DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

fructu

fructu (frúc-tu) sn fructi/fructe (frúc-ti) – atsea tsi creashti pi-un pom (easi dit lilici, creashti shi s-coatsi la soari), di-aradã bunã trã mãcari; frutã, frut, yimishi, curnutseauã, pom, poamã, bobã (tu zborlu-a njitslor cilimeanj)
{ro: fruct}
{fr: fruit}
{en: fruit}

§ frutã (frú-tã) sf fruti/frute (frú-ti) – (unã cu fructu)

§ frut (frútŭ) sn fruti/frute (frú-ti) – (unã cu fructu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

acãchii/acãchie

acãchii/acãchie (a-cã-chí-i) sf acãchii (a-cã-chíi) – arburi tsi-ari alumãchi cu schinj, frãndzi mãri (adrati di frãndzã ma njits, di-unã parti sh-di-alantã di-unã ca lumãchitsã), cu arapuni di lilici albi tsi anjurdzescu mushat (tsi pot shi si s-mãcã) shi cu fructul pãstalji tu cari sta ncljisi simintsãli njits, arucutoasi; bagrem, davan, sãlcãm, craicean
{ro: salcâm}
{fr: acacia} {locust tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

agiungu

agiungu (a-gĭún-gu) vb III shi II agiumshu (a-gĭúm-shĭu), agiundzeam (a-gĭun-dzeámŭ), agiumsã (a-gĭúm-sã) shi agiumtã (a-gĭúm-tã), agiundziri/agiundzire (a-gĭún-dzi-ri) shi agiundzeari/a-giundzeare (a-gĭun-dzeá-ri) – tu-aestã oarã yin sh-mi aflu tu-aestu loc; mi-aprochi di dinãpoi sh-mi-adun cu el; mi fac, ãnvets trã unã tehni; easti cãt lipseashti (nu lipseashti ma multu); pot s-mi tindu pãnã tu-un loc; escu isea cu cariva; amintu, azvingu; aprochi; (fig: (fructu) agiundzi = (fructu) s-coatsi, aseashti)
{ro: sosi, ajunge; atinge; deveni; egala; învinge; se coace; etc.}
{fr: arriver; rejoindre; devenir; égaler; vaincre; mûrir, etc.}
{en: arrive; join; become; equal; defeat; mature; etc.}
ex: ma nclo va s-agiundzi la pãlatea-a dzãnilor; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; dupã putsãnã oarã agiundzi (yini) luplu; agiumsi (s-dusi, vinji) cãravea; agiundzi cu mãna (poati s-da cu mãna, poati s-tindã mãna pãnã) pi pulitsã; agiungu cãti (nu lipsescu ma multu di) dauã oauã la un petur; ploaea nã agiumsi ti Stãviniri; cãndu agiungu xeanili (cãndu yini chirolu di vgari tu xeani); fudzea dupã frats s-lj-agiungã di dinãpoi; diunãoarã lu-agiumsim (lu-apruchem shi lu-adunãm) pri cali; va s-agiungã (va si s-facã, va sã nveatsã trã) yeatru; nu pot s-li-agiungu (s-li-azvingu) tuti; durnja pri iu agiundzea (pri iu acãtsa); lu-agiumsish (ti featsish isea cu el) tu giuneatsã; prunili agiumsirã (fig: s-coapsirã); mearili avea agiumtã (fig: avea asitã, s-avea coaptã); agiundzi! (duri, disturi)

§ agiumtu (a-gĭúm-tu) adg agiumtã (a-gĭúm-tã), agiumtsã (a-gĭúm-tsã), agiumti/agiumte (a-gĭúm-ti) – tsi ari vinjitã shi s-aflã iuva; tsi s-ari adunatã cu cariva; tsi ari amintatã; aprucheat, etc.; (fig: agiumtu = (i) asit, faptu, coptu; (ii) tsi (agiumsi di) ari aveari, seu, usãndzã; (iii) tihilai, cãni)
{ro: ajuns; atins; devenit; egalat; învins; copt; etc.}
{fr: arrivé; rejoint; devenu; égalé; vaincu; mûri, etc.}
{en: arrived; joined; equaled; defeated; matured; etc.}
ex: ea-lj numtarlji agiumtsã (vinjits) n hoarã; mori, lai agiumtã! (fig: cãtsauã, vombirã, tihilai, etc.); agiumtu (tsi s-ari faptã) amirã; peari agiumti (fig: asiti, coapti); mer agiumtu (fig: coptu); suntu oaminj agiumtsã (fig: cu usãndzã, cu aveari)

§ agiumsu (a-gĭúm-su) adg agiumsã (a-gĭúm-sã), agiumshi (a-gĭúm-shi), agiumsi/agiumse (a-gĭúm-si) – (unã cu agiumtu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ananas

ananas (a-na-násŭ) sm pl(?) – plantã perenã, dit locuri dipãrtati shi caldi, cu trup shcurtu shi frãndzã lundzi tsi fatsi schicuri di lilici; fructul faptu di-aestã plantã, nvilit cu-unã peajã cu soldzã pri ea sh-cu-un njedz cãrnos, comestibil, cu gustu dultsi-acru shi njurizmã multu mushatã
{ro: ananas}
{fr: ananas}
{en: pineapple}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

angur

angur (an-gúrŭ) sm anguri (an-gúrĭ) – plantã criscutã di om tu bãhce i bustani, cu truplu acupirit di peri ascuri, tsi s-tradzi azvarna pri loc icã si ngãrlimã di alti planti, cu frãndzã lãrdzi sh-piroasi, cu lilici njits, galbini, cari da un fructu suptsãri shi lungu (di vãrã 5-25 cm), cu peaja veardi, tsi s-mãcã (cu simintsã cu tut), di-aradã, proaspit tu salatã, i faptu turshii trã earnã; cãstrãvets, castravets, cãstrãvec
{ro: castravete}
{fr: concombre}
{en: cucumber}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arburi/arbure

arburi/arbure (ár-bu-ri) sm arburi (ár-burĭ) –
1: numã tsi s-da la itsi plantã cu trup analtu sh-lumãchi limnoasi, mplin di frãndzi tsi fac unã cãrunã largã deavãrliga-a truplui;
2: numã datã a ma multor arburi fanuminj di pãduri, analtsã, cu lemnul vãrtos sh-frãndzãli mãri cu mãrdzinj hãrãxiti, a curi fructu easti gljinda; arbur, oarbãri, cupaci, tser, cealãc, chiminit, dushcu
{ro: arbore, stejar}
{fr: arbre; chêne}
{en: tree; oak tree}
ex: sh-nipãrtica s-alinã pri arburi; cãrbunj di arburi (cupaci, tser, cealãc); arburlji nvirdzãrã; vãrã arburi uscat tsi cãdea di vimtu di oarã-oarã

§ arbur (ár-burŭ) sm arburi (ár-burĭ) – (unã cu arburi)
ex: arburlu (cupacilu, tserlu) fatsi ghinduri; lemnul di arbur (cupaci, tser, cealãc) easti bun la durets

§ oarbãri/oarbãre (ŭár-bã-ri) sm oarbãri (ŭár-bãrĭ) – (unã cu arburi)

§ arburic (ar-bu-rícŭ) sm arburits (ar-bu-rítsĭ) – arburi njic; cupaci njic; plantã limnoasã cari s-disfatsi di la-arãdãtsinã ca nã tufã
{ro: arbore mic, arbust; stejar mic}
{fr: petit arbre, arbrisseau; petit chêne}
{en: small tree, bush, shrub; small oak tree}

§ arburet (ar-bu-rétŭ) sn arbureturi (ar-bu-ré-turĭ) –
1: multimi di arburi tsi crescu ca unã pãduri; pãduri, curii;
2: pãduri di cupaci (di tseri, di cealãts)
{ro: arborete, stejăriş}
{fr: forêt, forêt de chênes}
{en: forest; oak forest}
ex: tricui pri la arburet (pãdurea di cealãc, di tser, di cupaci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arobul

arobul (a-ró-bulŭ) sm arobulj (a-ró-buljĭ) – unã soi di arburi di pãduri cu arucinã (tsi sh-u-adutsi multu cu bradlu), cari creashti tu locurili vlãngoasi di la munti, cu truplu ndreptu shi analtu, cu lemnul moali, cu frãndzãli njits shi suptsãri ca atsi, sumigoasi, cari au patru muclji, sta daima verdzã sh-nu cad earna, sh-cu lilici shi simintsã tsi s-aflã ncljisi tu cuculici; mãniclju, mãnuclju, arob, robul, muliftu, giuneapini
{ro: molid}
{fr: épicéa}
{en: spruce}

§ robul (ró-bulŭ) sm robulj (ró-buljĭ) – (unã cu arobul)

§ arob (a-róbŭ) sm aroghi (a-róghĭ) – (unã cu arobul)
ex: arshu un arob (mãnuclju)

§ aroabã (a-rŭá-bã) sf aroabi/aroabe (a-rŭá-bi) – fructul (cuculicilu) a arobului, faptu di-unã soi di alumachi tu mesi, di cari suntu acãtsats unã soi di soldzã limnosh, tsi pãrãstisescu lãludzli mascuri sh-feamini a arburilui; aroabulã, cuculici, cucuci, bushulii, mãrulã
{ro: con de molid}
{fr: cône d’épicea}
{en: spruce cone}

§ aroabulã (a-rŭá-bu-lã) sf aroabuli/aroabule (a-rŭá-bu-li) – (unã cu aroabã)
ex: aroabuli (cuculici) di Zmolcu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

aruideu

aruideu (a-ruĭ-déŭ) sm aruidei (a-ruĭ-déĭ) – pom dit locuri caldi (ca-atseali a Gãrtsiiljei, bunãoarã), di boi njicã, frãndzã uvali-lundzi, lilici aroshi apreasi, tsi da un fructu cãt merlu sh-ma mari, cu coaja aroshi
{ro: rodiu}
{fr: grenadier}
{en: pomegranate tree}
ex: grãdinã cu aruidei

§ aroidã (a-róĭ-dã) sf aroidi/aroide (a-róĭ-di) – yimisha-a datã di aruideu, un fructu (cãt un mer multu mari), cu chealea groasã, aroshi tsi anvileashti nuntru arãdz-arãdz di simintsã (ncljisi sh-eali di-unã anvãlitoari suptsãri), aroshi sh-cãrnoasi tsi s-mãcã
{ro: rodie}
{fr: grenade}
{en: pomegranate}
ex: unã cutii, cuticã, cu mãrdzeali-aroshi mplinã (angucitoari: aroida)

§ roidã (róĭ-dã) sf roidi/roide (róĭ-di) – (unã cu aroidã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

auã

auã (a-ú-ŭã) sf auã (a-ú-ŭã) – fructul tsi creashti (tu arapuni pri unã ayitã) ca gãrnutsã albi, aroshi i lãi, buni tu mãcari sh-tu fãtsearea-a yinlui;
(expr:
1: aua = chirolu tsi s-coatsi aua;
2: auã-nj si featsi gura = nji s-umplu gura di gãrnutsã;
3: shi saltsea-a mea va s-facã auã = ai arãvdari, va yinã sh-arada-a mea, cu tuti cã nu ts-yini s-pistipseshti)
{ro: strugure}
{fr: raisin}
{en: grapes}
ex: tsi cã-i lai sh-arãnjoasã, cu dispoti shadi pri measã (angucitoari: aua); auã spirlungã sh-bunã; aclo n pãduri s-fãtsea di tuti poamili, meari, gortsã, auã, curcubeti sh-alti; dã-nj unã auã (un gãrnuts di-auã); s-nupu mãts auã multã; shidzu sh-mãcã auãli; arapunjli di-auã lj-tritsea pri la budzã; poati s-mãcã shi s-lja cãtã auã s-va; lj-adunarã di cama buna auã; dultseamea a auãljei; siminta a auãljei nu va mãcari; vinji tu-auã (tu chirolu tsi s-fatsi aua); tu auã easti Stãmãria Mari

§ auã frãntseascã (a-u-ŭã frãn-tseás-cã) sf – numã tsi s-da a yimishilor tsi crescu pri ma multi soiuri di arburits (pãljuri, ca braganjeu, coacãz, etc.), ca neshti njits arapuni cu njits gãrnutsã (aroshi, lãi i verdzã, niheamã ca acri ma cari suntu buni tu mãcari); coacãzã, braganã
{ro: coacăză}
{fr: groseilles à grappes}
{en: currant}
ex: la noi nu ari multã auã frãntseascã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bagrem

bagrem (ba-grémŭ) sm bagrenj (ba-grénjĭ) – arburi tsi-ari alumãchi cu schinj, frãndzi mãri (adrati di frãndzã ma njits, di-unã parti sh-di-alantã di-unã ca lumãchitsã), cu arapuni di lilici albi tsi anjurdzescu mushat (tsi pot shi si s-mãcã) shi cu fructul pãstalji tu cari sta ncljisi simintsãli njits, arucutoasi; sãlcãm, acãchii, davan, craicean
{ro: salcâm}
{fr: acacia}
{en: locust tree}
ex: anjurizmã di trandafili, di bagrem shi argavan

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã