DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

am1

am1 (ámŭ) vb II avui (a-vúĭ), aveam (a-veámŭ), avutã (a-vú-tã), aveari/aveare (a-veá-ri) – (tsãn tsiva tsi) easti a meu;
(expr:
1: am, ari, etc. = escu, hiu, mi aflu, easti, s-aflã, etc.;
2: am arshini = nj-easti-arshini, mi-arushinedz;
3: am njilã = hiu njilos, mi curmã njila;
4: am arcoari = nj-easti-arcoari;
5: am inimã, curai = nu nj-easti fricã;
6: lu am tru inimã = l-voi multu;
7: lu-am tru nãri = nu-l voi;
8: lu-am tr-arcari = nu-l voi, lu cãtãfronjisescu;
9: lu am tru minti, tru oclju = mi minduescu la el;
10: nj-am menga, mintea, cãshtiga = bag oarã;
11: nu mi-ari loclu = nu-am isihii, ashteptu cu nearãvdari; nu mi tsãni loclu;
12: nj-u am = lugursescu, pistipsescu;
13: avem zbor = nã aduchim;
14: lj-am unã = lu-agudescu, lj-dau unã, lj-amin unã;
15: (am ahãti di) nu-am iu s-li bag = am multi;
16: muljarea ari ficior = muljarea amintã ficior; etc., etc., etc.)
{ro: avea, poseda}
{fr: avoir, posséder}
{en: have, own}
ex: io am oclji, voi avets ureclji; elj au semnu tu frãmti; ari
(expr: s-aflã) leamni tu pãduri; ari
(expr: easti, tricu) un mes di cãndu muri; nu lu-ari loclu
(expr: nu-ari isihii, nu-l tsãni loclu); ashi avem zbor
(expr: n-aduchim); lj-ari unã
(expr: ãlj da unã, lu-agudeashti) cu cioclu; foc lj-ari nãoarã
(expr: lj-aminã unãoarã cu tufechea); mbitatlu sh-u-ari
(expr: pistipseashti) cã nãs i amirã; chirutlu sh-u-ari
(expr: lugurseashti) cã altu ca nãs nu ari; sh-u-avurã
(expr: pistipsirã) cã suntu hicati; tsi-u ai
(expr: lugurseai) cã aduchea tsiva di banã?; tsi oarã-avem
(expr: tsi oarã easti), Nicola?; ma nu-ari
(expr: nu tricurã) trei minuti; estan nu ari
(expr: nu s-aflã) oi multi tu muntsã; nu s-ari avutã (nu-ari faptã, nu-ari criscutã) ahãtã earbã; aoa lj-ari
(expr: easti s-lj-acatsã), aclo lj-ari, lj-agiumsi; tsi om ari
(expr: easti, s-aflã) la shoput?; shtits cã ari
(expr: suntu, s-aflã) stihii aoatsi?; trã tse nu ari
(expr: nu suntu, nu es, nu s-fac) ghiftsã furi?; avea
(expr: eara, s-afla) tru-un loc un preftu; nu lu-avea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Anastasi/Anastase

Anastasi/Anastase (A-nás-ta-si) sf fãr pl – atsea tsi s-featsi cãndu anye Hristolu; anyearea-a Hristolui; dzua tu cari s-yiur-tiseashti anyearea-a Hristolui; Pashti, Grailu Mari; anyeari, angheari, nyeari, anyiari, nyiari, yiari
{ro: Învierea, Paştele}
{fr: Résurrection (de Jesus), Pâques}
{en: Resurrection (of Jesus), Easter}
ex: s-dusirã la Anastasi (Grailu Mari) cu fucãrãreshtili a lor stranji

§ anãstãsescu (a-nãs-tã-sés-cu) vb IV anãstãsii (a-nãs-tã-síĭ), anãstãseam (a-nãs-tã-seámŭ), anãstãsitã (a-nãs-tã-sí-tã), anãstãsiri/anãstãsire (a-nãs-tã-sí-ri) – aduc diznou tu banã tsiva (i cariva) tsi easti (ca) mortu; (arburli) nvirdzashti diznou primuveara dupã unã earnã tsi aspuni ca mortu; nãstãsescu, anyedz, anghedz, nyedz, anyiedz, nyiedz, yiedz; mbãnedz, ãmbãnedz
{ro: învia}
{fr: ressusciter; faire revivre}
{en: resuscitate, revive}

§ anãstãsit (a-nãs-tã-sítŭ) adg anãstãsitã (a-nãs-tã-sí-tã), anãstãsits (a-nãs-tã-sítsĭ), anãstãsiti/anãstãsite (a-nãs-tã-sí-ti) – tsi s-ari turnatã tu banã (dupã tsi eara ca mortu); nãstãsit, anyeat, angheat, nyeat, anyiat, nyiat, yiat; mbãnat, ãmbãnat
{ro: înviat}
{fr: ressuscité; fait revivre}
{en: resuscitated, revived}

§ anãstãsi-ri/anãstãsire (a-nãs-tã-sí-ri) sf anãstãsiri (a-nãs-tã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu anãstãseashti cariva i tsiva; nãstãsiri, anyeari, angheari, nyeari, anyiari, nyiari, yiari; mbãnari, ãmbãnari
{ro: acţiunea de a învia}
{fr: action de ressusciter; de faire revivre}
{en: action of resuscitating, of reviving}

§ nãstãsescu (nãs-tã-sés-cu) vb IV nãstãsii (nãs-tã-síĭ), nãstãseam (nãs-tã-seámŭ), nãstãsitã (nãs-tã-sí-tã), nãstãsiri/nãstãsire (nãs-tã-sí-ri) – (unã cu anãstã-sescu)

§ nãstãsit (nãs-tã-sítŭ) adg nãstãsitã (nãs-tã-sí-tã), nãs-tãsits (nãs-tã-sítsĭ), nãstãsiti/nãstãsite (nãs-tã-sí-ti) – (unã cu anãstãsit)

§ nãstãsiri/nãstãsire (nãs-tã-sí-ri) sf nãstãsiri (nãs-tã-sírĭ) – (unã cu anãstãsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chefi/chefe

chefi/chefe (chĭé-fi) sf chehi (chĭéhĭ) – starea sufliteascã (bunã ma multu) tu cari poati si s-aflã omlu; ashi cum s-aducheashti omlu cãndu easti tu bunili; atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit cãndu-lj si fatsi gustul i sivdaea; buni, cheifã;
(expr:
1: cum u-ai chefea adzã? = zbor cu cari s-ghinueashti cariva; tsi fats? cum eshti? cum u duts?;
2: fac chefi, nj-va chefea = mi-arãseashti;
3: hiu ca cu chefi = am biutã niheamã; hiu tu bunili, ca atumtsea cãndu biui niheamã)
{ro: chef, plăcere}
{fr: disposition, bonne disposition, bonne humeur, aise, plaisir}
{en: disposition, good humour, high spirits, pleasure}
ex: earam trei inshi sh-tuts cu chefi
(expr: tu bunili); fã tsi vrei, mãcã tsi-ai chefi
(expr: tsi ti-arãseashti, tsi tsã va inima); tuti chehili (mirãchili) lji li fãtsea; adzã nu para am chefi (nu para hiu ghini); ashi-lj va chefea
(expr: ashi lu-ariseashti); fac chefi
(expr: mi-ariseashti) cãndu yin la voi; cari u-adrã chefea, si scoalã shi s-dutsi; ta sã-lj si facã a ljei chefi, cljamã hiljlu di domnu-mari; caplu tsã lu-aspargu, chefea (sivdaea) nu ts-u-aspargu; s-nu lj-aspargã chefea-a hilj-sui; tuti chehili lji li fãtsea shi-lj featsi sh-chefea s-u mãritã; sh-mutrea hãvãlu sh-chefea; pãnã si-lj yinã chefea-a avutlui, moari fucãrãlu

§ cheifã (chĭéĭ-fã) sf cheifi/cheife (chĭéĭ-fi) – (unã cu chefi)
ex: tra sã-lj facã cheifa (chefea)

§ chifliu (chif-líŭ) adg chiflii (chif-lí-i), chiflii (chif-líĭ), chiflii (chif-líĭ) – tsi lu-ariseashti s-hibã cu chefi, s-facã ziafets
{ro: chefliu}
{fr: bon viveur, fêtard}
{en: who likes to be in good spirits}
ex: easti multu chifliu

§ chefliu (chĭef-líŭ) adg cheflii (chĭef-lí-i), cheflii (chĭef-líĭ), cheflii (chĭef-líĭ) – (unã cu chifliu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ftoh

ftoh (ftóhŭ) adg ftoahã (ftŭá-hã), ftohi (ftóhĭ), ftoahi/ftoahe (ftŭá-hi) – tsi nu-ari aveari shi mizi ari tsi s-mãcã sh-cu tsi s-bãneadzã; fucãrã, neavut, oarfãn, zglob
{ro: sărac}
{fr: pauvre}
{en: poor}
ex: alantu eara ftoh, cã nu avea pãni s-mãcã

§ ftohi/ftohe (ftó-hi) sf ftohi (ftóhĭ) – starea tu cari s-aflã atselj tsi suntu ftohi; fucãrlãchi, fucãrai, neaveari, urfãnilji, urfãneatsã
{ro: sărăcie}
{fr: pauvreté}
{en: poverty}
ex: zboarã multi, ftohi mari; pãnã cãndu va-nj bãnedz io cu ftohea n casã?

§ ftuhii/ftuhie (ftu-hí-i) sf ftuhii (ftu-híĭ) – (unã cu ftohi)
ex: zboarã multi, ftuhii mari

§ ftuhipsescu (ftu-hip-sés-cu) vb IV ftuhipsii (ftu-hip-síĭ), ftuhipseam (ftu-hip-seámŭ), ftuhipsitã (ftu-hip-sí-tã), ftuhipsi-ri/ftuhipsire (ftu-hip-sí-ri) – agiungu ftoh; fac pri altu s-agiungã ftoh; urfãnescu, urfãnedz, urfãnipsescu, atihescu, zgulughescu
{ro: sărăci}
{fr: (s’)appauvrir}
{en: impoverish}
ex: nu vrea ftuhipseascã (nu vrea agiungã ftoh)

§ ftuhipsit (ftu-hip-sítŭ) adg ftuhipsitã (ftu-hip-sí-tã), ftuhipsits (ftu-hip-sítsĭ), ftuhipsi-ti/ftuhipsite (ftu-hip-sí-ti) – tsi ari agiumtã oarfãn; urfãnit, urfãnat, urfãnipsit, atihit, zgulughit
{ro: sărăcit}
{fr: appauvri}
{en: impoverished}

§ ftuhipsiri/ftuhipsire (ftu-hip-sí-ri) sf ftuhipsiri (ftu-hip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ftuhipseashti; urfãniri, urfãnari, urfãnipsiri, atihiri, zgulughiri
{ro: acţiunea de a sărăci; sărăcire}
{fr: action de (s’)appauvrir; appauvrissement}
{en: action of impoverishing}
ex: ftuhipsiri (urfãnipsiri) greauã nã ncljisi casa

§ cioahã (cĭŭá-hã) adg (mash fiminin) invar – (muljari) tsi ari multã ihtizai (nivolji, ananghi, lipsã) di-un lucru (n casã, tu mãcari, etc.); tsi easti multu ftoahã shi nu-ari cu tsi s-bãneadzã; nevoljinã, neavutã, zgloabã, fucãroanji, ftoahã, oarfãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fucãrã

fucãrã (fu-cã-rắ) adg fucãroanji/fucãroanje (fu-cã-rŭá-nji), fucãradz (fu-cã-rádzĭ), fucãroanji/fucãroanje (fu-cã-rŭá-nji) – tsi nu-ari aveari sh-mizi ari tsi s-mãcã sh-cu tsi s-bãneadzã; ftoh, neavut, oarfãn, zglob; (fig: fucãrã = tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, corbu, corbusit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, chisusit, hãndãcusit, lãit, pisusit, etc.)
{ro: sărac}
{fr: pauvre}
{en: poor}
ex: la poarta-a fucãrãlui (a omlui ftoh) psusi gumarlu; bãna un om fucãrã, cã cinushi tu vatrã nu-avea; tsi s-adarã fucãrãlu (fig: mãratlu)?; nu-ari fucãrãlu (fig: mãratlu) tsi s-mãcã; eara moashi sh-fucãroanji (oarfãnã); da la biserits shi la fucãradz paradz trã suflit; pãnã si-lj yinã chefea-a avutlui, moari fucãrãlu; mash el fucãrãlu (fig: mãratlu) shidea di nã mardzini sh-mutrea; dzãsirã fucãradzlji din casã

§ fucãrami/fucãrame (fu-cã-rá-mi) sf fãrã pl – multimi di fucãradz; dunjaua ntreagã tsi easti fucãroanji; fucãrai, urfanji, urfãnami, urfãnãtati
{ro: sărăcime}
{fr: nombre (l’ensemble) des pauvres}
{en: multitude of poor people}
ex: noi, fucãramea (atselj tsi him fucãradz)

§ fucãrai/fucãrae (fu-cã-rá-i) sf fucãrãi (fu-cã-rắĭ) – (unã cu fucãrami)
ex: iu poati fucãraea (fucãramea) s-pãlteascã ahãt

§ fucãrlãchi/fucãrlãche (fu-cãr-lắ-chi) sf fucãrlãchi (fu-cãr-lắchĭ) – catastasea tu cari s-aflã atselj tsi suntu fucãradz; ftohi, neaveari, urfanji, urfãnilji, urfãneatsã, chesati
{ro: sărăcie}
{fr: pauvreté}
{en: poverty}

§ fucãrãrescu (fu-cã-rã-rés-cu) adg fucãrãreascã (fu-cã-rã-reás-cã), fucãrãreshtsã (fu-cã-rã-résh-tsã), fucãrãreshti (fu-cã-rã-résh-ti) – di om fucãrã; fucãrescu, urfãnescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn