Dictsiunar

brumã (brú-mã) sf brumi/brume (brú-mi) – crustali di neauã i gljatsã tsi s-fac shi cad pri loc (earbã) noptsãli arcuroasi di primãvearã i toamnã;
(expr: bruma s-ti-adunã = s-ti lja neclu!, s-mori)
{ro: brumă}
{fr: gelée blanche, frimas, givre}
{en: frost, rime}
ex: nu ntunicã, apiri... apiri, nu ntunicã (angucitoari: bruma); hilja-a brumãljei sh-al vint; si-nj ti-adunã bruma!
(expr: s-ti lja neclu, s-mori!); deadi brumã, va s-dishcljidã chirolu; unã brumã di-atseali tsi erghili li zgrumã

§ brumos (bru-mósŭ) adg brumoasã (bru-mŭá-sã), brumosh (bru-móshĭ), brumoa-si/brumoase (bru-mŭá-si) – (loc) tsi easti-acupirit di brumã; (chiro) tsi cadi brumã; cu brumã
{ro: brumos}
{fr: couvert de givre, givré}
{en: covered with frost, frosty}
ex: avum dzãli brumoasi (cu brumã)

§ brumeadzã (bru-meá-dzã) vb 1 unipirs brumã (bru-mắ), bruma (bru-má), brumatã (bru-má-tã), bruma-ri/brumare (bru-má-ri) – bruma acoapirã loclu (earba); bruma agudeashti earba (fisuljili, etc.); cadi bruma
{ro: cădea bruma}
{fr: geler blanc}
{en: cover with frost (rime)}
ex: fisuljili s-brumarã (li-agudi bruma)

§ brumat (bru-mátŭ) adg brumatã (bru-má-tã), brumats (bru-mátsĭ), brumati/brumate (bru-má-ti) – acupirit di brumã; agudit di brumã
{ro: acoperit (lovit) de brumă}
{fr: couvert de frimas; champlé}
{en: covered with frost (rime)}

§ bruma-ri/brumare (bru-má-ri) sf brumãri (bru-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cadi bruma sh-acoapirã loclu
{ro: acţiunea de a cădea bruma}
{fr: action de geler blanc}
{en: action of covering with frost (rime)}

§ mbrum (mbrúmŭ) vb 1 mbrumai (mbru-máĭ), mbrumam (mbru-mámŭ), mbrumatã (mbru-má-tã), mbruma-ri/mbrumare (mbru-má-ri) – fac s-cadã (cadi) bruma (i tsiva ca bruma) pri loc; bruma acoapirã loclu (earba); (fig: mbrum = fac s-cadã tsiva ca bruma pri un lucru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cãrãnti

cãrãnti (cã-rắn-ti) sm cãrãntsã (cã-rắn-tsã) – arburi analtu di pãduri, cu frundza uvalã (tsi ari forma-a oului) sh-mardzinea cu dintsã, cu lemnul ca albu, scliro, sãnãtos tsi easti bun trã fãtsearea di adãrãminti, casi, puntsã, etc.; njits alumãchi tiniri di cãrinti tsi s-da ca mãcari a edzlor; crãnti, shcodã, scodã, gaber, gavru, carpin
{ro: carpen; mici rămurele ce se dau ca mâncare iezilor}
{fr: charme, petits rameaux de charme qu’on donne à manger aux chevreaux}
{en: hornbeam, ironwood; small hornbeam branches given as food to the little goats}
ex: s-pari degã di cãrinti (carpin)

§ crãnti (crắn-ti) sm crãntsã (crắn-tsã) – (unã cu cãrãnti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

carpin

carpin (cár-pinŭ) sm carpinj (cár-pinjĭ) – arburi analtu di pãduri, cu frundza uvalã (tsi ari forma-a oului) sh-mardzinea cu dintsã, cu lemnul ca albu, scliro, sãnãtos tsi easti bun trã fãtsearea di adãrãminti, casi, puntsã, etc.; shcodã, scodã, gaber, gavru, cãrãnti, crãnti
{ro: carpen}
{fr: charme}
{en: hornbeam, ironwood}
ex: imnam tu-unã pãduri di carpinj

§ cãrpinish (cãr-pi-níshĭŭ) sn cãrpinishuri (cãr-pi-ní-shĭurĭ) – loc cu multsã carpinj; pãduri di carpinj; gãvruriu
{ro: cărpiniş}
{fr: charmoie}
{en: hornbeam forest}
ex: cãrpinishlu ntreg arusha di cãciulili-a lor; s-featsi nividzut tu cãrpinish

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

dau

dau (dáŭ) (mi) vb I ded (dédŭ), dam (dámŭ) shi dãdeam (dã-deámŭ), datã (dá-tã), dari/dare (dá-ri) shi dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) – ãlj tindu cu mãna un lucru tra s-lu lja; ãlj bag tu mãnã un lucru; nchisescu (acats, caftu, etc.) s-fac un lucru;
(expr:
1: cu adãvgarea-a unui altu zbor, verbul “dau” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) dau cu nichi = nichisescu, anichisescu; (ii) dau urnimii (minti) = urnipsescu; (iii) nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu; (iv) dau agiutor = agiut; (v) dau apandisi = apãndisescu; (vi) dau tinjii = tinjisescu; (vii) da frundza = nfrundzashti; (viii) dau cu mprumut = mprumut, mprumutedz; (ix) dau nãpoi = nãpuescu; etc.;
2: zborlu tsi yini dupã verbul “dau” aspuni noima-a zburãriljei, ca bunãoarã: (i) nj-dau suflitlu (bana) = mor; (ii) dau di mãcari = hrãnescu; (iii) dau cali = alas s-fugã, sãlghescu; (iv) dau nã cali (nã minti) = aspun cum (tsi) s-facã, dau urnimii, urnipsescu; (v) dau cap = mi-alãncescu; (vi) dau ocljilj cu el = ãl ved; (vii) dau plãngu = mi plãngu; (viii) mi dau dupã = mi duc (alag) dupã cariva; (ix) dau dupã (oi) = avin oili, li pingu di dinãpoi, etc.; (x) lj-u dau (ninti, cãtrã) = nchisescu, njergu, mi duc, fug ninti (cãtrã); (xi) dãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.) = intrãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.); (xii) dau zbor = tãxescu; mi leg cã va s-fac tsiva, cã va s-dau un lucru; (xiii) dau hãbari = dzãc (fac) unã hãbari tra si sã shtibã (cã nu si shtea ma nãinti); pitrec unã hãbari; (xiv) dau di padi (loc) = aruc cu puteari mpadi; zdupunescu; (xv) dau un shcop (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, etc.) = l-bat, lu-agudescu (cu shcoplu, pãrjina, etc.); (xvi) lj-dau cu ciciorlu (lj-dau unã shclotsã, clutsatã, etc.) = lu-agudescu cu ciciorlu, lu-agunescu, lu mpingu; (xvii) da (ploai, neauã, grindinã, etc.) = cadi di nsus (ploai, neauã, grindinã, etc.); (xviii) da auã (ayinea), da poami (pomlu), da lilici (lilicea) etc. = fatsi auã (ayinea), fatsi poami (pomlu), fatsi lilici (lilicea), etc.; (xix) da cãmbana (sãhatea, uruloyea) = asunã cãmbana (sãhatea, uruloyea sh-aspuni oara); (xx) dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti; (xxi) nj-da di mãnã = hiu bun sh-pot s-lu fac un lucru, lishor sh-ghini; nj-acatsã mãna; (xxii) cara-ts da mãna = ma s-cutedz; ma s-pots; (xxiii) nu nj-ari datã mãna = nu-nj s-ari ndreaptã lucrul, huzmetea; etc.
3: da (soarili, luna, stealili) = (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser, si scoalã, s-analtsã, easi, arsari, apirã;
4: da (earba, lilicea, etc.) = (earba, lilicea, etc.) easi dit loc, fitruseashti;
5: dau di tsiva i di cariva = (i) bag mãna pri cariva tra s-lu-aduchescu cum easti; ahulescu, pusputescu, agudescu; (ii) mi-andãmusescu cu cariva, lu-astalj, lu-aflu, etc.; (iii) lu-agudescu;
6: dau cheptu = andãmãsescu, mi-aflu n cali;

7: dau ãn cheptu = giur sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu;
8: nj-u dau cu cariva = mi bat, mi-alumtu, n-agudim;
9: nj-u dau ãn coastã = stau sh-mi minduescu ma s-hibã ghini s-lu fac un lucru (cã nu para voi s-lu fac); strãmbu narea, frãngu coasti, frãngu oasi;
10: nj-dau dintsãlj pi cheatrã = nji nturyisescu (struxescu) dintsãlj; mi ndreg s-lu fac un lucru;
11: nu dau banã = nu-alas isih, lj-mãc bana;
12: lj-dau di mãnear = hãbãrsescu, dau simasii (la-atseali tsi dzãtsi, mindueashti i aducheashti cariva);
13: dau limãreaua di cariva = fug diparti di cariva;
14: dau = dau trã mortsã;
15: nj-easti datã = nj-easti scriatã di miri, nj-easti ursitã di la Dumnidzã)
{ro: da}
{fr: donner}
{en: give}
ex: ca s-nã dats, va vã dãm tsi nu nã deadim; ea didets-nji shi fanfurã; lã deadit ordzu a caljlor?; ama cã ma nj-ul desh; ma desh (didesh, deadish) tra s-ai alãvdari; ma desh (didesh, deadish) cu inima curatã; dau s-es (caftu, nchisescu s-es) din casã; lj-deadi a featãljei multã pai; dau (caftu) s-fug ma el nu mi-alasã; cãtse nu-lj dãdea tinjii
(expr: nu-l tinjisea); dã-lã hãbari
(expr: dzã-lã tra sã shtibã) cã vinjirã; nã deadirã zbor
(expr: nã tãxirã); deadi
(expr: ishi, fitrusi) earba; ayinea da
(expr: fatsi) multã auã; vai da
(expr: vai cadã) ploai; Sãmãrina deadi
(expr: cãdzu) neauã; l-bãgarã s-da dupã
(expr: ducã, s-pingã) oi; fãrã s-da n coasti vãrãoarã
(expr: fatsi lucrul fãrã s-mindueascã dip tra s-nu-l facã); sh-u da n coastã
(expr: s-mindueashti ma s-lu facã lucrul); cãndu da
(expr: easi) luna; sh-deadi
(expr: apiri) albul soari; ca luna tsi da
(expr: s-alãnceashti pri tser); da dzua
(expr: apirã, creapã dzua); dorlu s-nu s-aprindã, ca troarã da
(expr: easi, creashti) fidanlu; aclo va s-dai di-un
(expr: va s-aflji, va s-andãmuseshti, va ti-astalj cu-un) cãni; sor, dã
(expr: nedz, imnã) nãinti; du-ti, dã pãn di
(expr: nedz, du-ti, s-agiundzi pãnã la) mushatã; s-deadi pãn di (agiumsi pãnã la) Dumnidzã; cãtrã murmintsã lj-u deadi
(expr: fudzi, s-dusi); lj-u deadirã
(expr: s-dusirã, tricurã) prit hoari; s-deadi
(expr: s-dusi, intrã, s-lo) tu pãduri dupã pulj; s-nu da loclu di el
(expr: s-nu-agudeascã loclu, s-azboairã); loc nu dãdea di Custandini; si-sh da dintsãlj pi cheatrã
(expr: si shi nturyiseascã dintsãlj); sãhatea deadi tsintsi di noapti
(expr: sãhatea asunã, aspuni oara tsintsi di noapti); s-alinã nsus s-da
(expr: s-asunã) cãmbana; deadim
(expr: intrãm) tu primuvearã; ninca nicãntatã cuclu, elinlu sh-u da
(expr: s-alumtã) cu turcul; s-deadirã
(expr: s-agudirã, s-alumtarã) cu-ahãntã fortsã; l-deadish
(expr: lu-arcash, lu zdupunish) dipadi di-lj cripã hearea; aoa va dãm di multi-arali
(expr: n-agudim di multi-arali, va trãdzem multi); deadim limãreaua di elj
(expr: fudzim diparti di elj); da sh-lja dit lumea-aestã
(expr: moari); mãrata di gãljinã sh-deadi suflitlu
(expr: muri); nu u dã, cari ãts da mãna
(expr: ma s-cutedz); sh-u deadi n cheptu
(expr: giurã s-lj-u plãteascã) chirutlu; vãrã nu putea si-lj da cali
(expr: s-aducheascã); nu vrurã s-lji talji caplu, shi-lj deadirã cali
(expr: l-sãlãghirã, lu-alãsarã s-fugã); sh-u da
(expr: sh-fudzi) aushlu cãtrã di partea-atsea; bunili tuti deadi Dumnidzã cu dauãli mãnj
(expr: lã deadi multi sh-di tuti); cari u dãdea di mãnear?
(expr: cari u hãbãrsea?; cari dãdea vãrã simasii la-atseali tsi dzãtsea i fãtsea?); deadi hãbari
(expr: lã spusi, hãbãrsi) la ascherea dit unã hoarã; vulpea-lj deadi nã cali
(expr: vulpea-lj dzãsi, lu urnupsi cum s-facã); dor nji-i s-dau oclji ningã nãoarã cu nãs
(expr: s-lu ved ninga nãoarã); s-dusirã shi deadirã plãngu
(expr: s-plãmsirã) la amirãlu; hiljlu di-amirã-lj deadi zbor
(expr: lj-tãxi); deadi zborlu
(expr: ãlj tãxi), si-lj da ficiorlu; cum sh-avea datã zborlu
(expr: u-avea tãxitã); lj-u deadirã
(expr: fudzirã) cãtrã tu lumi; alãsarã calea sh-lj-u deadirã cãrarea
(expr: sh-fudzirã, s-dusire pri cãrari); s-deadi
(expr: fudzirã, alãgarã) dupã nãsi; cari si zburãrã shi-sh deadirã mintsãli
(expr: s-urnipsirã un pi-alantu); puljlu nu-lj dãdea banã a featãljei
(expr: nu u-alãsa isihã feata) iu s-dutsea; un pondu di pulj, nu-nj da banã
(expr: nu-nj mi-alãsa isih) iu mi duc shi-nj prãxeashti cama laea; ursa, tsi nu-lj da banã
(expr: tsi nu u-alãsa isihã, tsi-lj mãca bana) a featãljei

§ dat1 (dátŭ) adg datã (dá-tã), dat (dáts), dati/date (dá-ti) – (lucrul) tsi-lj s-ari teasã a unui tra s-lu lja (s-lu tsãnã, s-lu aibã, etc.);
(expr:
1: dat di fãrmac = nvirinat, aplucusit di-amãrãciuni, etc.;
2: dat ãn cap = zurlu, anapud, andihristu, etc.)
{ro: dat}
{fr: donné}
{en: given}
ex: sicãrli furã dati; s-nu-sh calcã zborlu dat
(expr: s-facã atsea tsi-avea tãxitã); giunarlu cu mustatsa datã
(expr: tsi-avea nchisitã si s-aspunã, s-creascã); aushlu chiragi dat di fãrmac
(expr: aplucusit di nvirinari, nvirinat); tãcuts, dats di fãrmac
(expr: aplucusits di-amãrãciuni); easti un dat ãn cap!
(expr: zurlu)

§ dari1/dare (dá-ri) sf dãri (dãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva da tsiva;
(expr: lj-ari trã dari al Mihali (al Hali) = easti ca glareshcu; nu u-ari tutã mintea; sh-ari chirutã mintea; lj-hurseashti al Mihali)
{ro: acţiunea de a da}
{fr: action de donner}
{en: action of giving}
ex: trã dari (tra s-da tsiva) nu vrea s-avdã; lj-am trã dari (am s-lji dau tsiva); streslu u-ari mãna trã loari, nu u-ari sh-trã dari; aricilu nu-i trã diznjirdari ma tri dari cu shclots
(expr: tra-aguniri); cu darea trets sh-amarea

§ dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) sf dãderi (dã-dérĭ) – (unã cu dari1/dare)
ex: mi sãturai di dãdeari shcop
(expr: di bãteari); cu dãdearea
(expr: alãncirea pri tser) laea lunã

§ dat2 (dátŭ) sn daturi (dá-turĭ) –
1: paradzlji (i lucrili) tsi lipseashti s-lji da omlu la chivernisi trã lucrili tsi fatsi chivernisea trã el (trã lucrili tsi lu-alasã pri om s-facã, trã avearea tsi ari, tri paradzlji tsi lj-amintã cãndu u lucreadzã aestã aveari, alishvirishurli tsi fatsi, etc.); dari, for, hãraci, haraci, hargi, gilep, bidelj, decat, viryii, haratsumã, ghizmã;
2: lucrili tsi lj-adutsi shi paradzlji tsi-lj fatsi cariva dit avearea tsi u ari (cum easti, bunãoarã, toclu tsi-l lja di la paradzlji dats borgi la cariva, nichea di la unã casã i loc tsi lu-ari, etc.)
{ro: taxă, impozit; venit, rentă}
{fr: taxe, dîme, impôt; revenu, rente}
{en: tax, duty; revenue, income, rent}
ex: nu-nj plãtii datlu (darea, forlu, hargea, gileplu, etc.); va nj-alinj datlu?; datlu cãtrã amirãrilji; noi pãltim datlu tsi-l vrem cati an; amaneti tri plãtirea-a datlui; ca s-lja dat (nichi) di cati casã; n casã dat (nichi) nã da

§ dari2/dare (dá-ri) sf dãri (dãrĭ) – paradzlji (i lucrili) tsi lipseashti s-lji da omlu la chivernisi trã lucrili tsi fatsi chivernisea trã el (trã lucrili tsi lu-alasã pri om s-facã, trã avearea tsi ari, tri paradzlji tsi lj-amintã cãndu u lucreadzã aestã aveari, alishvirishurli tsi li fatsi, etc.); dat, for, hãraci, haraci, hargi, gilep, bidelj, decat, viryii, haratsumã, ghizmã
{ro: taxă, impozit}
{fr: taxe, dîme, impôt}
{en: tax, duty}
ex: avem dãri (foruri, viryii) greali; lj-ari trã dari al Mihali (lj-hurseashti tsiva al Mihali; icã expr: easti niheamã ca glar, ca lishor di minti)

§ dari3/dare (dá-ri) sf dãri (dãrĭ) – misali (cu mãcari, pescu, yin, colivã, yimishi, etc.) tsi s-da la oaspits sh-la lumea ftoahã (la bisearicã i chimitiryiu, dupã tsi preftul dyiuvãseashti trã suflitlu-a mortsãlor sh-trã adutsearea-a lor aminti); misali, trisalj, trisayi, puminii, pãmãntu, pomean, pumean, spumean, etc.
{ro: parastas}
{fr: aumône en mémoire d’un mort}
{en: memorial service}
ex: dãdea darea (misalea) a aushlui

§ nidat (ni-dátŭ) adg nidatã (ni-dá-tã), nidat (ni-dáts), nidati/nidate (ni-dá-ti) – tsi nu easti dat
{ro: nedat}
{fr: qui ne pas donné}
{en: not given}

§ nidari/nidare (ni-dá-ri) sf nidãri (ni-dãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu da tsiva
{ro: acţiunea de a nu da}
{fr: action de ne pas donner}
{en: action of not giving}

§ nidatã (ni-da-tã) sf fãrã pl – ninti ca… (si s-facã tsiva); ninti di
{ro: înainte de…}
{fr: avant de}
{en: before}
ex: nchisim nidatã (ninti ca s-da) soarili; unã dimneatsã tsã si scoalã, nidatã soarili (ninti di Data-a soarili) shi, aoa fac sotslji!; ca s-agiungu nidatã soari; nidatã (ninti ca s-batã) cãmbana s-avdu cãntitsi n pãdz

§ dator (da-tórŭ) adg datoari/datoare (da-tŭá-ri), datori (da-tórĭ), datoari/datoare (da-tŭá-ri) – cari ari trã dari a unui tsiva; tsi lj-ari borgi a unui; dãtor
{ro: dator}
{fr: débiteur}
{en: debtor}

§ dãtor (dã-tórŭ) adg dãtoari/dãtoare (dã-tŭá-ri), dãtori (dã-tórĭ), dãtoari/dãtoare (dã-tŭá-ri) –
1: cari ari trã dari a unui tsiva; cari lj-ari borgi a unui;
2: cari da tsiva a unui
{ro: dator; dătător}
{fr: débiteur; qui donne}
{en: debtor; who gives}
ex: Dumnidzale, dãtor a banãljei (cari deadi bana)

§ dãtãtor (dã-tã-tórŭ) adg dãtãtoari/dãtãtoare (dã-tã-tŭá-ri), dãtãtori (dã-tã-tórĭ), dãtãtoari/dãtãtoare (dã-tã-tŭá-ri) – cari da tsiva a unui; dãtor
{ro: dătător}
{fr: qui donne}
{en: who gives}
ex: Dumnidzã, dãtãtorlu di banã; nãs easti dãtãtorlu di bunets

§ dãtãturã (dã-tã-tŭ-rã) sf dãtãturi (dã-tã-tŭrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un arucã tsiva (cu mãna); aguditurã
{ro: lovitură, aruncătură}
{fr: jet}
{en: throw}
ex: tu-unã dãtãturã (aguditurã) cu ciumaglu cãdzurã dzatsi meari

§ dari-loari/dari-loare (dá-ri-lŭá-ri) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu s-vindi (shi s-acumprã) tsiva; vindeari, acumprari, alishvirishi, daraverã
{ro: afacere, tranzacţie, schimb, alişveriş, vânzare}
{fr: affaire, transaction, échange, vente}
{en: affair, transaction, exchange, sale}
ex: s-fatsi mari dari-loari (acumprari sh-vindeari di lucri); s-am cu voi eu dari-loari (alishvirishi); cuscrilja s-asparsi shi vãrnã dari-loari (alishvirishi) nu-am cu tini, ni cu hilji-ta; mãcã sh-bea cu-a tãu, shi dari-loari nclo

§ daraverã (da-ra-vé-rã) sf daraveri (da-ra-vérĭ) – (unã cu dari-loari)
ex: am daraverã cu nãs; au daraveri, unlu cu-alantu

§ apudau (a-pu-dáŭ) (mi) vb I apuded (a-pu-dédŭ), apudam (a-pu-dámŭ) shi apudãdeam (a-pu-dã-deámŭ), apudatã (a-pu-dá-tã), apudari/apudare (a-pu-dá-ri) shi apudãdeari/apudãdeare (a-pu-dã-deá-ri) – dau aproapea tut
{ro: da aproape tot}
{fr: donner (presque) intégralement}
{en: give (almost) totally}

§ apudat (a-pu-dátŭ) adg apudatã (a-pu-dá-tã), apudat (a-pu-dáts), apuda-ti/apudate (a-pu-dá-ti) – cari ari datã aproapea tut
{ro: dat aproape tot}
{fr: donné (presque) intégralement}
{en: given (almost) totally}

§ apudari/apudare (a-pu-dá-ri) sf apudãri (a-pu-dãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un da aproapea tut
{ro: acţiunea de a da aproape tot}
{fr: action de donner (presque) intégralement}
{en: action of giving (almost) totally}

§ prudau (pru-dáŭ) (mi) vb I pruded (pru-dédŭ), prudam (pru-dámŭ) shi prudãdeam(?) (pru-dã-deámŭ), prudatã (pru-dá-tã), prudari/prudare (pru-dá-ri) – lj-fac arãu a unui oaspi tsi ari ncreadiri n mini cu-aspunearea la dushmanlj-a lui lucri tsi pot s-lj-aducã znjii (shtiuti di mini sh-nishtiuti di dushmanj); mi dau di partea-a dushmanlui sh-mi-alumtu cu oaspili tsi lu-aveam ma ninti; aspun fãrã s-voi (scot tu padi) lucri nishtiuti di altsã tsi pot sã-nj facã arãu (a njia icã a oaspitslor a mei); prudusescu, pridau; angãlisescu, angãlsescu
{ro: trăda}
{fr: trahir}
{en: betray, reveal}
ex: cati foc pruda (aspuni, scoati tu padi) nã coardã; tini nã prudeadish (prudusish)

§ prudat (pru-dátŭ) adg prudatã (pru-dá-tã), prudats (pru-dátsĭ), prudati/prudate (pru-dá-ti) – tsi fu arãs di-un oaspi cari-lj dzãsi a dushmanlui lucri tsi pot s-lj-aducã znjii; (lucrili) tsi suntu-aspusi a unui dushman (cu vreari i nivreari) sh-cari pot s-facã arãu; prudusit, pridat; angãlisit, angãlsit
{ro: trădat}
{fr: trahi}
{en: betrayed, revealed}

§ prudari/prudare (pru-dá-ri) sf prudãri (pru-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pruda tsiva i cãndu cariva easti prudat; prudusiri, prudusii, pridari; angãlisiri, angãlsiri
{ro: acţiunea de a trăda; trădare}
{fr: action de trahir; trahison}
{en: action of betraying, of revealing; betrayal}

§ prudot (pru-dótŭ) sm, sf prudotã (pru-dó-tã), prudots (pru-dótsĭ), prudoti/prudote (pru-dó-ti) – omlu tsi ari prudatã tsiva i prudatã pri cariva tsi-lj fatsi ncreadiri (un oaspi, cratlu iu bãneadzã, etc.)
{ro: trădător}
{fr: traître, délateur}
{en: traitor}

§ pridau1 (pri-dáŭ) (mi) vb I prided (pri-dédŭ), pridam (pri-dámŭ) shi pridãdeam(?) (pri-dã-deámŭ), pridatã (pri-dá-tã), pridari/pridare (pri-dá-ri) – (unã cu prudau)
ex: hilj-tu nã prideadi (prudeadi); lu prided iu eara ascumtu; nu-avu njilã di mini sh-mi prideadi; minti shcurtã muljarea, s-arãdi shi-lj si prida

§ pridat1 (pri-dátŭ) adg pridatã (pri-dá-tã), pridats (pri-dátsĭ), pridati/pridate (pri-dá-ti) – (unã cu prudat)

§ pridari1/pridare (pri-dá-ri) sf pridãri (pri-dắrĭ) – (unã cu prudari)

§ prudusescu (pru-du-sés-cu) (mi) vb IV prudusii (pru-du-síĭ), pruduseam (pru-du-seámŭ), prudusitã (pru-du-sí-tã), prudusiri/prudusire (pru-du-sí-ri) – (unã cu prudau)

§ prudusit (pru-du-sítŭ) adg prudusitã (pru-du-sí-tã), prudusits (pru-du-sítsĭ), prudusiti/prudusite (pru-du-sí-ti) – (unã cu prudat)

§ prudusiri/prudusire (pru-du-sí-ri) sf prudusiri (pru-du-sírĭ) – (unã cu prudari)

§ prudusii/prudusie (pru-du-sí-i) sf prudusii (pru-du-síĭ) – faptul adrat di-atsel tsi pruda pri cariva i tsiva; prudusiri, prudari, pridari
{ro: trădare}
{fr: trahison}
{en: betrayal}

§ pridau2 (pri-dáŭ) (mi) vb I prided (pri-dédŭ), pridam (pri-dámŭ) shi pridãdeam(?) (pri-dã-deámŭ), pridatã (pri-dá-tã), pridari/pridare (pri-dá-ri) –
1: ãlj dau a cuiva un lucru s-lu aibã di la mini (i cã-lj lu am trã dari di la altu); fac tislimi;
2: pricu-noscu cã chirui tu-alumtã sh-tr-atsea dipun armili sh-alas dush-manjlji s-mi lja sclav;
3: tsãn un zbor la sculii sh-lã spun a ficiorlor lucri tsi au trã nvitsari;
4: nj-bag multã zori (mi furtsedz) tra s-adar un lucru; (mi) paradau; pãrãdusescu
{ro: (se) preda, livra}
{fr: transmettre, confier, livrer, (se) rendre, capituler; ensei-gner}
{en: deliver, surrender, lecture}
ex: vrui s-mi pridau (s-mi-alas acãtsat); pitricu hãbari, i s-tragã nãpoi i sã s-prida, i tu guvã di sharpi sã s-ascundã

§ pridat2 (pri-dátŭ) adg pridatã (pri-dá-tã), pridats (pri-dátsĭ), pridati/pridate (pri-dá-ti) –
1: (lucru) tsi easti dat a unui; tsi easti faptu tislimi;
2: tsi pricunuscu cã ari chirutã alumta shi s-alasã s-hibã loat sclav di dushmanj;
3: zbor tsãnut trã ficiorlji di la sculii cu lucrili tsi lipseashti s-li nveatsã; paradat, pãrãdusit
{ro: predat, livrat}
{fr: livré, delivré, capitulé, enseigné}
{en: delivered, surrendered, lectured}

§ pridari2/pridare (pri-dá-ri) sf pridãri (pri-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti pridat, un zbor easti pãrãdusit i cariva s-ari paradatã sclav a dushmanlui; fãtseari tislimi, paradari, pãrãdusiri
{ro: acţiunea de a (se) preda, de a livra}
{fr: action de livrer, de (se) rendre, de capituler}
{en: action of delivering, of surrendering}

§ paradau (pá-ra-dáŭ) vb I paraded (pá-ra-dédŭ), paradam (pá-ra-dámŭ) shi paradãdeam(?) (pá-ra-dã-deámŭ), paradatã (pá-ra-dá-tã), parada-ri/paradare (pá-ra-dá-ri) shi paradãdeari/paradãdeare (pá-ra-dã-deá-ri) – (unã cu pridau2)
ex: nu ti paradã ahãntu (nu ts-bagã sh-ahãntã zori)

§ paradat (pá-ra-dátŭ) adg paradatã (pá-ra-dá-tã), paradats (pá-ra-dátsĭ), paradati/paradate (pá-ra-dá-ti) – (unã cu pridat2)

§ paradari/paradare (pá-ra-dá-ri) sf paradãri (pá-ra-dắrĭ) – (unã cu pridari2)

§ paradãdeari/paradãdeare (pá-ra-dã-deá-ri) sf paradãderi (pá-ra-dã-dérĭ) – (unã cu pridari2)

§ pãrãdusescu (pã-rã-dhu-sés-cu) vb IV pãrãdusii (pã-rã-dhu-síĭ), pãrãduseam (pã-rã-dhu-seámŭ), pãrãdusitã (pã-rã-dhu-sí-tã), pãrãdusiri/pãrãdusire (pã-rã-dhu-sí-ri) – (unã cu pridau2)
ex: pãrãduseashti ghini dascalu; furlu nu s-pãrãdusi

§ pãrãdusit (pã-rã-dhu-sítŭ) adg pãrãdusitã (pã-rã-dhu-sí-tã), pãrãdusits (pã-rã-dhu-sítsĭ), pãrãdusiti/pãrãdusite (pã-rã-dhu-sí-ti) – (unã cu pridat2)

§ pãrãdusiri/pãrãdusire (pã-rã-dhu-sí-ri) sf pãrã-dusiri (pã-rã-dhu-sírĭ) – (unã cu pridari2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

disfrundzãri/disfrundzãre

disfrundzãri/disfrundzãre (dis-frun-dzắ-ri) sf – vedz tu frãndzã1

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: frãndzã1

disfrundzãscu

disfrundzãscu (dis-frun-dzắs-cu) vb IV – vedz tu frãndzã1

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: frãndzã1

disfrundzãt

disfrundzãt (dis-frun-dzắtŭ) adg – vedz tu frãndzã1

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: frãndzã1

fag

fag (fágŭ) sm fadz (fádzĭ) – arburi analtu shi ndreptu di pãduri (tsi poati s-agiungã pãnã la 40-45m), cu lemnul vãrtos, cu coaja duzi, albã-murdarã ca cinusha, cu frãndzãli uvali (la videari sh-mãrimi ca oulu) cari lutsescu shi au peri njits pi mardzini); fau
{ro: fag}
{fr: hêtre}
{en: beech}
ex: faglu di dupã casã easti mari shi veclju; puljlu azbuirã shi shidzu n cãrciliu pi fag; criscu tu oara-atsea un fag multu analtu; durnja sum aumbra a fadzlor; eara toamnã, cãn-du fadzlji s-leagãnã di furtunã; unã goadã, sh-faglu suschirã nãoarã dit frãndzãli dit hicati

§ fau (fáŭ) sm fazi (fázĭ) shi fadz (fádzĭ) – (unã cu fag)

§ fagã (fá-gã) sf fãrã pl – fructul dat di fag; jir
{ro: jir}
{fr: faîne}
{en: beech-nut}
ex: multã fagã au fadzlji estan

§ fãdzet (fã-dzétŭ) sn fãdzeturi (fã-dzé-turĭ) – pãduri di fadz; fãdzimi
{ro: făget}
{fr: forêt de hêtres}
{en: beech forest}
ex: tu ljanura di fãdzet

§ fãdzimi/fãdzime (fã-dzí-mi) sf fãdzinj (fã-dzínjĭ) – multimi di fadz; fãdzet
{ro: făget}
{fr: nombre de hêtres}
{en: group of beech trees}
ex: veardea frundzã di fãdzimi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

filureauã

filureauã (fi-lu-reá-ŭã) sf filurei (fi-lu-réĭ) – arburi mari (tilj) tsi poati s-agiungã pãnã la 30-40m, cu trup gros pãnã di 1m, cu curuna largã shi stufoasã, cu frundzã mãri tsi sh-u-aduc cu inima di om, cu lilici albi tsi-anjurzescu multu mushat sh-cu lemnul albu-galbin, moali, tsi nu ngreacã multu shi cari s-lucreadzã (s-pilichiseashti) lishor cu mãna; lilicea adunatã shi uscatã di la-aestu arburi; ceaea faptã cu lilicea uscatã; pãduri di tilj; loc mplin di tilj; lilicea faptã di tilj; ceaea faptã dit lilicea, di-aradã uscatã tu vimtu (la soari) di tilj; tilj, lipã
{ro: tei; pădure de tei; floare de tei; ceai din floare de tei}
{fr: tilleul; forêt de tilleuls; fleur de tilleul; infusion de fleur de tilleul}
{en: basswood (lime tree, linden tree); basswood forest; basswood flower; infusion of basswood flowers}
ex: biui filureauã (ceai dit lilici di tilj, lipã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

frãndzã1

frãndzã1 (frắn-dzã) sf frãndzã (frắn-dzã) – lucrili verdzã (ca nãshti acoali njits, multi ori lundzi icã arucutoasi) tsi crescu pri lumãchili di arburi (icã es dit truplu di earbã, lilici, etc., tsi treamburã cãndu li bati vimtu, tsi s-usucã sh-cad earna) sh-cu cari arburlji (erghili, lilicili) adilji shi pot s-ufiliseascã ineryia-a soarilui; frundzã, foalji;
(expr:
1: frãndzã compusã – frãndzã ma mari, adratã dit ma multi frãndzã ma njits, tsi pãrnjescu (i) dit un singur loc icã (ii) di pri unã njicã lumãchitsã (axã);
2: frãndzã palmatã – frãndzã tsi sh-adutsi ca palma di la mãna omlui;
3: frãndzã uvalã – frãndzã sprilungã, arucutoasã, tsi sh-u-adutsi cu oulu di gãljinã;
4: talji frãndzã a cãnjlor = nu fatsi tsiva di hãiri;
5: cãt tradzi frãndza sh-arina = multu di multu, cãti frãndzã sh-arinã ari tu lumi;
6: dit frãndzãli di inimã; dit frãndzãli dit hicat = dit ahãndamea-a inimãljei, a hicatilor, a suflitlui;
7: s-shutsã frãndza; s-turnã frãndza = s-alãxirã lucrili;
8: trec tu frãndza-a atsilor... = trec tu-arada-a atsilor...)
{ro: frunză}
{fr: feuille (d’une plante)}
{en: leaf (of plant)}
ex: unã cãti unã frãndzãli s-arupea shi cãdea; adunã nãsã frãndzã dit arburli atsel; arburli deadi frãndzã; deadi frãndza, vinji prumuveara; acumpãrai frãndzã di cirici di mitasi; frãndzãli di pi pom ngãlbinirã di seatsitã; tãljem frãndzã di fag trã calj; s-aibã aveari, cãt tradzi frãndza sh-arina
(expr: multu di multu, cãti frãndzã ari tu lumi); pãnã tu frãndzãli di inimã
(expr: pãnã tu ahãndamea-a suflitlui); u turnã frãndza shi bãgã zbor, cã-lj ljartã tuti cãti-lj featsi; lu-avea tricutã di multu tu frãndza-a
(expr: tu-arada-a) atsilor tsi nu s-toarnã dit lumea-alantã

§ frundzã (frún-dzã) sf frundzã (frún-dzã) – (unã cu frãndzã1)
ex: dinãoarã deadi frundzã, lãludz shi gortsã; ahiurhirã s-cadã frundzãli; trimura ca frundza; frundzã veardi di sicarã; sunã chetri, frundza s-minã; plãndzea dit frundza di hicati
(expr: dit ahãndamea-a suflitlui); pi Chendra ãl strãpundzi tru-a inimãljei frundzi
(expr: pãnã tu-ahãndamea-a inimãljei)

§ frãnzã (frắn-zã) sf frãnzã (frắn-zã) – (unã cu frãndzã1)
ex: uhtã dit frãnzãli di inimã
(expr: dit ahãn-damea-a inimãljei)

§ frunzã (frún-zã) sf frunzã (frún-zã) – (unã cu frãndzã1)

§ frãndzos (frãn-dzósŭ) adg frãndzoasã (frãn-dzŭá-sã), frãndzosh (frãn-dzóshĭ) adg frãndzoasi/frãndzoase (frãn-dzŭá-si) – tsi easti cu multi frãndzi, frundzos, tufos, fundutos
{ro: frunzos}
{fr: feuillu}
{en: leafy}

§ frundzos (frun-dzósŭ) adg frundzoasã (frun-dzŭá-sã), frundzosh (frun-dzóshĭ) adg frundzoasi/frundzoase (frun-dzŭá-si) – (unã cu frãndzos)

§ frundzar (frun-dzár) sn frundzari/frundzare (frun-dzá-ri) – loc acupirit (apanghiu adrat) cu alumãchi shi frãndzi
{ro: frunzar}
{fr: dais de feuillage, abri de feuillage}
{en: shelter (canopy, cover) of leaves}
ex: shidzum sum frundzar pãnã s-treacã ploaea

§ frundzatã (frun-dzá-tã) sf frundzati/frundzate (frun-dzá-ti) – (unã cu frundzar)
ex: s-n-afirim di soari shidzum tu-aumbra-a frundzatãljei

§ frundzami/frundzame (frun-dzá-mi) sf frundzãnj (frun-dzắnjĭ) – suro di frãndzã; lucru cu multi frãndzã; frundzish, frãndzãrii
{ro: frunzet}
{fr: feuillage, feuillé}
{en: foliage, leafy}
ex: mi-ascumshu tu frundzami (tu-un suro di frãndzã)

§ frundzish (frun-dzíshĭŭ) sn frundzishuri(?) frun-dzí-shĭurĭ) – (unã cu frundzami)
ex: lu chiru prit frundzish; nu s-agudi cã eara frundzish

§ frãndzãrii/frãndzãrie (frãn-dzã-rí-i) sf frãndzãrii (frãn-dzã-ríĭ) – (unã cu frundzami)
ex: toamna s-fatsi nã frãndzãrii di canda pute nu-i mituratã

§ nfrãndzãscu (nfrãn-dzắs-cu) vb IV nfrãndzãi (nfrãn-dzắĭ), nfrãndzam (nfrãn-dzámŭ), nfrãndzãtã (nfrãn-dzắ-tã), nfrãndzãri/nfrãndzãre (nfrãn-dzắ-ri) – fac (scot, mi-acoapir di) frãndzã, nvirdzãscu, fundusescu
{ro: înfrunzi}
{fr: se couvrir de feuilles, reverdir}
{en: leaf, grow leaves}

§ nfrãndzãt (nfrãn-dzắtŭ) adg nfrãndzãtã (nfrãn-dzắ-tã), nfrãndzãts (nfrãn-dzắtsĭ), nfrãndzãti/nfrãndzãte (nfrãn-dzắ-ti) – tsi ari scoasã frãndzã, tsi ari nvirdzãtã, fundusit
{ro: înfrunzit}
{fr: couvert de feuilles, reverdi}
{en: with leaves, who has grown leaves}

§ nfrãndzãri/nfrãndzãre (nfrãn-dzắ-ri) sf nfrãndzãri (nfrãn-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un arburi nfrãndzashti
{ro: acţiunea de a înfrunzi, înfrunzire}
{fr: action de se couvrir de feuilles, de reverdir}
{en: action of leafing, of growing leaves}

§ nfrundzãscu (nfrun-dzắs-cu) vb IV nfrundzãi (nfrun-dzắĭ), nfrundzam (nfrun-dzámŭ), nfrundzãtã (nfrun-dzắ-tã), nfrundzã-ri/nfrundzãre (nfrun-dzắ-ri) – (unã cu nfrãndzãscu)
ex: tuts arburlji nfrundzãrã (scoasirã frãndzã)

§ nfrundzãt (nfrun-dzắtŭ) adg nfrundzãtã (nfrun-dzắ-tã), nfrundzãts (nfrun-dzắtsĭ), nfrundzãti/nfrundzãte (nfrun-dzắ-ti) – (unã cu nfrãndzãt)

§ nfrundzãri/nfrundzãre (nfrun-dzắ-ri) sf nfrundzãri (nfrun-dzắrĭ) – (unã cu nfrãndzãri)

§ disfrundzãscu (dis-frun-dzắs-cu) vb IV disfrundzãi (dis-frun-dzắĭ), disfrundzam (dis-frun-dzámŭ), disfrundzãtã (dis-frun-dzắ-tã), disfrundzãri/disfrundzãre (dis-frun-dzắ-ri) – arup frãndzãli-a unui arburi (lilici, lumachi, etc.); li usuc, sh-li fac s-cadã frãndzãli dit ponj (lilici, lumãchi, etc.)
{ro: (se) defolia}
{fr: (se) défeuiller}
{en: defoliate}

§ disfrundzãt (dis-frun-dzắtŭ) adg disfrundzãtã (dis-frun-dzắ-tã), disfrundzãts (dis-frun-dzắtsĭ), disfrundzãti/disfrundzãte (dis-frun-dzắ-ti) – (pom, lilici, etc.) tsi lj-ari cãdzutã frãndzãli; tsi-lj s-ari aruptã frãndzãli
{ro: desfrunzit, defoliat}
{fr: défeuillé}
{en: defoliated}

§ disfrundzãri/disfrundzãre (dis-frun-dzắ-ri) sf disfrundzãri (dis-frun-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un arburi disfrundzashti
{ro: acţiunea de a (se) desfrunzi; de a (se) defolia; desfrunzire, defoliere}
{fr: action de (se) défeuiller}
{en: action of defoliating}

§ foalji/foalje (fŭá-lji) sf folj (fóljĭ) – (unã cu frãndzã1)
ex: adunai ndauã folj (frãndzã) di nucã trã buisiri

§ disfolj2 (dis-fóljĭŭ) vb I disfuljai (dis-fu-ljĭáĭ), disfuljam (dis-fu-ljĭámŭ), disfuljatã (dis-fu-ljĭá-tã), disfuljari/disfuljare (dis-fu-ljĭá-ri) – (unã cu disfrundzãscu)
ex: s-disfulje trandafila (lj-cãdzurã frãndzãli a trandafilãljei)

§ disfuljat2 (dis-fu-ljĭátŭ) adg disfuljatã (dis-fu-ljĭá-tã), disfuljats (dis-fu-ljĭátsĭ), disfuljati/disfuljate (dis-fu-ljĭá-ti) – (unã cu disfrundzãt)

§ disfuljari2/disfuljare (dis-fu-ljĭá-ri) sf disfuljeri (dis-fu-ljĭérĭ) – (unã cu disfrundzãri)

§ disfuljatã (dis-fu-ljĭá-tã) sf pl(?) – oara (chirolu) tu cari s-disfoalji un arburi (lilici, etc.); cãdearea-a frãndzãlor
{ro: timpul defolierii}
{fr: temps du défeuillement}
{en: time of defoliation}
ex: muri tu dispuljata-a ponjlor (tu chirolu tsi cãdea frãndzãli-a ponjlor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

nfrundzashti

RO:
EN:
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015