DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alatus

alatus (a-lá-thusŭ) sn alatusi (a-lá-thusĭ) – zbor (faptã, scriari, etc.) tsi easti unã abatiri (dipãrtari) di la forma tu cari easti lugursit ca ndreptu (di cum lipseashti s-hibã); alat, latus, ftexim, hãtai, cãbati, stepsu, sfalmã, eanglãshi
{ro: greşeală, eroare; vină}
{fr: faute, erreur}
{en: mistake, error, fault}
ex: alatus s-nu fãtseam

§ alat1 (a-láthŭ) sn alaturi (a-lá-thurĭ) – (unã cu alatus)

§ latus (lá-thusŭ) sn latusuri (lá-thu-surĭ) – (unã cu alatus)

§ alãtipsescu (a-lã-thip-sés-cu) vb IV alãtipsii (a-lã-thip-síĭ), alãtipseam (a-lã-thip-seámŭ), alãtipsitã (a-lã-thip-sí-tã), alãtip-siri/alãtipsire (a-lã-thip-sí-ri) – fac alathus; escu (am) cãbati; lãtipsescu, lãtãsescu, ftixescu, ftisescu, stipsescu
{ro: greşi}
{fr: faire une faute}
{en: make error, fail}

§ alãtipsit (a-lã-thip-sítŭ) adg alãtipsitã (a-lã-thip-sí-tã), alãtipsits (a-lã-thip-sítsĭ), alãtipsiti/alãtipsite (a-lã-thip-sí-ti) – tsi fatsi (ari) alathus; tsi easti di vinã; tsi ari cãbati; ftixit, ftisit, stipsit
{ro: greşit, vinovat}
{fr: qui a fait une faute, fautif, coupable}
{en: who made an error, guilty}

§ alãtipsiri/alãtipsire (a-lã-thip-sí-ri) sf alãtipsiri (a-lã-thip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ftiseashti (easti di vinã, ari cãbati); lãtipsiri, lãtãsiri, ftixiri, ftisiri, stipsiri
{ro: acţiunea de a greşi, greşire, învinovăţire}
{fr: action de commettre une faute}
{en: action of making an error, of failing}

§ lãtipsescu (lã-thip-sés-cu) vb IV lãtipsii (lã-thip-síĭ), lãtipseam (lã-thip-seámŭ), lãtipsitã (lã-thip-sí-tã), lãtipsiri/lãtipsire (lã-thip-sí-ri) – (unã cu alãtip-sescu)

§ lãtipsit (lã-thip-sítŭ) adg lãtipsitã (lã-thip-sí-tã), lãtip-sits (lã-thip-sítsĭ), lãtipsiti/lãtipsite (lã-thip-sí-ti) – (unã cu alã-tipsit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ftexim

ftexim (ftéc-simŭ) sf fteximi/ftexime (ftéc-si-mi) – zbor (faptã, scriari, etc.) tsi easti unã abatiri (dipãrtari) di la atsea tsi easti lugursitã ca ndreptu; alathus, alath, lathus, eanglãshi, fai, hãtai, sfalmã, stepsu
{ro: vină, greşeală}
{fr: faute, tort}
{en: fault, error}
ex: am un ftexim (am alatus, feci un alatus)

§ ftixescu (ftic-sés-cu) vb IV ftixii (ftic-síĭ), ftixeam (ftic-seámŭ), ftixitã (ftic-sí-tã), ftixiri/ftixire (ftic-sí-ri) – fac alathus; escu (am, hiu cu) cãbati (stepsu); alãtipsescu, lãtipsescu, lãtãsescu, ftisescu, stipsescu;
(expr:
1: gumarlu ftixeashti, sumarlu agudeashti = di itia cã nu poati s-pidipseascã pi-atsel tsi stipseashti, sh-ca si-sh scoatã inatea, omlu agudeashti pri cariva tsi nu-lj stipseashti;
2: cãndu tsiniva cheari chealea, sh-chetrili-lj ftixescu = zborlu tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi, cãndu pati tsiva, lj-si pari cã tuti-lj stipsescu, pãnã shi chetrili tsi nu-au suflit)
{ro: greşi}
{fr: commettre une faute (une erreur); faillir}
{en: make an error, fail}
ex: ftixii (stipsii), ljartã-mi

§ ftixit (ftic-sítŭ) adg ftixitã (ftic-sí-tã), ftixits (ftic-sítsĭ), ftixi-ti/ftixite (ftic-sí-ti) – tsi fatsi alathus; tsi easti di vinã; tsi ari cãbati; alãtipsit, lãtipsit, lãtãsit, ftisit, stipsit
{ro: greşit, vinovat}
{fr: qui a commis une faute (une erreur), fautif, coupable}
{en: who made an error, who failed, guilty}

§ ftixiri/ftixire (ftic-sí-ri) sf ftixiri (ftic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ftixeashti (easti di vinã, ari cãbati); alãtipsiri, lãtipsiri, lãtãsiri, ftisiri, stipsiri
{ro: acţiunea de a greşi; greşire, învinovăţire}
{fr: action de commettre une faute (une erreur); action de faillir}
{en: action of making an error, of failing}

§ ftisescu (fti-sés-cu) vb IV ftisii (fti-síĭ), ftiseam (fti-seámŭ), ftisitã (fti-sí-tã), ftisiri/ftisire (fti-sí-ri) – (unã cu ftixescu)
ex: a lãndzitlui, tuti lji ftisescu (au cãbati); cã nora mutrea s-agiungã lãhili shi cuvendzãli cu vitsinãtatea, cari ftiseashti ? (cari stipseashti?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ljau

ljau (ljĭáŭ) (mi) vb I loai (lŭáĭ), loam (lŭámŭ), loatã (lŭá-tã), loa-ri/loare (lŭá-ri) –
1: acats tsiva tu mãnã (tsi s-aflã iuva icã nj-u da cariva) tra s-lu tsãn tu mãnã (s-lu bag tu altu loc icã s-lu dau la cariva);
2: aprochi atsea tsi-nj si da (pitreatsi) di cariva; aprochi, adixescu, dixescu, etc.;
3: acats s-fac tsiva, ahiursescu, nchisescu, apuc, etc.;
(expr:
1: u ljau = mi duc, fug, nchisescu;
2: u ljau; lu ljau; nã lom, mi ljau, ti ljai, s-lja, etc. = mi nsor cu ea; mi mãrit cu el; nã ncrunãm, bãgãm curunã, etc.;
3: ti ljai = dãmluseshti, ti-agudeashti chicuta;
4: ljau mãna = lj-acats mãna sh-lj-u strãngu (multi ori ca semnu di ghiunuiri);
5: mi ljau di mãnã cu el = avem doilji idyili hãri i hui;
6: ljau di ureaclji = (i) nj-bag ureaclja, ascultu; (ii) aduchescu, achicãsescu;
7: ljau di oclju = diucljedz;
8: nj-lja ocljul = (i) aduchescu, achicãsescu; (ii) mi urgheashti, nji ntunicã ocljilj;
9: ãnj si lja ocljilj = nj-acatsã ocljilj pãndzinã, cicãrdãsescu;
10: lj-ljau ocljilj = lu-arãd, l-ciudusescu, lj-aruc mãyi;
11: ljau pri zvercã; ljau pri gushi = lj-aduc mari ghideri, l-stuhinedz, l-curbisescu, l-chisusescu, lj-fac bana amarã, lu am pi suflit, l-vatãm; etc.;
12: lj-ljau caplu = l-talj caplu;
13: sã-lj ljai caplu (shi s-fudz) = easti multu mushatã;
14: ãnj (si) lja mintea = glãrescu, mi glãreashti, cicãrdãsescu;
15: nj-ljau mintea la cicioari = fug ca naljurea fãrã sã shtiu cãtrã iu s-mi duc;
16: nj-ljau mintea di la… = nu mata mi minduescu la…; trag mãnã di la...;
17: nj-ljau perlu, nj-ljau ocljilj, nj-ljau zverca = fug, u cãrtsãnescu, u cãlescu, nj-arup zverca (gusha), u-angan cãtsaua, etc.;
18: mi ljau (mi-acats) di peri = mi-alumtu, mi ncaci, mi-anciup;
19: lj-ljau bana = l-vatãm;
20: nj-ljau sãnãtati (di iuva, di la cariva) = mi dispartu di cariva, fug (di iuva, di la cariva);
21: l-ljau tu inimã = lj-agudescu, lj-pliguescu inima;
22: nj-lo nã cheatrã di pi inimã = mi ljishurã multu, mi isihãsi;
23: nj-lja (durearea) cu mãna = fatsi tsiva di-nj fudzi durearea unãshunã;
24: iu ljau pãni = (i) iu acumpãr pãni sh-alti lucri ti mãcari; (ii) iu bãnedz, iu lucredz, iu stau cu casa;
25: ljau cu nichi = anichisescu;
26: oaea s-lja di lapti = oaea astrãcheashti, astãmãtseashti s-da lapti;
27: ljau anasã = (i) adilj, trag vimtu tu cheptu; (ii) dizvursescu, mi discurmu;
28: ljau vimtu = adilj vimtu curat, avredz;
29: lja foc = (i) s-aprindi (un lucru); (ii) s-discarcã (tufechea);
30: ljau di hãbari = aflu, nvets, ãnj si dzãtsi unã hãbari;
31: si-lj ljau (ljai, lja) fumlu = fudzi, li cãrtsãneashti, li cãleashti, u-anganã cãtsaua;
32: lj-ljau torlu, l-ljau ãn cicioari = mi duc dupã el, fac ca el;
33: nj-ljau cãshtiga; nj-ljau curatili = nj-cher nãdia, umutea;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

paranumii/paranumie

paranumii/paranumie (pa-ra-nu-mí-i) sf paranumii (pa-ra-nu-míĭ) – cãlcarea-a unui nom dat di Dumnidzã (leadzi faptã di chivernisi, etc.); harea tsi-l fatsi un lucru s-nu hibã dupã cum u caftã nomlu (leadzea); lucru tsi easti faptu contra-a nomlui dat di Dumnidzã (chivernisi, etc.); paranumilji, amãrtii, stepsu, stipsiri, etc.
{ro: ilegalitate, păcătuire}
{fr: illégalité}
{en: illegality}
ex: paranumia (cãlcarea-a nomlui, amãrtia, stipsirea) lipseashti s-lji hibã pidipsitã

§ paranumilji/paranumilje (pa-ra-nu-mí-lji) sf paranumilj (pa-ra-nu-míljĭ) – (unã cu paranumii)

§ paranom (pá-ra-nómŭ) sm, sf, adg paranomã (pá-ra-nó-mã), paranomanj (pa-ra-nó-manjĭ), paranomani/paranomane (pá-ra-nó-mi) – (atsel) tsi calcã un nom dat di Dumnidzã; (lucru) tsi nu easti faptu dupã cum u caftã leadzea (datã di chivernisi, etc.); (lucru, faptã) tsi s-fatsi afoarã di leadzi (nom); atsel tsi fatsi unã amãrtii; atsel tsi easti cu stepsu cã ati cãlcatã un nom; atsel tsi ftiseashti; anom, amãrtios, stipsit, ftixit, ftisit
{ro: păcătos, ilegal, vinovat}
{fr: coupable; illégal}
{en: guilty; illegal}
ex: paranomanjlji (amãrtioshlji, cãlcãtorlji di nomuri) nu pot s-bãneadzã cu alantsã

§ anom (á-nomŭ) sm anominj (a-nó-minjĭ) – (unã cu paranom)
ex: anominjlji (amãrtioshlji, atselj tsi calcã ledzli), apishtilj di uvrei

§ paranumisescu (pá-ra-nu-mi-sés-cu) vb IV paranumisii (pá-ra-nu-mi-síĭ), paranumiseam (pá-ra-nu-mi-seámŭ), paranumisitã (pá-ra-nu-mi-sí-tã), paranumisiri/paranumisire (pá-ra-nu-mi-sí-ri) – calcu nomlu dat di Dumnidzã (di chivernisi, etc.); fac unã amãrtii; amãrtipsescu, stipsescu, ftisescu, etc.
{ro: călca legea; păcătui}
{fr: violer la loi; pécher}
{en: break the law; sin}
ex: nu paranumisi (nu cãlcã leadzea) cãndu si nsurã anpatra oarã

§ paranumisit (pá-ra-nu-mi-sítŭ) adg paranumisitã (pá-ra-nu-mi-sí-tã), paranumisits (pá-ra-nu-mi-sítsĭ), paranumisiti/paranumisite (pá-ra-nu-mi-sí-ti) – (om) tsi ari cãlcatã un nom; (om) tsi ari faptã unã amãrtii; (nom) tsi easti cãlcat; amãrtipsit, stipsit, ftisit, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stepsu

stepsu (stép-su) sn stepsuri (stép-surĭ) – zbor (faptã, scriari, etc.) tsi easti unã abatiri (dipãrtari) di la lucrul tsi easti lugursit ca ndreptu; nstepsu, alathus, alath, lathus, ftexim, hãtai, sfalmã, eanglãshi, cãbati
{ro: vină, greşeală}
{fr: faute, tort; délit, erreur}
{en: fault, error}
ex: om fãrã nitsiun stepsu (nitsiunã cãbati); cari mi-aflat cu stepsu (cãbati) spindzurats-mi!; mini lu-am stepsul; tini avush ma marli stepsu; stepsul easti a tãu, macã tr-aestã vrei s-mi spindzuri; si shtii cu stepsu di nu cuteadzã s-yinã la noi; tsi-ari ficiorlu, tsi stepsu (hãtai) ts-ari faptã?; nãs lailu shi shtea, cã-i fãrã stepsu; la tuti mãrata di cumnatã nu-avea vãrã stepsu; cum di cum s-lj-aflã stepsu, tra s-u ncaci

§ nstepsu (nstép-su) sn nstepsuri (nstép-surĭ) – (unã cu stepsu)
ex: mini avui nstepsu (stepsu)

§ stipsescu (stip-sés-cu) vb IV stipsii (stip-síĭ), stipseam (stip-seámŭ), stipsitã (stip-sí-tã), stipsiri/stipsire (stip-sí-ri) – am stepsu; fac alathus; escu (am) cãbati; nstipsescu, alãtipsescu, lãtipsescu, lãtãsescu, ftisescu, ftixescu
{ro: greşi, fi de vină}
{fr: commettre une faute; faillir}
{en: make an error, fail}
ex: stipsii, ljartã-mi!; tsi ts-am stipsitã mini di ti nãirish pri mini?; nu lj-ari stipsitã cu tsiva; striga pi un, didea pi-alantu, canda-lj stipsea (ftisea) dunjaea tutã

§ stipsit (stip-sítŭ) adg stipsitã (stip-sí-tã), stipsits (stip-sítsĭ), stipsiti/stipsite (stip-sí-ti) – tsi fatsi alathus; tsi easti di vinã; tsi ari cãbati; nstipsit, alãtipsit, lãtipsit, lãtãsit, ftisit, ftixit
{ro: greşit, vinovat}
{fr: qui a fauté, fautif}
{en: who made an error, who failed}
ex: a stipsitslor preftsã lã s-apleacã narea

§ stipsiri/stipsire (stip-sí-ri) sf stipsiri (stip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva stipseashti (stipseashti, ari cãbati); nstipsiri, alãtipsiri, lãtipsiri, lãtãsiri, ftisiri, ftixiri
{ro: acţiunea de a greşi; greşire, învinovăţire}
{fr: action de commettre une faute; action de faillir}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn