DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

abur

abur (á-burŭ) sm aburi (á-burĭ) – chicutli (ca unã soi di negurã) tsi es dit apa (dzama, grãsimea, etc.) tsi hearbi (i sta tu vimtu i la soari); (fig: abur = duh, pnevmã, vimtu)
{ro: abur}
{fr: vapeur}
{en: vapor}
ex: friptaljlu chica di grãsimi cu nishti aburi; pãnea scoati aburi; cari-sh dzãtsea cu mintea cãtã puteari au aburlji; suflitlu easti abur (fig: vimtu, duh)

§ aburos (a-bu-rósŭ) adg aburoasã (a-bu-rŭá-sã), aburosh (a-bu-róshĭ), aburoasi/aburoase (a-bu-rŭá-si) – tsi ari i scoati (poati si scoatã) aburi
{ro: aburos}
{fr: vaporeux}
{en: that releases vapors, vaporising}
ex: ca gljetslu, aratsi sh-aburos; urdzãtura aburoasã (tsi scoati aburi)

§ aburedz1 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – scot aburi; bag s-shadã tu aburi; acats aburi; mi fac aburi; xizumsescu
{ro: aburi, evapora}
{fr: vaporiser}
{en: vaporize}
ex: carnea abura (scutea aburi) pri fearica uscatã; fãntãnjli tsi abureadzã (tsi scot aburi); loclu abureadzã (scoati aburi)

§ aburat1 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), aburati/aburate (a-bu-rá-ti) – tsi ari scoasã aburi; tsi s-ari faptã aburi; tsi ari acãtsatã aburi; tsi ari shidzutã tu aburi; xizumsit
{ro: aburit}
{fr: vaporisé}
{en: vaporized}

§ aburari1/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu es aburi (cãndu tsiva fatsi, acatsã i scoati aburi); xizumsiri
{ro: acţiunea de a aburi; aburire}
{fr: action d’exhaler des vapeurs}
{en: action of vaporizing} aburescu (a-bu-rés-cu) (mi) vb IV aburii (a-bu-ríĭ), abuream (a-bu-reámŭ), aburitã (a-bu-rí-tã), aburiri/aburire (a-bu-rí-ri) – (unã cu aburedz1)
ex: geamurli s-aburirã (acãtsarã aburi); cãndu pãnea s-usucã u aburim (u bãgãm s-shadã tu aburi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chibapi/chibape

chibapi/chibape (chi-bá-pi) sf chibãchi (chi-bắchĭ) – carni bãgatã pi sulã sh-friptã pri foc; suglimã, friptalj; cucureci, arumani, cucuruz, etc.
{ro: chebap, friptură făcută pe sulă}
{fr: rôti à la brochette}
{en: meat barbecued on a spit}
ex: featsim un njel chibapi

§ chibapci (chi-bap-cí) sm chibapceadz (chi-bap-cĭádzĭ) – atsel tsi fatsi sh-vindi chibapi
{ro: vânzător de chebap}
{fr: vendeur de viande rôtie à la broche}
{en: seller of meat barbecued on a spit}
ex: nã filipsim la un chibapci

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

deapin

deapin (deá-pinŭ) (mi) vb I dipinai (di-pi-náĭ), dipinam (di-pi-námŭ), dipinatã (di-pi-ná-tã), dipinari/dipinare (di-pi-ná-ri) – scot hiri (ciori, etc.) di lãnã (bumbac, etc.) di pi-un fus sh-li-anvãrtescu pi-unã camatã, di pi-unã camatã tu-un cãrulj, etc.; (fig:
1: deapin = (i) nj-aduc aminti shi zburãscu di lucri tricuti; mbair adutseri aminti, pãrãvulsescu unã aradã di isturii; (ii) (cripãri, dzãli, etc.) si mbairã (trec) unã dupã-alantã; expr:
2: u (li) deapin = u (li) mãc cu limãryii, u (li) ngljit, li-ascapit, etc.;
3: li deapin = fug di-aoa, u-angan cãtsaua, li ciulescu, li cãpsãlsescu, li scarmin, lj-u cãrtsãnescu, etc.)
{ro: depăna}
{fr: dévider}
{en: reel off (thread)}
ex: deapinã hirlu; ma dipina ustura; tra s-deapinã fusili tuti; cripãrli multi s-dipina (fig: tritsea, si mbãira unã dupã-alantã), ca niorlji, tu inima-a ljei; dzãlili s-dipinarã (fig: tricurã, curarã, si mbãirarã); deapinã multã pãni
(expr: mãcã multu di multu); va s-u deapinj
(expr: va s-u mãts) pita ntreagã?; u dipinã
(expr: u ngljitã) sh-pãnea, sh-carnea sh-apa; li dipinã di-aoa
(expr: fudzi, s-furã, li cãrtsãni)

§ dipinat (di-pi-nátŭ) adg dipinatã (di-pi-ná-tã), dipinats (di-pi-nátsĭ), dipinati/dipinate (di-pi-ná-ti) – (hirlu) tsi easti tricut dit un fus tu camata (cãrulj, etc.)
{ro: depănat}
{fr: dévidé}
{en: reeled off (thread)}

§ dipinari/dipinare (di-pi-ná-ri) sf dipinãri (di-pi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-deapinã un hir, dipinãturã
{ro: acţiunea de a depăna; depănare}
{fr: action de dévider; dévidage}
{en: action of reeling off (thread)}
ex: fusili vor dipinari; ahtari dipinari
(expr: mãcari) lj-au faptã a friptaljlui!

§ dipinãturã (di-pi-nã-tú-rã) sf dipinãturi (di-pi-nã-túrĭ) – atsea tsi easi dupã unã dipinari; dipinari; crunã, jireaglji, jurebi, gãrchinã
{ro: depănătură}
{fr: dévidage, écheveau}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãrtat

fãrtat (fãr-tátŭ) sm fãrtats (fãr-tátsĭ) – cãlisitorlu tsi shadi ningã gambro, la numtã; oaspi multu bun, di-aproapea; un tsi s-leagã cu-un sots bun cu giurãmintu (shi amisticarea-a sãndzilui) cã va s-hibã avlami, ca doi frats; numã cu cari sh-grescu un cu-alantu doi sots bunj sh-nidispãrtsãts; frãtat, furtat, fãrtãtic, fãrtãtici; avlami, vlami, cãlisitor
{ro: fărtat, tovarăş, frate de cruce, cavaler de onoare}
{fr: compagnon, camarade, garçon d’honneur}
{en: companion, comrade, best man (wedding)}
ex: mash friptalji doi fãrtats dipriunã talji; s-acãtsarã fãrtats (s-ligarã ca fratslji, cu giurãmintu); nu talj nã oai s-u mãcãm, s-nã fãtsem fãrtats (oaspits, ca fãrtatslji)?; la numta-a frati-sui fui sh-mini fãrtat; nchisirã cuscrilj cu flamburli, cu fãrtatslji, s-ducã la nveasta

§ frãtat (frã-tátŭ) sm frãtats (frã-tátsĭ) – (unã cu fãrtat)

§ furtat (fur-tátŭ) sm furtats (fur-tátsĭ) – (unã cu fãrtat)
ex: suflit di oaspi sh-di furtat (oaspi bun icã avlami); mini mash voi s-mi fac furtat (cãlisitor); la numta armãneascã suntu doi furtats shi dauã surati

§ fãrtãtic (fãr-tã-tícŭ) sm fãrtãtits (fãr-tã-títsĭ) – numã cu cari easti acljimat un fãrtat “ma njic”; fãrtãtici, fãrtãtush
{ro: fărtăţel, diminutiv dat unui fărtat}
{fr: diminutive de la “fãrtat”; petit compagnon}
{en: diminutive of “fãrtat”; little companion}
ex: vrea s-nj-u-adarã fãrtãticlu

§ fãrtãtici (fãr-tã-tícĭŭ) sm fãrtãtici (fãr-tã-tícĭ) – (unã cu fãrtãtic)

§ fãrtãtush (fãr-tã-túshĭŭ) sm fãrtãtush (fãr-tã-túshĭ) – (unã cu fãrtãtic)

§ fãrtãtlichi/fãrtãtliche (fãr-tãt-lí-chi) sf fãrtãtlichi (fãr-tãt-líchĭ) – simtsãmintu tsi-aduchescu un fatsã di-alantu doi fãrtats; fãrtãtsãlji
{ro: fărtăţie}
{fr: camaraderie}
{en: companionship}

§ fãrtãtsãlji/fãrtãtsãlje (fãr-tã-tsắ-lji) sf fãrtãtsãlj (fãr-tã-tsắljĭ) – (unã cu fãrfãtlichi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frig2

frig2 (frígŭ) (mi) vb III shi II fripshu (fríp-shĭu), fridzeam (fri-dzeámŭ), friptã (fríp-tã), fridziri/fridzire (frí-dzi-ri) shi fridzeari (fri-dzeá-ri) – bag un lucru tsi s-mãcã (carni, pescu, pipiryei, etc.) ndreptu pri foc (pri jar, sobã, pirã, etc.) tra si moalji shi si s-facã bun trã mãcari (fãrã tra s-lu bag tu untulemnu ca si s-pãrjileascã icã tu apã tra s-hearbã); bag tu sulã; ardu (la soari);
(expr:
1: mi fripsish!; nj-fripsish limba; ca pescul tu tigani mi fripsish = nj-featsish un mari arãu, mi-arãsish!, mi vãsãnipsish, mi pidipsish, mi munduish, nj-mãcash bana, etc.;
2: ti fripshu, ti mãcai friptu! = ti azvimshu, ti bãtui, ts-u feci; tsã feci un mari arãu!)
{ro: frige}
{fr: rôtir, griller; brûler}
{en: roast, grill; burn}
ex: s-bãgãm grash sugari si s-frigã; fridzi-nã unã stearpã tu sulã; soarili fridzi (ardi multu); frig cafelu cã-nj s-avea bitisitã; gione, mi fripsish, mi-arsesh!
(expr: nj-featsish un mari arãu, ti purtash multu urut cu mini); mi fripsi
(expr: mi tirinsi, mi mundui, nj-mãcã bana) pãnã sã-nj pãlteascã borgea; moartea a hilji-sai u fripsi
(expr: u nvirinã multu) mãrata

§ friptu (fríp-tu) adg friptã (fríp-tã), friptsã (fríp-tsã), fripti/fripte (fríp-ti) – (carni, pescu, etc.) tsi s-ari faptã (arsã) pri foc (fãrã untulemnu i apã) tra s-hibã bunã trã mãcari
{ro: fript}
{fr: rôti, grillé; brûler}
{en: roasted, grilled; burned}
ex: cãt bãnai pri-aestu loc, arsã sh-friptã fui pri foc, shi cãnd mi vidzurã moartã, mi-aruncarã dupã poartã (angucitoari: oala); nu-i ghini friptã carnea; ari budzãli fripti (arsi, uscati, cripati); mi mãcash friptu
(expr: ti purtash multu slab cu mini, nj-u featsish!), fãrtate!; mi mãcash friptu, fãrtate
(expr: mi-azvimsish); easti friptu trã un zbor bun

§ fridziri/fridzire (frí-dzi-ri) sf fridziri (frí-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fridzi tsiva
{ro: acţiunea de a frige; frigere}
{fr: action de rôtir, de griller; de brûler}
{en: action of roasting, of grilling; of burning}

§ fridzeari/fridzeare (fri-dzeá-ri) sf fridzeri (fri-dzérĭ) – (unã cu fridziri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mize

mize (mi-zé) sm mizedz (mi-zédzĭ) shi mizadz (mi-zádzĭ) – cumãts di mãcari (carni friptã, cash, masini, etc.) tsi s-lja ninti di measã tra s-lã si dishcljidã orixea-a oaminjlor; cumãts di mãcari tsi s-da la oaspits cãndu suntu chirnisits cu yin i arãchii (tra s-u bea ma ghini); mizei, mizilãchi; (fig: mize = lucru njic, dip tsiva)
{ro: aperitiv, mezelâc}
{fr: hors d’oeuvres}
{en: hors d’oeuvres}
ex: mizelu a luchilor gumarlu easti; gioacã pri un cicior, cã lã yini un mize trã mãcari

§ mizei/mizee (mi-zé-i) sf mizei (mi-zéĭ) – (unã cu mize)
ex: lã ded cãti nã mizei shi cãti nã rãchii

§ mizilãchi/mizilãche (mi-zi-lắ-chi) sf mizilãchi (mi-zi-lắchĭ) – (unã cu mize)
ex: lja nã mizilãchi (un mize); ti nãs, nã ocã di friptalj easti unã mizilãchi (fig: dip tsiva, un lucru njic, ca un mize)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã