DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arãhnjisescu

arãhnjisescu (a-rãh-nji-sés-cu) (mi) vb IV arãhnjisii (a-rãh-nji-síĭ), arãhnjiseam (a-rãh-nji-seámŭ), arãhnjisitã (a-rãh-nji-sí-tã), arãhnjisiri/arãhnjisire (a-rãh-nji-sí-ri) – (plantã trã cari) frãndzãli sh-lilicili si ngãlbinescu (seacã, s-usucã sh-cad di arcoari, di soari, di seatsitã, etc.); mãrãnghisescu, mãrãnghipsescu, vishtidzãscu, nvishtidzãscu, vintin, usuc, etc.; (fig: (trã om) arãhnjisescu = mi-aspargu (la fatsã), ngãlbinescu (la fatsã), pãlescu, aushescu, sufrutsãscu, nj-cher putearea, etc.)
{ro: ofili, veşteji}
{fr: faner, flétrir}
{en: fade, wither}
ex: s-arãhnjisi (fig: aushi) di lãets

§ arãhnjisit (a-rãh-nji-sítŭ) adg arãhnjisitã (a-rãh-nji-sí-tã), arãhnjisits (a-rãh-nji-sítsĭ), arãhnjisiti/arãhnjisite (a-rãh-nji-sí-ti) – tsi ari frãndzãli sh-lilicili ngãlbiniti (sicati, uscati i cãdzuti di arcoari, soari, seatsitã, etc.); mãrãnghisit, mãrãnghipsit, vishtidzãt, nvishtidzãt, vintinat, uscat, sicat, etc.
{ro: ofilit, veştejit}
{fr: fané, flétri}
{en: faded, withered (flowers)}

§ arãhnjisiri/arãhnjisire (a-rãh-nji-sí-ri) sf arãhnjisiri (a-rãh-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva mãrãnghiseashti; mãrãnghisiri, mãrãnghipsiri, vishtidzãri, nvishtidzãri, uscari, vintinari, sicari, etc.
{ro: acţiunea de a se ofili, de a veşteji; ofilire, veştejire}
{fr: action de faner, de flétrir}
{en: action of fading, of withering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bãhce

bãhce (bãh-cé) sm bãhceadz (bãh-cĭádzĭ) – loc iu s-seaminã zãrzãvãts i lilici (tu cari pot si s-aflã sh-ponj tsi da fruti), di-aradã piningã casã, ma poati si s-aflã sh-tu agri, cãndu easti mari sh-tes multu; buhce, grãdinã, gãrdinã, perivoli
{ro: grădină}
{fr: jardin (potager)}
{en: (vegetable) garden}
ex: tu bãhce (grãdinã) lilici sh-crescu; intrãm tu bãhce (grãdinã)

§ buhce2 (buh-cé) sm buhceadz (buh-cĭádzĭ) – (unã cu bãhce)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bobã

bobã (bó-bã) sf bobi/bobe (bó-bi) – numã tsi s-da a fructului cãn-du omlu zburashti cu-un njic cilimean; fructu, frutã, frut, yimishi, pom, poamã, curnutseauã
{ro: fruct (în limbajul copilaşilor)}
{fr: fruit (dans le language des petits enfants)}
{en: fruit (in le little children’s language)}
ex: lj-deadi bobi (poami) shi giucãreali

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ciuculatã

ciuculatã (cĭu-cu-lá-tã) sf ciuculãts (cĭu-cu-lắtsĭ) – dultseami faptã di pulbiri di “cacao” amisticatã cu zahari, tu cari s-adavgã multi ori shi nuts, aluni, fruti, lugurii tra sã-lj da unã nustimadã shi unã aromã bunã, etc.
{ro: ciocolată}
{fr: chocolat}
{en: chocolate}
ex: lj-ded a njiclui unã ciuculatã acumpãratã di la ducheani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

coadã

coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cubilitsã

cubilitsã (cu-bi-lí-tsã) sf cubilitsã (cu-bi-lí-tsã) – cumatã lungã di lemnu (ca un shcop) di cari si spindzurã di-unã parti sh-di-alantã, la cati capit, cãti unã gãleatã (cãnistrã) mplinã cu lucri (apã, zãrzãvãts, fruti, etc.) pri cari omlu li poartã dinanumirea dit un loc tu altu
{ro: cobiliţă}
{fr: palanche, perche de porteur (d’eau)}
{en: shoulder yoke}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

curnutseauã

curnutseauã (cur-nu-tseá-ŭã) sf curnutseali/curnutseale (cur-nu-tseá-li) – atsea tsi creashti pi-un pom (easi dit lilici, creashti shi s-coatsi la soari), di-aradã bunã trã mãcari; yimishi, pom, poamã, fructu, frutã, frut, bobã (tu zborlu-a njitslor cilimeanj)
{ro: fruct}
{fr: fruit}
{en: fruit}
ex: nu da curnãtseali (fructi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dundurmã

dundurmã (dun-dur-mắ) sm dundurmadz (dun-dur-mádzĭ) – dultseami adratã di prãzgul di lapti ngljitsat (tu cari s-adavgã multi ori, fruti, nuts, etc.) multu cãftatã sh-vrutã di cilimeanj; dundurmai
{ro: îngheţată}
{fr: glace}
{en: ice-cream}

§ dundurmai/dun-durmae (dun-dur-má-i) sf dundurmãi (dun-dur-mắĭ) – (unã cu dundurmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

fructu

fructu (frúc-tu) sn fructi/fructe (frúc-ti) – atsea tsi creashti pi-un pom (easi dit lilici, creashti shi s-coatsi la soari), di-aradã bunã trã mãcari; frutã, frut, yimishi, curnutseauã, pom, poamã, bobã (tu zborlu-a njitslor cilimeanj)
{ro: fruct}
{fr: fruit}
{en: fruit}

§ frutã (frú-tã) sf fruti/frute (frú-ti) – (unã cu fructu)

§ frut (frútŭ) sn fruti/frute (frú-ti) – (unã cu fructu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã