DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

brujolã

brujolã (bru-jĭó-lã) sf brujoli/brujole (bru-jĭó-li) – carni friptã pri jar; burjolã, pãrjolã
{ro: friptură la grătar}
{fr: grillade}
{en: grilled meat}

§ burjolã (bur-jĭó-lã) sf burjoli/burjole (bur-jĭó-li) – (unã cu brujolã)

§ pãrjolã (pãr-jĭó-lã) sf pãrjoli/pãrjole (pãr-jĭó-li) – (unã cu brujolã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chibapi/chibape

chibapi/chibape (chi-bá-pi) sf chibãchi (chi-bắchĭ) – carni bãgatã pi sulã sh-friptã pri foc; suglimã, friptalj; cucureci, arumani, cucuruz, etc.
{ro: chebap, friptură făcută pe sulă}
{fr: rôti à la brochette}
{en: meat barbecued on a spit}
ex: featsim un njel chibapi

§ chibapci (chi-bap-cí) sm chibapceadz (chi-bap-cĭádzĭ) – atsel tsi fatsi sh-vindi chibapi
{ro: vânzător de chebap}
{fr: vendeur de viande rôtie à la broche}
{en: seller of meat barbecued on a spit}
ex: nã filipsim la un chibapci

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

frig2

frig2 (frígŭ) (mi) vb III shi II fripshu (fríp-shĭu), fridzeam (fri-dzeámŭ), friptã (fríp-tã), fridziri/fridzire (frí-dzi-ri) shi fridzeari (fri-dzeá-ri) – bag un lucru tsi s-mãcã (carni, pescu, pipiryei, etc.) ndreptu pri foc (pri jar, sobã, pirã, etc.) tra si moalji shi si s-facã bun trã mãcari (fãrã tra s-lu bag tu untulemnu ca si s-pãrjileascã icã tu apã tra s-hearbã); bag tu sulã; ardu (la soari);
(expr:
1: mi fripsish!; nj-fripsish limba; ca pescul tu tigani mi fripsish = nj-featsish un mari arãu, mi-arãsish!, mi vãsãnipsish, mi pidipsish, mi munduish, nj-mãcash bana, etc.;
2: ti fripshu, ti mãcai friptu! = ti azvimshu, ti bãtui, ts-u feci; tsã feci un mari arãu!)
{ro: frige}
{fr: rôtir, griller; brûler}
{en: roast, grill; burn}
ex: s-bãgãm grash sugari si s-frigã; fridzi-nã unã stearpã tu sulã; soarili fridzi (ardi multu); frig cafelu cã-nj s-avea bitisitã; gione, mi fripsish, mi-arsesh!
(expr: nj-featsish un mari arãu, ti purtash multu urut cu mini); mi fripsi
(expr: mi tirinsi, mi mundui, nj-mãcã bana) pãnã sã-nj pãlteascã borgea; moartea a hilji-sai u fripsi
(expr: u nvirinã multu) mãrata

§ friptu (fríp-tu) adg friptã (fríp-tã), friptsã (fríp-tsã), fripti/fripte (fríp-ti) – (carni, pescu, etc.) tsi s-ari faptã (arsã) pri foc (fãrã untulemnu i apã) tra s-hibã bunã trã mãcari
{ro: fript}
{fr: rôti, grillé; brûler}
{en: roasted, grilled; burned}
ex: cãt bãnai pri-aestu loc, arsã sh-friptã fui pri foc, shi cãnd mi vidzurã moartã, mi-aruncarã dupã poartã (angucitoari: oala); nu-i ghini friptã carnea; ari budzãli fripti (arsi, uscati, cripati); mi mãcash friptu
(expr: ti purtash multu slab cu mini, nj-u featsish!), fãrtate!; mi mãcash friptu, fãrtate
(expr: mi-azvimsish); easti friptu trã un zbor bun

§ fridziri/fridzire (frí-dzi-ri) sf fridziri (frí-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fridzi tsiva
{ro: acţiunea de a frige; frigere}
{fr: action de rôtir, de griller; de brûler}
{en: action of roasting, of grilling; of burning}

§ fridzeari/fridzeare (fri-dzeá-ri) sf fridzeri (fri-dzérĭ) – (unã cu fridziri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn