DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

brumã

brumã (brú-mã) sf brumi/brume (brú-mi) – crustali di neauã i gljatsã tsi s-fac shi cad pri loc (earbã) noptsãli arcuroasi di primãvearã i toamnã;
(expr: bruma s-ti-adunã = s-ti lja neclu!, s-mori)
{ro: brumă}
{fr: gelée blanche, frimas, givre}
{en: frost, rime}
ex: nu ntunicã, apiri... apiri, nu ntunicã (angucitoari: bruma); hilja-a brumãljei sh-al vint; si-nj ti-adunã bruma!
(expr: s-ti lja neclu, s-mori!); deadi brumã, va s-dishcljidã chirolu; unã brumã di-atseali tsi erghili li zgrumã

§ brumos (bru-mósŭ) adg brumoasã (bru-mŭá-sã), brumosh (bru-móshĭ), brumoa-si/brumoase (bru-mŭá-si) – (loc) tsi easti-acupirit di brumã; (chiro) tsi cadi brumã; cu brumã
{ro: brumos}
{fr: couvert de givre, givré}
{en: covered with frost, frosty}
ex: avum dzãli brumoasi (cu brumã)

§ brumeadzã (bru-meá-dzã) vb 1 unipirs brumã (bru-mắ), bruma (bru-má), brumatã (bru-má-tã), bruma-ri/brumare (bru-má-ri) – bruma acoapirã loclu (earba); bruma agudeashti earba (fisuljili, etc.); cadi bruma
{ro: cădea bruma}
{fr: geler blanc}
{en: cover with frost (rime)}
ex: fisuljili s-brumarã (li-agudi bruma)

§ brumat (bru-mátŭ) adg brumatã (bru-má-tã), brumats (bru-mátsĭ), brumati/brumate (bru-má-ti) – acupirit di brumã; agudit di brumã
{ro: acoperit (lovit) de brumă}
{fr: couvert de frimas; champlé}
{en: covered with frost (rime)}

§ bruma-ri/brumare (bru-má-ri) sf brumãri (bru-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cadi bruma sh-acoapirã loclu
{ro: acţiunea de a cădea bruma}
{fr: action de geler blanc}
{en: action of covering with frost (rime)}

§ mbrum (mbrúmŭ) vb 1 mbrumai (mbru-máĭ), mbrumam (mbru-mámŭ), mbrumatã (mbru-má-tã), mbruma-ri/mbrumare (mbru-má-ri) – fac s-cadã (cadi) bruma (i tsiva ca bruma) pri loc; bruma acoapirã loclu (earba); (fig: mbrum = fac s-cadã tsiva ca bruma pri un lucru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrãnti

cãrãnti (cã-rắn-ti) sm cãrãntsã (cã-rắn-tsã) – arburi analtu di pãduri, cu frundza uvalã (tsi ari forma-a oului) sh-mardzinea cu dintsã, cu lemnul ca albu, scliro, sãnãtos tsi easti bun trã fãtsearea di adãrãminti, casi, puntsã, etc.; njits alumãchi tiniri di cãrinti tsi s-da ca mãcari a edzlor; crãnti, shcodã, scodã, gaber, gavru, carpin
{ro: carpen; mici rămurele ce se dau ca mâncare iezilor}
{fr: charme, petits rameaux de charme qu’on donne à manger aux chevreaux}
{en: hornbeam, ironwood; small hornbeam branches given as food to the little goats}
ex: s-pari degã di cãrinti (carpin)

§ crãnti (crắn-ti) sm crãntsã (crắn-tsã) – (unã cu cãrãnti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

carpin

carpin (cár-pinŭ) sm carpinj (cár-pinjĭ) – arburi analtu di pãduri, cu frundza uvalã (tsi ari forma-a oului) sh-mardzinea cu dintsã, cu lemnul ca albu, scliro, sãnãtos tsi easti bun trã fãtsearea di adãrãminti, casi, puntsã, etc.; shcodã, scodã, gaber, gavru, cãrãnti, crãnti
{ro: carpen}
{fr: charme}
{en: hornbeam, ironwood}
ex: imnam tu-unã pãduri di carpinj

§ cãrpinish (cãr-pi-níshĭŭ) sn cãrpinishuri (cãr-pi-ní-shĭurĭ) – loc cu multsã carpinj; pãduri di carpinj; gãvruriu
{ro: cărpiniş}
{fr: charmoie}
{en: hornbeam forest}
ex: cãrpinishlu ntreg arusha di cãciulili-a lor; s-featsi nividzut tu cãrpinish

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dau

dau (dáŭ) (mi) vb I ded (dédŭ), dam (dámŭ) shi dãdeam (dã-deámŭ), datã (dá-tã), dari/dare (dá-ri) shi dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) – ãlj tindu cu mãna un lucru tra s-lu lja; ãlj bag tu mãnã un lucru; nchisescu (acats, caftu, etc.) s-fac un lucru;
(expr:
1: cu adãvgarea-a unui altu zbor, verbul “dau” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) dau cu nichi = nichisescu, anichisescu; (ii) dau urnimii (minti) = urnipsescu; (iii) nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu; (iv) dau agiutor = agiut; (v) dau apandisi = apãndisescu; (vi) dau tinjii = tinjisescu; (vii) da frundza = nfrundzashti; (viii) dau cu mprumut = mprumut, mprumutedz; (ix) dau nãpoi = nãpuescu; etc.;
2: zborlu tsi yini dupã verbul “dau” aspuni noima-a zburãriljei, ca bunãoarã: (i) nj-dau suflitlu (bana) = mor; (ii) dau di mãcari = hrãnescu; (iii) dau cali = alas s-fugã, sãlghescu; (iv) dau nã cali (nã minti) = aspun cum (tsi) s-facã, dau urnimii, urnipsescu; (v) dau cap = mi-alãncescu; (vi) dau ocljilj cu el = ãl ved; (vii) dau plãngu = mi plãngu; (viii) mi dau dupã = mi duc (alag) dupã cariva; (ix) dau dupã (oi) = avin oili, li pingu di dinãpoi, etc.; (x) lj-u dau (ninti, cãtrã) = nchisescu, njergu, mi duc, fug ninti (cãtrã); (xi) dãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.) = intrãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.); (xii) dau zbor = tãxescu; mi leg cã va s-fac tsiva, cã va s-dau un lucru; (xiii) dau hãbari = dzãc (fac) unã hãbari tra si sã shtibã (cã nu si shtea ma nãinti); pitrec unã hãbari; (xiv) dau di padi (loc) = aruc cu puteari mpadi; zdupunescu; (xv) dau un shcop (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, etc.) = l-bat, lu-agudescu (cu shcoplu, pãrjina, etc.); (xvi) lj-dau cu ciciorlu (lj-dau unã shclotsã, clutsatã, etc.) = lu-agudescu cu ciciorlu, lu-agunescu, lu mpingu; (xvii) da (ploai, neauã, grindinã, etc.) = cadi di nsus (ploai, neauã, grindinã, etc.); (xviii) da auã (ayinea), da poami (pomlu), da lilici (lilicea) etc. = fatsi auã (ayinea), fatsi poami (pomlu), fatsi lilici (lilicea), etc.; (xix) da cãmbana (sãhatea, uruloyea) = asunã cãmbana (sãhatea, uruloyea sh-aspuni oara); (xx) dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti; (xxi) nj-da di mãnã = hiu bun sh-pot s-lu fac un lucru, lishor sh-ghini; nj-acatsã mãna; (xxii) cara-ts da mãna = ma s-cutedz; ma s-pots; (xxiii) nu nj-ari datã mãna = nu-nj s-ari ndreaptã lucrul, huzmetea; etc.
3: da (soarili, luna, stealili) = (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser, si scoalã, s-analtsã, easi, arsari, apirã;
4: da (earba, lilicea, etc.) = (earba, lilicea, etc.) easi dit loc, fitruseashti;
5: dau di tsiva i di cariva = (i) bag mãna pri cariva tra s-lu-aduchescu cum easti; ahulescu, pusputescu, agudescu; (ii) mi-andãmusescu cu cariva, lu-astalj, lu-aflu, etc.; (iii) lu-agudescu;
6: dau cheptu = andãmãsescu, mi-aflu n cali;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fag

fag (fágŭ) sm fadz (fádzĭ) – arburi analtu shi ndreptu di pãduri (tsi poati s-agiungã pãnã la 40-45m), cu lemnul vãrtos, cu coaja duzi, albã-murdarã ca cinusha, cu frãndzãli uvali (la videari sh-mãrimi ca oulu) cari lutsescu shi au peri njits pi mardzini); fau
{ro: fag}
{fr: hêtre}
{en: beech}
ex: faglu di dupã casã easti mari shi veclju; puljlu azbuirã shi shidzu n cãrciliu pi fag; criscu tu oara-atsea un fag multu analtu; durnja sum aumbra a fadzlor; eara toamnã, cãn-du fadzlji s-leagãnã di furtunã; unã goadã, sh-faglu suschirã nãoarã dit frãndzãli dit hicati

§ fau (fáŭ) sm fazi (fázĭ) shi fadz (fádzĭ) – (unã cu fag)

§ fagã (fá-gã) sf fãrã pl – fructul dat di fag; jir
{ro: jir}
{fr: faîne}
{en: beech-nut}
ex: multã fagã au fadzlji estan

§ fãdzet (fã-dzétŭ) sn fãdzeturi (fã-dzé-turĭ) – pãduri di fadz; fãdzimi
{ro: făget}
{fr: forêt de hêtres}
{en: beech forest}
ex: tu ljanura di fãdzet

§ fãdzimi/fãdzime (fã-dzí-mi) sf fãdzinj (fã-dzínjĭ) – multimi di fadz; fãdzet
{ro: făget}
{fr: nombre de hêtres}
{en: group of beech trees}
ex: veardea frundzã di fãdzimi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

filureauã

filureauã (fi-lu-reá-ŭã) sf filurei (fi-lu-réĭ) – arburi mari (tilj) tsi poati s-agiungã pãnã la 30-40m, cu trup gros pãnã di 1m, cu curuna largã shi stufoasã, cu frundzã mãri tsi sh-u-aduc cu inima di om, cu lilici albi tsi-anjurzescu multu mushat sh-cu lemnul albu-galbin, moali, tsi nu ngreacã multu shi cari s-lucreadzã (s-pilichiseashti) lishor cu mãna; lilicea adunatã shi uscatã di la-aestu arburi; ceaea faptã cu lilicea uscatã; pãduri di tilj; loc mplin di tilj; lilicea faptã di tilj; ceaea faptã dit lilicea, di-aradã uscatã tu vimtu (la soari) di tilj; tilj, lipã
{ro: tei; pădure de tei; floare de tei; ceai din floare de tei}
{fr: tilleul; forêt de tilleuls; fleur de tilleul; infusion de fleur de tilleul}
{en: basswood (lime tree, linden tree); basswood forest; basswood flower; infusion of basswood flowers}
ex: biui filureauã (ceai dit lilici di tilj, lipã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

frãndzã1

frãndzã1 (frắn-dzã) sf frãndzã (frắn-dzã) – lucrili verdzã (ca nãshti acoali njits, multi ori lundzi icã arucutoasi) tsi crescu pri lumãchili di arburi (icã es dit truplu di earbã, lilici, etc., tsi treamburã cãndu li bati vimtu, tsi s-usucã sh-cad earna) sh-cu cari arburlji (erghili, lilicili) adilji shi pot s-ufiliseascã ineryia-a soarilui; frundzã, foalji;
(expr:
1: frãndzã compusã – frãndzã ma mari, adratã dit ma multi frãndzã ma njits, tsi pãrnjescu (i) dit un singur loc icã (ii) di pri unã njicã lumãchitsã (axã);
2: frãndzã palmatã – frãndzã tsi sh-adutsi ca palma di la mãna omlui;
3: frãndzã uvalã – frãndzã sprilungã, arucutoasã, tsi sh-u-adutsi cu oulu di gãljinã;
4: talji frãndzã a cãnjlor = nu fatsi tsiva di hãiri;
5: cãt tradzi frãndza sh-arina = multu di multu, cãti frãndzã sh-arinã ari tu lumi;
6: dit frãndzãli di inimã; dit frãndzãli dit hicat = dit ahãndamea-a inimãljei, a hicatilor, a suflitlui;
7: s-shutsã frãndza; s-turnã frãndza = s-alãxirã lucrili;
8: trec tu frãndza-a atsilor... = trec tu-arada-a atsilor...)
{ro: frunză}
{fr: feuille (d’une plante)}
{en: leaf (of plant)}
ex: unã cãti unã frãndzãli s-arupea shi cãdea; adunã nãsã frãndzã dit arburli atsel; arburli deadi frãndzã; deadi frãndza, vinji prumuveara; acumpãrai frãndzã di cirici di mitasi; frãndzãli di pi pom ngãlbinirã di seatsitã; tãljem frãndzã di fag trã calj; s-aibã aveari, cãt tradzi frãndza sh-arina
(expr: multu di multu, cãti frãndzã ari tu lumi); pãnã tu frãndzãli di inimã
(expr: pãnã tu ahãndamea-a suflitlui); u turnã frãndza shi bãgã zbor, cã-lj ljartã tuti cãti-lj featsi; lu-avea tricutã di multu tu frãndza-a
(expr: tu-arada-a) atsilor tsi nu s-toarnã dit lumea-alantã

§ frundzã (frún-dzã) sf frundzã (frún-dzã) – (unã cu frãndzã1)
ex: dinãoarã deadi frundzã, lãludz shi gortsã; ahiurhirã s-cadã frundzãli; trimura ca frundza; frundzã veardi di sicarã; sunã chetri, frundza s-minã; plãndzea dit frundza di hicati
(expr: dit ahãndamea-a suflitlui); pi Chendra ãl strãpundzi tru-a inimãljei frundzi
(expr: pãnã tu-ahãndamea-a inimãljei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn