant, bursting with pride}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arãnji/arãnje

arãnji/arãnje (a-rắ-nji) sf fãrã pl – lãngoari di cheali la om (shi prãvdzã), mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), datã di unã prici multu njicã (tsi nu s-veadi cu ocljul) cari sh-fatsi casa shi-bãneazdã sum cheali sh-cari-lj da a omlui unã mãcãturã mari, cu gãrnutsã aroshi scoasi ma multu namisa di deadziti; rãnji, cãsidã, psorã, zgaibã;
(expr: nu nj-aprindi arãnja = nu mi schinã, nu mi creapã sh-tini cu-aestu lucru!)
{ro: râie}
{fr: gale}
{en: scabies}
ex: mi-acãtsã arãnja; arãnja-a oilor s-vindicã cu tutumea; coada-lj cadi di-arãnji shi tut ãnsus u tsãni; va tra si s-fãleascã sh-arãnja nu lu-alasã

§ rãnji/rãnje (rắ-nji) sf fãrã pl – (unã cu arãnji)
ex: tut truplu-a lui s-featsi di rãnji (s-umplu di-arãnji); si-umplu di rãnji; nu putui s-mi scap di nãsã ca di rãnji

§ arãnjos (a-rã-njĭósŭ) adg arãnjoasã (a-rã-njĭŭá-sã), arãnjosh (a-rã-njĭóshĭ), arãnjoa-si/arãnjoase (a-rã-njĭŭá-si) – tsi easti lãndzit di-arãnji; tsi ari acãtsatã arãnji; cu-arãnji; psuryear, cãsidyear, cãsidos; (fig:
1: arãnjos = (i) cu stranj-arupti, recicaman, dicunjar, palju-om, tsi pari mplin di-arãnji; (ii) fudul, pirifan; expr:
2: nu fatsi nitsi cãt un cãni arãnjos = nu-ahãrzeashti dip tsiva)
{ro: râios}
{fr: galeux}
{en: with the itch (scabies)}
ex: nj-u giucash, more arãnjoasã sh-pabesã; arãnjoslu nu si scarchinã, s-freacã; eara ncalar pi un cal arãnjos (fig: tsi pari mplin di-arãnji); easti multu arãnjos (fig: fudul); unã oai arãnjoasã, umpli oili tuti

§ rãnjos (rã-njĭósŭ) adg rãnjoasã (rã-njĭŭá-sã), rãnjosh (rã-njĭóshĭ), rãnjoasi/rãnjoase (rã-njĭŭá-si) – (unã cu arãnjos)
ex: nu-l cãrtea cu mãna cãnili aestu, cã easti rãnjios (mplin di-arãnji); sh-nãsã rãnjoasa (fig: dicunjara, palju-muljarea)

§ arãnjescu (a-rã-njĭés-cu) vb IV arãnjii (a-rã-njíĭ), arãnjam (a-rã-njĭámŭ), arãnjitã (a-rã-njí-tã), arãnjiri/arãnjire (a-rã-njí-ri) – acats arãnji; mi fac arãnjos; (fig: arãnjescu = cãtãdixescu, mi fac tapin, dipun nãrli, nj-adun coada)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arbines

arbines (ar-bi-nésŭ) sm, sf arbineasã (ar-bi-neá-sã), arbinesh (ar-bi-néshĭ), arbineasi/arbinease (ar-bi-neá-si) – om (muljari) tsi fatsi parti dit unã mileti (giumitati di elj crishtinj, giumitati turtsã) tsi bãneadzã tu locurli ditu-Ascãpitatã di Machidunii (tu Arbinshii); (fig:
1: arbines = om multu-arãu; expr:
2: arbineslu-i besã pri dzinuclju = arbineslu nu-ari besã; nu pots s-lji fatsi besã a arbineslui;
3: arbineslu-i frati cu-alãvdarea = arbineslu s-alavdã multu;
4: cap di-arbines = om cu caplu gros (cu cap di shinic, di tãgari, di grij, di mulari, etc.) cari nu-ascultã di vãrnu shi fatsi mash dupã mintea-a lui;
5: pri iu treatsi arbineslu-lj seacã mãna = arbineslu lu-ariseashti s-furã)
{ro: albanez}
{fr: Albanais}
{en: Albanian}
ex: arbineslu-i fudul; soacra-atsea araua sh-atsea arbineasa (fig: multu di multu-arauã); ari un ficior… arbines (multu-arãu, ca un arbines!)

§ arbinshami/arbinshame (ar-bin-shĭá-mi) sf fãrã pl – multimi di-arbinesh; miletea-arbinshascã
{ro: albanezime}
{fr: l’ensemble des Albanais; nombre d’Albanais}
{en: multitude of Albanians}
ex: dzatsi gionj ditu-arbinshami (dit miletea-arbinishascã)

§ arbinshescu (ar-bin-shĭés-cu) adg arbin-shascã (ar-bin-shĭás-cã), arbinsheshtsã (ar-bin-shĭésh-tsã), arbinsheshti (ar-bin-shĭésh-ti) – tsi s-tradzi dit miletea di-arbinesh; tsi ari s-facã cu arbineshlji; di arbines;
(expr: unã minti, sh-atsea arbinshascã = minti nibunã, niminduitã ghini)
{ro: albanez, albanezesc}
{fr: albanais}
{en: Albanian}
ex: avdzãi un cãntic arbinshescu (di-arbinesh)

§ arbinshashti1/arbinshashte (ar-bin-shĭash-ti) sf fãrã pl – limba zburãtã di arbinesh
{ro: limba albaneză}
{fr: la langue albanaise}
{en: Albanian, Albanian language}
ex: shtii arbinshashti? (u zburãshti limba arbinshascã?)

§ arbinshashti2/arbinshashte (ar-bin-shĭash-ti) adv – ca arbineshlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

birbu

birbu (bír-bu) sm birghi (bír-ghi) – (mascur) mushat, bugdan, fudul, pirifan, daitcu, dailean, etc. (fig: birbu = un tsi-arãdi lumea; arãditor, minciunos, calpuzan, bãtãhci, marghiol, etc.)
{ro: mascul mândru}
{fr: beau, fier}
{en: proud male}
ex: oili ambãirarã dupã un birbu (pirifan birbec) calesh; agiumsish birbul a hoarãljei (fig: arãditorlu, bãtãhcilu)

§ birbantu (bir-bán-tu) sm, sf(?), adg [birbantã (bir-bán-tã)?], birbantsã (bir-bán-tsã), [birbanti/birbante (bir-bán-ti)?] – un tsi sh-treatsi bana dupã cum u va el, aspartã sh-pãnghioasã, nu dupã cum u caftã nomurli shi arãdzli tinjisiti a alãntor oaminj; bãrbat tsi lu-arãsescu multu muljerli sh-alagã multu cu eali
{ro: berbant, afemeiat}
{fr: libertin, coureur}
{en: libertine, free-thinker, debauched}

§ birbãntlã-chi/birbãntlãche (bir-bãn-tlắ-chi) sf birbãntlãchi (bir-bãn-tlắchĭ) – purtarea, bana di birbantu; ceapcãnlãchi
{ro: libertinaj, corupţie}
{fr: libertinage}
{en: libertinage}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bozã

bozã (bó-zã) sf bozi/boze (bó-zi) – unã biuturã (acrishoarã) dit chirolu veclju nturtsescu cari s-bea, ma multu veara, tra s-lu-avreadzã omlu (adratã di fãrinã di melj, misur i sicarã tu cari s-bagã unã mãeaua maxutarcã); buzã;
(expr:
1: u trag boza mari = hiu multu pirifan, fudul;
2: u-adar bozã = lj-u-aspargu huzmetea; lu fac un lucru glãreashti, anapuda; u-adar dalã (culeash, bozã); ashi cum li-adar, lucrili nu va s-easã ghini))
{ro: bragă}
{fr: bosan, vieille boisson rafraîchisante turque}
{en: old refreshing Turkish drink}
ex: beai bozã?; bium cãti-unã bozã; tradzi bozã mari
(expr: easti multu fudul); bozã lj-u-adrã
(expr: lji lu-asparsi lucrul); nj-u featsish bozã
(expr: nj-asparsish lucrul, huzmetea); lj-u-asparsi, lj-u featsi bozã

§ buzã2 (bu-zắ) sm buzadz (bu-zádzĭ) – (unã cu bozã)

§ buzagi (bu-za-gí) sm buzageadz (bu-za-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi bozã
{ro: bozagiu, bragagiu}
{fr: marchand de bosan}
{en: “boza” merchant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãbãrdisescu

cãbãrdisescu (cã-bãr-di-sés-cu) (mi) vb IV cãbãrdisii (cã-bãr-di-síĭ), cãbãrdiseam (cã-bãr-di-seámŭ), cãbãrdisitã (cã-bãr-di-sí-tã), cãbãrdisiri/cãbãrdisire (cã-bãr-di-sí-ri) – fac (umflu) un lucru tra si s-adarã ma mari (cu suflarea di vimtu nãuntrul a lui, cu ndisarea-a lucrului cu tsiva, cu agudirea-a unei parti dit truplu (a omlui), etc.); umflu;
(expr: mi cãbãrdisescu = mi-alavdu, mi pinjisescu, mi fãlescu, mi fudulescu, etc.)
{ro: inflama, umfla}
{fr: gonfler, enfler, augmenter}
{en: inflate, swell, cause something to swell}
ex: laptili s-cãbãrdiseashti (s-umflã); ca multu ti cãbãrdiseshti
(expr: ti alavdzã, ti umfli)

§ cãbãrdisit (cã-bãr-di-sítŭ) adg cãbãrdisitã (cã-bãr-di-sí-tã), cãbãrdisits (cã-bãr-di-sítsĭ), cãbãrdisiti/cãbãrdisite (cã-bãr-di-sí-ti) – tsi s-ari umflatã
{ro: inflamat, umflat}
{fr: gonflé, enflé, augmenté}
{en: inflated, swelled}
ex: fãrinã cãbãrdisitã (umflatã)

§ cãbãrdisiri/cãbãrdisire (cã-bãr-di-sí-ri) sf cãbãrdisiri (cã-bãr-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un s-cãbãrdiseashti; umflari
{ro: acţiunea de a inflama, de a umfla}
{fr: action de gonfler, d’enfler, d’augmenter}
{en: action of inflating, of swelling, of causing something to swell}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãciulã

cãciulã (cã-cĭú-lã) sf cãciuli/cãciule (cã-cĭú-li) – luguria purtatã n cap di oaminj tra s-lu afireascã caplu di ploai, soari, arcoari, etc.; cãciuã, capelã, bãrbãrusã, barbarusã, fesi; (fig:
1: cãciulã = om, insu; expr:
2: u bag cãciula strãmbã = nu-am ananghi, hiu isih, nu mi mealã;
3: cu cãciula scoasã = am di tuti, hiu isih, nu-am vãrã ananghi, etc.;
4: nj-yini cãciula deavãrliga = cicãrdisii di minti, nj-pari-arãu, mi fac pishman;
5: tsi am sum cãciulã = tsi minduescu, ma multu peascumta, sh-nu u spun tra s-nu shtibã dunjaea;
6: lj-creashti cãciula = avutsashti, lj-creashti tinjia, s-mãreashti, s-fuduleashti, s-tsãni pirifan, nu lu ncapi loclu, etc.;
7: scoati cãciula s-mi-agudeshti = him doilji unã soi;
8: nu voi si shtiu di iu lj-easti cãciula = nu mi mealã di iu yini, shi nu dau simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi;
9: scoati cãciula s-mi-agudeshti! = tini, tsi mi cãtigurseshti, nu eshti ma bun!;
10: ca-atsel cu musca pri cãciulã = aduchescu cã mini lu-am stepsul (shi-nj si pari cã am unã muscã pri cãciulã!); ca-atsel cu musca pri nari;
11: nji s-arupsi cãciula = amintai di primansus, hiu aplucusit di ghinets, haraua nj-easti fãrã misurã di mari)
{ro: căciulă, pălărie, fes}
{fr: bonnet, chapeau, fez}
{en: hat, fez}
ex: bagã-ts cãciula n cap; cãrvãnarlji shi uearlji poartã cãciulã albã (fes albu) fãrã fundã, pulitslji poartã aroshi cu fundã; va plãtits cãti unã lirã di cãciulã (fig: di om); dupã cap sh-cãciula; bãna nãs cu cãciula scoasã
(expr: bãna isih, fãrã ghideri); mãcai cu cãciula scoasã
(expr: fãrã s-am ananghi di tsiva); u dutsea cu cãciula scoasã
(expr: bãna isih, fãrã s-aibã ananghi di tsiva); bagã-u cãciula strãmbã
(expr: stai isih sh-nu tradzi gailelu, s-nu tsã hibã fricã di tsiva); necã voi sã shtiu di iu tsã easti cãciula
(expr: nu mi mealã di iu yinj)

§ cãciuã (cã-cĭú-ŭã) sf cãciuã (cã-cĭú-ŭã) shi cãciuli/cãciule (cã-cĭú-li) – (unã cu cãciulã)
ex: lj-yini cãciua divarliga (lj-yini mintea divarliga, cicãrdiseashti di minti); li tsãni ascumti sum cãciuã
(expr: li tsãni ascumti minduirli dit caplu-a lui, nu shtim tsi mindueashti)

§ cãciulicã (cã-cĭu-lí-cã) sf cãciulitsi/cãciulitse (cã-cĭu-lí-tsi) – cãciulã njicã ti ficiurits; cãciulitsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãmarã1

cãmarã1 (cã-má-rã) sf cãmãri (cã-mắrĭ) – harea (purtarea) tsi u-ari omlu cari s-mãreashti, cari va s-aspunã a dunjailjei cari easti el (cãt bun easti, tsi lucri ari, tsi poartã, etc.); fuduleatsã, fudulii, fudulichi, fudulãchi, pirifanji, mãreatsã, dãilãchi, dãilichi
{ro: mândrie, poză; ţinută; îngâmfare}
{fr: fierté, gloire; pose; rengorgement}
{en: pride, glory; pose, posture; strut}
ex: ari cãmarã (easti fudul) pri nãs; hii ca pãshe, cãmara (pirifanja) ali giunami; mi tsãneam pi cãmãri (pirifãnj, fudulets); cãmara s-nu lã tradzits (s-nu vã mãrits, fudulits cu eali); di cãmarã (pirifanji, fudulii), agãrshirã di sutsatã; cãmara (fudulichea) nu vã mãcã bana; tsã-nj-ti vrutã pi cãmãri (mãrets, pirifãnj); nu u-avea loclu di harauã, shi di cãmarã tsi-lj yinea

§ cãmãrusescu (cã-mã-ru-sés-cu) (mi) vb IV cãmãrusii (cã-mã-ru-síĭ), cãmãruseam (cã-mã-ru-seámŭ), cãmãrusitã (cã-mã-ru-sí-tã), cãmãrusiri/cãmãrusire (cã-mã-ru-sí-ri) – (mi) mãrescu cu hãrli a meali (icã hãrli-a altui, a unri soi tsi nj-easti aproapea di mini); aspun cu pirifanji hãrli tsi am (icã hãrli tsi ari cariva aproapea); cãrmãsescu, mãrescu, alavdu, fãlescu, pinjisescu, fudulescu, fãndãxescu, nshirbizescu
{ro: mândri; (se) etala cu mândrie sau îngâmfare}
{fr: être fier de quelqu’un ou de quelque chose; se pavaner, se donner des airs}
{en: be proud of somebody or something; strut}
ex: va si s-cãmãruseascã (si s-mãreascã) cu stranjili tsi poartã; gionili tsi-ahãt s-cãmãruseashti (s-alavdã); va si s-cãmãruseascã (s-mãreascã) cu dzinirli tsi lu-aleapsi; ca multu vã cãmãrusits (fãlits, fudulits); s-u veadã la bisearicã nãsã cu ahtãri nurãri, iu sã s-cãmãruseascã

§ cãmãrusit (cã-mã-ru-sítŭ) adg cãmãrusitã (cã-mã-ru-sí-tã), cãmãrusits (cã-mã-ru-sítsĭ), cãmãrusiti/cãmãrusite (cã-mã-ru-sí-ti) – tsi easti mãrit shi alãvdat; tsi s-aspuni cu multã pirifanji (cãmarã); cãrmãsit, alãvdat, mãrit, fãlit, pinjisit, fudulit, fãndãxit, nshirbizit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cheali1/cheale

cheali1/cheale (chĭá-li) sf chelj (chĭéljĭ) – luguria cu cari easti nvilit truplu-a omlui (a prãvdzãlor, etc.); luguria tsi-acoapirã truplu-a unei pravdã i agru-prici (cu lãnã, cu per i fãrã per) argãsitã sh-purtatã ca stranj (ghunã) icã arcatã mpadi n casã ca unã chilimi;
(expr:
1: hiu cheali sh-oasi = hiu ahãntu slab cã-nj si ved mash chealea sh-oasili;
2: shtiu cãt ãnj fatsi chealea, cãts paradz ãnj fatsi chealea; tsi-nj poati chealea = shtiu cãt ahãrzescu, tsi pot (tsi hiu acshu) s-fac; cãt fatsi a mea pustavi; cãti hiu acshu s-fac;
3: crep tu cheali = crep, mi fac foc di inati;
4: ãnj tradzi multi chealea = pat, mi pidipsescu, mi munduescu, trag vasani, vãsãnipsescu, etc.;
5: u-am chealea groasã; u-am chealea di gumar = hiu om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini; pot s-aravdu multi shi nu chicusescu tri tuti atseali (nu mi mealã tuti) tsi-nj si dzãc i tsi-nj si fac;
6: lj-umflu (umplu) chealea = ãl bat multu, ãlj dau un shcop tra si sh-lu-aducã aminti tutã bana, lj-umflu sãmarlu, etc.;
7: ãlj bag truplu tu cheali = ahãntu greu fu bãtut cã-lj bag pristi arãnjli-a truplui unã cheali scoasã di la unã oai i njel proaspit tãljat (adeti di-aoa sh-un chiro tra s-agiutã la vindicarea-a arãnjlor);
8: va-nj dau chealea-a preftului; nj-alas chealea = va s-mor; va-nj dau arnjacolu;
9: lj-aduc chealea (a pravdãljei) = lj-aduc chealea ca semnu cã pravda ari moartã;
10: nu lu ncapi chealea = nu lu ncapi chealea di fudul tsi easti, s-cãmãruseashti multu;
11: nj-vindu sh-chealea di pri mini = fac tut tsi pot tra s-am tsiva, sã-nj plãtescu borgea; mi fac curbani trã cariva tra s-lu-agiut, cu tut tsi am sh-cu tut tsi pot;
12: lj-intru sum cheali = l-fac s-mi va multu, s-mi-ascultã, s-facã atseali tsi voi mini;
13: nj-vindu scumpu chealea = mi-alumtu greu shi-lj fac multã znjii a dushmanlui, cu tuti cã shtiu cã nu va s-pot s-amintu;
14: vai sh-amar di chealea-a lui; mash chealea-a lui shtii cãti va s-tragã = va mãcã multu shcop, va tragã multi, va tragã nitraptili;
15: tsãn la chealea-a mea = tsãn multu la bana-a mea;
16: ljau sh-chealea di pri el = ãlj ljau tut tsi ari, nu lj-alas tsiva)
{ro: piele}
{fr: peau}
{en: skin}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); chealea di vulpi da niheamã pi-arosh; nj-deadi unã cheali di oai; s-trapsi tu fearicã si-sh scoatã chealea; aprindi un per di cãprina di cheali; nu s-aspari luplu di chealea-a oailjei; lj-adrã truplu leshi, trã tu cheali
(expr: ahãt vinit eara di bãteari cã lipsea sã-lj si bagã pristi arãnj cheali bilitã atumtsea di la un njel i oai); l-adutsea cheljli vãlmãlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn