DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cochil

cochil (có-chilŭ) sm, sf cochilã (có-chi-lã), cochilj (có-chiljĭ), cochili/cochile (có-chi-li) –
1: njic (cilimean ma njic, i hilandru, ma mari tu ilichii) faptu di doi pãrintsã ncurunats un cu-alantu; ficior, featã, cilimean, njic, tinir, hilandru, etc.;
2: njic faptu di-un bãrbat sh-unã muljari tsi nu suntu loats un cu-alantu; cochi, cochiul, copelã, copil, lud, cupilciu, bashtu, doci; (fig: cochilã = zbor ti pezã, ti unã featã mari, tsi nu easti ninga mãrtatã, cu tuti cã easti tu ilichi)
{ro: copil; copil din flori}
{fr: enfant (naturel); bâtard}
{en: child; bastard}
ex: easti cochil (ficior) pripsit; earam cochil (tinir) tu-atsel chiro; ti-adrash cochilã (featã mari); s-u mãrit a mea cochilã (featã)

§ cupel (cu-pélŭ) sm, sf cupelã (cu-pé-lã), cupelj (cu-péljĭ), cupeli/cupele (cu-pé-li) – (unã cu cochil)
ex: arusa-a mea cupelã (fiticã)

§ copelã (co-pé-lã) sf copeli/copele (co-pé-li) – (unã cu cupelã)

§ cuchilush (cu-chi-lú-shĭŭ) sm, sf cuchilushi/cuchilushe (cu-chi-lú-shi), cuchilush (cu-chi-lúshĭ), sf cuchilushi/cuchilushe (cu-chi-lú-shi) – ficior ma njic i featã ma njicã; ficiuric, fiticã, etc.
{ro: copilaş}
{fr: petit enfant}
{en: little child}

§ cochilush (co-chi-lú-shĭŭ) sm, sf cochilushi/cochilushe (co-chi-lú-shi), cochilush (co-chi-lúshĭ), sf cochilushi/cochilushe (co-chi-lú-shi) – (unã cu cuchilush)

§ cuchilami (cu-chi-lá-mi) sf fãrã pl – multimi di cochilj (cochili); ficiurami, tinirami
{ro: tineret}
{fr: jeunesse}
{en: youth, boyhood, girlhood}
ex: s-avea adunatã cuchilami (tiniret) tra s-facã giumbusi; adunã tutã cuchilamea n codru; cuchilamea di tora easti fronimã; cãndu nveasta nauã arucã merlu, tutã cuchilamea s-minã ca s-lu-acatsã

§ cochilami (co-chi-lá-mi) sf fãrã pl – (unã cu cuchilami)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dipun

dipun (di-púnŭ) (mi) vb III, II shi I dipush (di-púshĭŭ) shi dipunai (di-pu-náĭ), dipuneam (di-pu-neámŭ) shi dipunam (di-pu-námŭ), dipusã (di-pú-sã) shi dipunatã (di-pu-ná-tã), dipuniri/dipunire (di-pú-ni-ri) shi dipuneari/dipuneare (di-pu-neá-ri) shi dipunari/dipunare (di-pu-ná-ri) – mi min (njergu, yin, arunic, etc.) cãtrã nghios dit un loc ma-analtu; mi duc hima (hambla); lu-adar un lucru si scadã; scad pãhãlu (tinjia) a unui lucru tsi-l vindu; ljau valea; hãmblusescu, hlãmbusescu, nãvãlescu, (mi) uselescu, cad; scad
(expr:
1: dipun boatsea = zburãscu ma peagalea, cu boatsea ma peanarga, slabã, tra nu mi avdã multu lumea ca s-u cãrteascã;
2: dipun budzãli; dipun dzeanili; dipun mutrili = nu-nj pari ghini, nu mi-ariseashti, mi cãrteashti, mi nvirinedz;
3: dipun nãrli = (i) mi-aspun cama tapin, mi tãpinusescu, ãnj scadi tinjia, lu-aspindzur caplu, u-adun coada, etc.; (ii) nu-nj pari ghini, mi cãrtescu; dipun budzãli (dzeanili, mutrili);
4: dipun armili = mi prudau;
5: dipun minti = mi fac fronim (cu minti, fruminescu); mi-ashternu; bag minti; nj-yini mintea; giudic ma ghini, nvitsai minti; nj-adun minti n cap;
6: dipuni arãulu = yini apã multu (di ploai multã, di tuchirea-a neauãljei, etc.) shi s-vearsã arãulu pristi mardzinea-a lui, pristi cãmpul di deavãrliga;
7: dipun tinjia (pãhãlu-a unui lucru tsi vindu) = scad tinjia, pãhãlu-a lucrului; (amirã) dipun di pi scamnu = alas lucrul tsi lu-am sh-lu dau la altu; dau paretisi)
{ro: coborî}
{fr: descendre, baisser}
{en: descend, go down}
ex: dipuni (dã-ti nghios, discali-cã) di pri cal; dipuni-ti (yinu nghios) di pri mer; dipunãndalui di pri gortsu, mutrea s-aflã gortsã coapti; ea, dipuni-ti, tsi-ashteptsã?; dipunea scara (yinea nghios pri scarã); dipusi (nãvãli) di pi arburi; unã caprã dipunea (nãvãlea) dighios tu hãu; nu dipunets di tru tsitati; iu duts turma picurare sh-iu dipunj (ljai valea)?; fumeljli dipusirã (dusirã nghios, la cãmpu) tu arniu; cãntã di dipuni puljlji di pi arburi; furlji dipusirã armili (discãrcarã armili) di pri cal; furlji dipusirã armili
(expr: s-prudeadirã); dipusirã (s-alãsãrã cãtrã nghios, uselirã) muntsãlj shi s-alinarã cupriili; ea, dipuni-l tãmbãrãlu
(expr: fã-l s-asunã ma peagalea, asunã-l ma putsãn); el dipusi minti
(expr: s-featsi fronim, frunimi); nacã dipuni minti
(expr: nacã-lj yini mintea, nacã bagã minti); pãnã nu u pati, omlu nu dipuni minti
(expr: nu nveatsã, nu bagã minti); di minti multã tsi-lj dipusi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fronim

fronim (fró-nimŭ) adg fronimã (fró-ni-mã), froninj (fró-ninjĭ), adg fronimi/fronime (fró-ni-mi) – tsi ari minti bunã, ascultã tsi dzãc sh-altsã, shi nu fatsi glãrinj; tsi easti imir tu purtãri shi ari prãxi buni; isih, imir, dobru, prãxit, mintimen, ascultãtor, etc.
{ro: cuminte, liniştit, bun}
{fr: docile, paisible, bon}
{en: obedient, quiet, good}

§ frunimeatsã (fru-ni-meá-tsã) sf frunimets (fru-ni-métsĭ) – harea tsi-l fatsi omlu tra s-hibã fronim (s-aibã purtãri buni, s-hibã cu minti, isih, ascultãtor, imir, mintimen, etc.); frunimadã, frumineatsã, fruminatsã, fromineatsã, mintiminilji, imirami, etc.
{ro: cuminţenie}
{fr: docilité, bonne conduite, retenue}
{en: reasonableness, common sense, good conduct}
ex: s-vã nvitsats ficiorlji trã frumineatsã (tra si s-poartã ghini, s-hibã prãxits)

§ frunimadã (fru-ni-má-dã) sf frunimãdz (fru-ni-mắdz) – (unã cu frunimeatsã)

§ frumineatsã (fru-mi-neá-tsã) sf fruminets (fru-mi-nétsĭ) – (unã cu frunimeatsã)

§ fruminatsã (fru-mi-ná-tsã) sf fruminãts (fru-mi-nắtsĭ) – (unã cu fruni-meatsã)

§ fromineatsã (fro-mi-neá-tsã) sf frominets (fro-mi-nétsĭ) – (unã cu frunimeatsã)

§ fruminescu (fru-mi-nés-cu) (mi) vb IV fruminii (fru-mi-níĭ), frumineam (fru-mi-neámŭ), fruminitã (fru-mi-ní-tã), fruminiri/fruminire (fru-mi-ní-ri) – l-fac s-hibã fronim, imir; lu nvets prãxi buni, tra si s-poartã ghini; imiredz, imiripsescu, imirisescu, imirusescu, piculescu
{ro: cuminţi, îmblânzi}
{fr: adoucir, civiliser, apprivoiser}
{en: come to reason, settle down, civilize}
ex: s-lji frumineascã (s-lji facã froninj, s-lji imireadzã)

§ fruminit (fru-mi-nítŭ) adg fruminitã (fru-mi-ní-tã), fruminits (fru-mi-nítsĭ), fruminiti/fruminite (fru-mi-ní-ti) – tsi easti faptu tra s-hibã fronim; imirat, imiripsit, imirisit, imirusit, piculit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn