|
|
frimitari/frimitare
frimitari/frimitare (fri-mi-tá-ri) sf – vedz tu frimintu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: frimintufrimitat
frimitat (fri-mi-tátŭ) adg – vedz tu frimintu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: frimintufrimit
frimit (fri-mítŭ) (mi) vb I – vedz tu frimintu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: frimintufrimintu
frimintu (fri-mín-tu) (mi) vb I frimintai (fri-min-táĭ), frimintam (fri-min-támŭ), frimintatã (fri-min-tá-tã), frimintari/frimintare (fri-min-tá-ri) – lu lucredz aloatlu di fãrinã (l-tornu di-unã parti sh-di-alantã, lu-agudescu cu bushlu, lu-apitrusescu, l-tindu, l-bat, l-frãngu, lu-ameastic, etc.) tra s-lu fac s-hibã tut unã soi (cu fãrina, apa sh-maeaua ghini amisticati); frimit, firmintu, firmit, fãrmintu, fãrmit;
(expr:
1: nj-frimintu mintea; mi frimintu = u minduescu multu unã ipotisi tra s-u aduchescu ghini; u mutrescu sh-u giudic multu sh-ahãndos unã idei, tra sã shtiu tsi s-fac, tsi cali s-ljau, etc. tra s-hibã cãt ma ghini; nj-bag mintea s-lucreadzã tra s-aduchescu ghini tsi s-fatsi, cum sta lucrili;
2: nj-frimintu inima; mi frimintu = nu-am isihii tu suflit cã am frundidz, cã portu gaileadz, cã mi mãcã inima, etc.; nu mi-acatsã loclu, nj-frec mãnjli, mi min di-unã parti sh-di-alantã, ashteptu shi nu shtiu tsi s-fatsi, etc.;
3: muljarea tsi nu va s-frimintã, tutã dzua ntsearni = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va s-facã un lucru, nu va s-u-dzãcã aestã, shi s-fatsi cã taha lucreadzã, cã taha ari sh-altu lucru trã fãtseari; muljarea cari nu va s-facã pitã, va ntsearnã)
{ro: frământa}
{fr: boulanger la pâte, pétrir}
{en: knead (bread)}
ex: bãgai s-frimintu putsãn!; s-dutsi nyii di frimintã; tu horli armãneshti frimintã muljerli shi mash nãoarã tu siptãmãnã; nveasta frimintã pãnea
§ frimintat (fri-min-tátŭ) adg frimintatã (fri-min-tá-tã), frimintats (fri-min-tátsĭ), frimintati/frimintate (fri-min-tá-ti) – (aloatlu di pãni) tsi easti lucrat tra si s-facã unã shi s-hibã ghini amisticati fãrina, apa sh-maeaua; frimitat, firmintat, firmitat, fãrmintat, fãrmitat
{ro: frământat}
{fr: boulangé (la pâte), pétri}
{en: kneaded (bread)}
§ friminta-ri/frimintare (fri-min-tá-ri) sf frimintãri (fri-min-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu aloatlu s-frimintã; frimitari, firmintari, firmitari, fãrmintari, fãrmitari
{ro: acţiunea de a frământa; frământare}
{fr: action de boulanger la pâte, de pétrir}
{en: action of kneading (bread)}
§ frimit (fri-mítŭ) (mi) vb I frimitai (fri-mi-táĭ) shi frimtai (frim-táĭ), frimitam (fri-mi-támŭ) shi frimtam (frim-támŭ), frimitatã (fri-mi-tá-tã) shi frimtatã (frim-tá-tã), frimitari/frimitare (fri-mi-tá-ri) shi frimtari/frimtare (frim-tá-ri) – (unã cu frimintu)
petur
petur (pé-turŭ) sn peturi/peture (pé-tu-ri) –
1: frãndzã di-aloat teasã suptsãri, cu cari s-fatsi pita; frãndzã di aloat teasi suptsãri n casã, uscati sh-fapti cumãts njits (tra s-tsãnã pãnã earna), tsi suntu hearti cu oauã sh-cu cash tra si s-mãcã (ca tãmaci, ca macaroani di casã);
2: acupirãmintul multu suptsãri, faptu di-unã lugurii muljitoasã (ca apa, bueaua, untulemnul, etc.) tsi anvileashti un lucru; lugurii tsi easti arãspãnditã putsãn cãti putsãn pristi fatsa-a unei alti lugurii i namisa di alti dauã lugurii
(expr: (galbin) ca peturlu di tsearã = easti multu galbin la fatsã, ca tseara)
{ro: foaie de plăcintă; strat}
{fr: pâte feuilletée don’t on fait la “pita”; pâte feuilletée mise en morceaux; couche}
{en: dough made specifically in thin, puffy sheets for Macedonian “pita”; layer, stratum}
ex: peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); peturlu pri cãrpitor s-tindi; prota peturlu di prisuprã, apoea veardzãli; nãs ca petur di tsearã
(expr: galbin tu fatsã ca tseara); galbini ca peturli di tsearã; pulbirea peturi pri fatsa-a ljei s-teasi; peturi cu oauã sh-cu lapti; dada adarã pitã cu peturi multi; si stãteari s-misuri peturli, nu mãts pitã vãrãoarã; cashlu bun s-lja peturi, peturi; featsim peturi trã earnã; mãcãm peturi (tãmaci) aseara
§ mpeatur (mpeá-turŭ) vb I mpiturai (mpi-tu-ráĭ), mpituram (mpi-tu-rámŭ), mpituratã (mpi-tu-rá-tã), mpiturari/mpiturare (mpi-tu-rá-ri) – tindu aloatlu tra s-lu fac peturi (di pitã); bag un petur (faptu dit unã lugurii) pristi fatsa-a unui lucru; mpituredz, mpetur
{ro: tinde foi de plăcintă}
{fr: étendre la pâte pour faire les feuilles de “pita”}
{en: make puffy sheets of dough}
§ mpituredz (mpi-tu-rédzŭ) vb I mpiturai (mpi-tu-ráĭ), mpituram (mpi-tu-rámŭ), mpituratã (mpi-tu-rá-tã), mpiturari/mpiturare (mpi-tu-rá-ri) – (unã cu mpeatur)
§ mpetur (mpé-turŭ) vb I mpiturai (mpi-tu-ráĭ), mpituram (mpi-tu-rámŭ), mpituratã (mpi-tu-rá-tã), mpiturari/mpiturare (mpi-tu-rá-ri) – (unã cu mpeatur)
ex: tora intrã tu cãpisteari ca sã mpeturã (sã ntindã peturi); cashlu gras sã mpeturã (s-disfatsi peturi)
sãmuni/sãmune
sãmuni/sãmune (sã-mú-ni) sf sãmunj (sã-múnjĭ) shi sãmuni/sã-mune (sã-mú-ni) – unã pãni ntreagã; cãrvealji di pãni; sãmuni, somunã, sumunã, cãrvealji, cãrvelji, cirecã
{ro: pâine întreagă}
{fr: pain entier}
{en: loaf of bread}
ex: sãmuni (cãrvealji di pãni) cu ocljilj s-nu vedz
§ sãmunã (sã-mú-nã) sf sãmunj (sã-múnjĭ) shi sãmuni/sãmune (sã-mú-ni) – (unã cu sãmuni)
ex: s-u ai tu loc di-unã sãmunã (cãrvealji di pãni)
§ sumunã (su-mú-nã) sf sumunj (sã-múnjĭ) shi sumuni/sumune (su-mú-ni) – (unã cu sãmuni)
ex: mãcai unã sumunã (cãrvealji) ntreagã
§ somunã (so-mú-nã) sf somunj (sã-múnjĭ) shi somuni/somune (so-mú-ni) – (unã cu sãmuni)
ex: mãcã nã somunã (pãni ntreagã) la unã mãcari; ari frimitatã trei somuni (cãrvelj)
sorã
sorã (só-rã) sf surãri (su-rắrĭ) – muljari (featã) tsi ari idyilj pãrintsã (pãrinti) cu-atsel (atsea) di cari easti zborlu, mascur i feaminã; sor, suricã
{ro: soră}
{fr: soeur}
{en: sister}
ex: tsi-s dauã surãri tsi nu pot si s-veadã? (angucitoari: dzua shi noaptea); nj-easti sorã feata-aestã; sorã-sa va si s-mãritã; sh-lo sorã-sa cali di gushi; eara nãoarã un frati cu-unã sorã; s-dutsea la alantã sorã di-lj frimita pãni; unã dzuã ãlj dzãsi a sorã-sai, ca sã-sh spealã mãnjli; aestã dulã eara a atsiljei sorã ma mari; s-dusi di lo trã nveastã sh-sora-atsea di mesi; sora ma njica dishcljisi udãlu; s-u-ai angãtan shi s-vã vrets ca doauã surãri; sh-aistor doauã surãri li-avea datã cãti nã dulã; s-minduea acasã la pãrintsã, la frats, la surãri; dauãli surãri ma mãri, nitsi grai nu scutea
§ sor2 (sórŭ) sf surãri (su-rắrĭ) – (unã cu sorã)
ex: sor-sa shidea plãmtã sh-lãitã; cãndu zbura cu sor-sa-atsea ma njica; featsi cum ãlj dzãsi sor-sa; va yinã sor-mea s-nj-u la; aspuni-nj calea tsi dutsi la sor-ta ma njicã; tu loc di frati sh-sor; mult duruta-lj sor; s-ti duts la marea-nj sor; o, lai sor!; doauã surãri ma njits; sh-avea sh-unã lai sor; suntu cusurinj veri, tãtãnjlji sor cu frati
§ suricã (su-rí-cã) sf suritsi/suritse (su-rí-tsi) – sorã ma njicã; surãritsã
{ro: surioară}
{fr: petite soeur, chère soeur}
{en: little sister, dear sister}
ex: trã bun, suricã, trã bun, ma ndreadzi-ti ma-agonja; sorã-suricã, ndreadzi-ti di fugã; dorlu trã tini mi-adusi, surica-a mea; nu mi-aspar, suricã, unã sutã s-hibã, dzãsi fratili
§ surãritsã (su-rã-rí-tsã) sf surãritsi/surãritse (su-rã-rí-tsi) – (unã cu suricã)
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); trei surãritsã tu-unã cãmishitsã (angucitoari: pirustia n pirã); tsintsi surãritsã, tu-unã cãmishitsã aclo s-avinã, tra si s-acatsã (angu-citoari: atsili di mpiltiri)
§ suratã (su-rá-tã) sf surati/surate (su-rá-ti) – oaspitã (soatsã) multu bunã (tsi unã muljari u-ari dip ca unã sorã); numã cu cari sh-grescu unã cu-alantã dauã soatsi buni sh-nidispãrtsãti; featã tinirã tsi fatsi sutsatã a nveastãljei nauã la numtã; soatsã, oaspitã