DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aratsi1/aratse

aratsi1/aratse (a-rá-tsi) adg aratsi/aratse (a-rá-tsi), arãts (a-rắtsĭ), arãts (a-rắtsĭ) – harea tsi u ari lucrul tsi ti fatsi s-aducheshti cã tsã da arcoari; tsi nu easti caldu; arcuros, friguros; (fig:
1: aratsi = mortu; expr:
2: vatra easti-aratsi = casa easti-apãrãtsitã; nu easti vãr acasã)
{ro: rece}
{fr: froid, glacé}
{en: cold}
ex: apã aratsi, munti aratsi; oclj-arãts, mãnj arãts; asudori arãts ãlj cura pri frãmti; l-bãsharã aratsi (fig: mortu); armasirã cu trupurli arãts (fig: mortsã) ãmpadi; li-avea mãnjli arãts di-arcoari; bãtea un vimtu-aratsi di ti sica; bati aratsili (fig: vimtul aratsi); u-aflã vatra aratsi
(expr: casa-apãrãtsitã)

§ aratsi2/aratse (a-rá-tsi) adv – fãrã cãldurã, cu arãtsimi
{ro: rece}
{fr: froidement}
{en: coldly}
ex: nji zburã aratsi (cu arãtsimi, fãrã cãldurã)

§ ratsi1/ratse (rá-tsi) adg ratsi/ratse (rá-tsi), rãts (rắtsĭ), rãts (rắtsĭ) – (unã cu aratsi1)

§ ratsi2/ratse (rá-tsi) adv – (unã cu aratsi2)

§ arãtsescu (a-rã-tsés-cu) vb IV arãtsii (a-rã-tsíĭ), arãtseam (a-rã-tseámŭ), arãtsitã (a-rã-tsí-tã), arãtsiri/arãtsire (a-rã-tsí-ri) – fac un lucru tra s-hibã cama-aratsi; aduchescu cã nj-easti ma putsãnã cãldurã (cã avrai); friguredz;
2: lãndzidzãscu (cã shidzui tu arãtsimi) cu dureari di cap, cu tusi, cu curarea-a nãrilor, etc.; acats unã heavrã; ljau arcoari; arcuredz, hivrescu, plivricescu, plivircescu, plivritusescu, plirutusescu;
(expr: lj-arãtsi curlu (bishina) = (i) lji sã featsi fricã, lãhtãrsi; (ii) ari moartã)
{ro: răci}
{fr: refroidir; prendre froid}
{en: chill; catch a cold}
ex: apa eara caldã ma tora s-arãtsi; cara lu-arãtsi apa, s-astrapsi mprostu; arãtsi (arcurã, s-featsi aratsi) chirolu; lj-arãtsea gljets (lj-si fãtsea aratsi ca gljetslu) sãndzili dit vini; a-lea, nj-arãtsii (nj-hivrii) la izvur aestã noapti; va lj-arãtsea inima shi eara ca s-moarã; ts-arãtsi curlu
(expr: tsi sã featsi fricã, lãhtãrsish), ca grec; lj-arãtsi bishina

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frig1

frig1 (frígŭ) sn friguri (frí-gurĭ) – atsea tsi u fatsi aera tra s-hibã aratsi; atsea tsi aducheashti omlu cãndu nu-ari cãldurã (icã easti arãtsit); arcoari, arãcoari, rãcoari, acroari, rcoari, arcurami, arãtsimi
{ro: frig}
{fr: froid}
{en: cold}
ex: acãtsã earna cu frigurli sh-cu neurli; nafoarã easti multu frig (arcoari); nji ngljitsarã shi mãnjli shi cicioarili di frig

§ friguros (fri-gu-rósŭ) adg friguroasã (fri-gu-rŭá-sã), frigurosh (fri-gu-róshĭ), friguroasi/friguroase (fri-gu-rŭá-si) – tsi easti aratsi, tsi adutsi arcoari; (om) tsi nu poati s-aravdã multu arcoarea; tsi lj-easti arcoari multã; arcuros
{ro: friguros}
{fr: froid, frileux}
{en: sensitive to the cold, who is (feels) cold}
ex: casa-lã easti multu friguroasã (arcuroasã)

§ friguredz (fri-gu-rédzŭ) vb IV frigurai (fri-gu-ráĭ), friguram (fri-gu-rámŭ), friguratã (fri-gu-rá-tã), frigurari/frigurare (fri-gu-rá-ri) – aduchescu cã nj-easti arcoari; nfriguredz, arcuredz
{ro: simţi frig}
{fr: avoir froid, être transi par le froid}
{en: be cold, feel chilly}

§ frigurat (fri-gu-rátŭ) adg friguratã (fri-gu-rá-tã), frigurats (fri-gu-rátsĭ), frigurati/frigurate (fri-gu-rá-ti) – cari-aducheashti cã ari arcoari; nfrigurat, arcurat
{ro: care simte frig}
{fr: qui a froid, transi par le froid}
{en: who is cold, feel chilly}

§ frigurari/frigurare (fri-gu-rá-ri) sf frigurari (fri-gu-rárĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-a unui lj-easti arcoari, nfrigurari, arcurari
{ro: acţiunea de a simţi frig}
{fr: action d’avoir froid, d’être transi par le froid}
{en: action of feeling chilly}

§ nfriguredz (nfri-gu-rédzŭ) vb IV nfrigurai (nfri-gu-ráĭ), nfriguram (nfri-gu-rámŭ), nfriguratã (nfri-gu-rá-tã), nfrigurari/nfrigurare (nfri-gu-rá-ri) – (unã cu friguredz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn