DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apu-

apu- prifixu – s-bagã dinãintea-a unor verbi a curi noimã lã u alãxeashti niheamã; ma multili ori noima-a verbului easti nvãrtushatã shi atsea tsi easti si s-facã, lipseashti si s-facã vãrtos, tutã, ntreagã; aestu prifixu va lu-aflãm tu ma multi verbi, shi ndauã di eali va li aspunem sh-tu-aestu dictsiunar, cãndu va lã yinã arada; [bãgats oarã cã (i) tu scriarea-a noastrã, prifixul apu- s-adavgã nãintea-a verbului fãrã semnul “-“; (ii) cãndu verbul ahiurseashti cu vucala “a”, boatsea “u” s-fatsi shcurtã (semivucala “ŭ”), icã boatsea “a” cheari; aoa avem unã exceptsii la nomurli a noastri di scriari, cã diftongul “oa/ua” sã ngrãpseashti “ua” nu “oa” cum u caftã nomurli; altã soi, (iii) cãndu verbul nu nchiseashti cu “a”, boatsea “u” armãni lungã (vucala “u”)].

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chia…

chia… (un diftongu tsi s-aflã tu nchisita-a zboarãlor) – vedz zboarãli tsi nchisescu cu diftongul chea… . [adutsem aminti cã la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armãneascã di Bituli (1997): (i) s-astãsi nomlu ca diftongul ia/ea si sã ngrãpseascã ea (mash ndauã zboarã va facã exceptsii) shi (ii) trã zboarãli tsi au dauãli bots i shi a scriati deadun, aesti bots va s-avdã ahoryea (tu dauã silabi) ca i-ĭá. Ma nghios va dãm mash ndauã exempli di-ahtãri zboarã, la cari va s-adãvgãm zburãrea: “scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar”, cu pitritseari la scriarea cu chea]

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cia…

cia… (un diftongu tsi s-aflã tu nchisita-a zboarãlor) – vedz zboarãli tsi nchisescu cu diftongul cea… . [adutsem aminti cã la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armãneascã di Bituli (1997): (i) s-astãsi nomlu ca diftongul ia/ea si sã ngrãpseascã ea (mash ndauã zboarã va facã exceptsii) shi (ii) trã zboarãli tsi au dauãli bots i shi a scriati deadun, aesti bots va s-avdã ahoryea (tu dauã silabi) ca i-ĭá. Ma nghios va dãm ma multi exempli di-ahtãri zboarã, la cari va s-adãvgãm zburãrea: “scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar”, cu pitritseari la scriarea cu cea]

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dol1

dol1 (dólŭ) sm pl(?) –
1: zilj, zil, zuli, zãlii, zilii, ãnchizmã, nchiz-mã, chizmã, pizmã, fton, ergu;
2: arãeatsã, slãbintsã, uruteatsã, urteatsã, ursuzlãchi, etc.
{ro: invidie; răutate}
{fr: envie; malice}
{en: envy; malice}
ex: a omlui cu dol (nchizmã) Dumnidzã nu-agiutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ea…

ea… (diftongu tsi s-aflã tu nchisita-a zboarãlor) – vedz shi zboarãli tsi nchisescu cu diftongul ia… shi yia/yea...; [adutsem aminti cã la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armãneascã di Bituli (1997) s-astãsi nomlu ca diftongul ia/ea si sã ngrãpseascã ea; mash ndauã zboarã pot s-facã exceptsii]

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ergu

ergu (ér-ghu) sn erguri (ér-ghurĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzãtsi i aducheashti cã, trãninti, va si s-facã tsiva (fãrã ca s-u shtibã cã dealihea va si s-facã, nu lj-u dzãsi vãrnu, mash cã ashi-lj yini noima); noimã;
2: mirachea tsi u-ari cariva trã un lucru tsi lu-ariseashti i un lucru tsi-l veadi cã lu-ari altu;
3: atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (pãrearea di-arãu, inatea, etc.) shi mirachea tsi-lj s-amintã tu suflit tra s-aibã sh-el atseali tsi veadi un altu cã ari (avearea, mushiteatsa, sãnãtatea, starea bunã, etc.); ãnchizmã, nchizmã, chizmã, pizmã, zilj, zil, zuli, zãlii, zilii, fton, dol;
(expr: intru tu ergu = sãmtsãrea tsi u-auchescu tu suflit shi ideea tsi-nj treatsi prit minti cã atsea tsi ved (fac, nji si spuni, etc.) nu easti dealihea (shi pistipsescu cã lucrili pot s-hibã altã soi di cum li ved, s-fac, nji si spuni, etc.); shube, shubei, shubie, ipupsii)
{ro: presimţire, bănuială, dorinţă, invidie}
{fr: pressentiment, soupçon, envie}
{en: foreboding, suspicion, desire, envy}
ex: lj-vinji a lui ergu (lj-vinji unã noimã), cã vombira va li-adrã tuti aesti lãets; cã nãsã aushi shi cã-lj yini ergu (noimã); amirãlu intrã tu ergu
(expr: shubei) shi acãtsã di-lj streasi picurarlji s-aspunã alihea; di ergu
(expr: shubei) sh-di zilj, ni oaspitslji nu lj-acãtsa somnul; ergul (shubeea, ziljlu) nu u-alasã s-shadã arihati; s-apreasi multu shi-lj si umplu inima di ergu (nchizmã, zilj); s-creapã tinirlu di ergu (nchizmã, zilj); mari ergu (nchizmã, zilj) nj-ari

§ ergataric (er-gha-tá-ricŭ) adg ergataricã (er-gha-tá-ri-cã), ergatarits (er-gha-tá-ritsĭ), ergataritsi/ergataritse (er-gha-tá-ri-tsi) – tsi ari nchizmã di cariva i tsiva; ftuniros, ftunjarcu, ziljar, zuljar, zilipsearic, zilipisearic, zuljaric, ãnchizma-taric, nchizmataric
{ro: invidios, gelos}
{fr: envieux, jaloux}
{en: envious, jealous}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fton

fton (ftónŭ) sn ftonuri (ftó-nurĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (pãrearea di-arãu, inatea, etc.) shi mirachea tsi-lj s-amintã tra s-aibã sh-el atseali tsi veadi un altu cã ari (avearea, mushiteatsa, sãnãtatea, starea bunã, etc.); zil, zilj, zãlii, zilii, zuli, ãnchizmã, nchizmã, chizmã, pizmã, dol, ergu
{ro: invidie, gelozie}
{fr: envieux, jaloux}
{en: envy, jealousy}
ex: va creapã di fton (zilj, nchizmã)

§ ftuniros (ftu-ni-rósŭ) adg ftuniroasã (ftu-ni-rŭá-sã), ftunirosh (ftu-ni-róshĭ), ftuniroasi/ftuniroase (ftu-ni-rŭá-si) – tsi ari fton ti tsiva; ftunjarcu, ziljar, zilipsearic, zilipisearic, zuljar, zuljaric, ãnchizmataric, nchizmataric, ergataric
{ro: invidios, gelos}
{fr: envie, jalousie}
{en: envious, jealous}

§ ftunjarcu (ftu-njĭár-cu) adg ftunjarcã (ftu-njĭár-cã), ftunjartsi (ftu-njĭár-tsi), ftunjar-tsi/frunjartse (ftu-njĭár-tsi) – (unã cu ftuniros)

§ ftunisescu (ftu-ni-sés-cu) (mi) vb IV ftunisii (ftu-ni-síĭ), ftuniseam (ftu-ni-seámŭ), ftunisitã (ftu-ni-sí-tã), ftunisiri/ftunisire (ftu-ni-sí-ri) – am mari mirachi tra s-am tsiva; ved cã altu ari tsiva trã cari am zilj shi voi multu tra s-am sh-mini idyiul lucru; tsãn/am zilj; ftunsescu, zilipsescu, zulipsescu, pizmusescu, ãnchizmãsescu, nchizmãsescu, ãnchizmusescu, nchizmusescu, nchizmuescu, ãnj curã njirlu
{ro: invidia, râvni, pizmui}
{fr: désirer ardemment, convoiter, jalouser, envier, porter envie}
{en: desire, envy, be jealous}

§ ftunisit (ftu-ni-sítŭ) adg ftunisitã (ftu-ni-sí-tã), ftunisits (ftu-ni-sítsĭ), ftunisiti/ftunisite (ftu-ni-sí-ti) – (atsel, atsea) trã cari cariva aducheashti fton; (lucru) tsi easti zilipsit di cariva; ftunsit, zilipsit, zulipsit, pizmusit, ãnchizmãsit, nchizmãsit, ãnchiz-musit, nchizmusit, nchizmuit
{ro: invidiat, râvnit, pizmuit}
{fr: qui est désiré ardemment, convoité, jalousé, envié, qui porte envie}
{en: desired, envied, who is jealous}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn