DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

firidã

firidã (fi-rí-dã) sf firidz (fi-rídzĭ) –
1: loc alãsat dishcljis tu unã stizmã di casã i unã machinã (tra s-poatã s-treacã vimtul shi lunjina); hãlatea adratã dit un cadru di lemnu (i metal) tsi s-bagã tu-aestu loc dishcljis shi yilia tsi s-bagã tu aestã hãlati; firizã, fridã, geami, geam, fireastã, fireastrã, fereastã, pãlãtiri, pãltiri, pãrãtiri, pãrtiri, pingeri;
2: dulapi njicã adratã tu-unã stizmã di casã; dulapi, hivadã
{ro: fereastră, geam; dulăpior din perete}
{fr: fenêtre, vitre; petit armoire amenagée dans le mur d’une chambre}
{en: window, window-pane; small cupboard made in the wall of a room}
ex: inshi tu unã firidã (geami, pãltiri); si stricurã prit firidã (fireastã) la-amirãlu tu pãlati; mutrea pit firidã (geami) nafoarã; bagã-li tu firidã (dulapi) filigenjli; lu-ascumsi tu-unã firidã (dulapi njicã); njic easti shi lu scoasi dit firidã

§ firizã (fi-rí-zã) sf firizi (fi-rízĭ) – (unã cu firidã)

§ fridã (frí-dã) sf fridz (frídzĭ) – (unã cu firidã)
ex: lu-ascumsi tu-unã fridã (pãltiri)

§ fireastã (fi-reás-tã) sf fireasti/fireaste (fi-reás-ti) – loc alãsat dishcljis tu unã stizmã di casã i unã machinã; hãlatea adratã dit un cadru di lemnu (i metal) tsi s-bagã tu-aestu loc dishcljis shi yilia tsi s-bagã tu aestã hãlati; fireastrã, fereastã, firidã, firizã, fridã, geami, geam, pãlãtiri, pãltiri, pãrãtiri, pãrtiri, pingeri;
(expr: bats fireasta (firida) s-aducheascã usha = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tsi arucã stepsul pi-atsel tsi nu-ari cãbati, ta s-lu facã s-aducheascã atsel cari dealihea stipseashti)
{ro: fereastră, geam}
{fr: vitre, fenêtre}
{en: window-pane, window}

§ fireastrã (fi-reás-trã) sf fireastri/fireastre (fi-reás-tri) – (unã cu fireastã)
ex: mushata shidea la fireastrã (firidã)

§ fereastã (fe-reás-tã) sf fereasti/fereaste (fe-reás-ti) – (unã cu fireastã)
ex: nã fereastã (firidã) s-nj-alãsats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

geami/geame

geami/geame (gĭá-mi) sf genj (gĭénjĭ) –
1: lucru prit cari s-veadi sh-cu cari s-adarã putiri (matuyeali, shishi, etc.); geam, ageami, yilii, chelchi, chelcu, chelchi, chelci;
2: loc alãsat dishcljis (tra s-poatã s-treacã vimtul shi lunjina) tu unã stizmã di casã i unã machinã; hãlatea adratã dit un cadru di lemnu (i metal) tsi s-bagã tu-aestu loc dishcljis shi yilia tsi s-bagã tu aestã hãlati; geam, firidã, firizã, fridã, fireastã, fireastrã, fereastã, pãlãtiri, pãltiri, pãrãtiri, pãrtiri, pingeri
{ro: sticlă; fereastră, geam}
{fr: verre; vitre, fenêtre}
{en: glass; window-pane, window}
ex: adrã nã pãlati di geami (yilii, chelchi); dishcljidi geamea (firida)

§ agea-mi2/ageame (a-gĭá-mi) sf agenj (a-gĭénjĭ) – (unã cu geami)

§ geam (gĭámŭ) sn geamuri (gĭá-murĭ) shi geami/geame (gĭá-mi) – (unã cu geami)
ex: lai geami (firidz) di la odã; mutreashti prit geam (yilii, firidã); avea un oclju di geam (di yilii); cãlivushcã, fãrã ushi, fãrã geamuri

§ geamgi (gĭam-gí) sm geamgii (gĭam-gíĭ) – atsel tsi-adarã i vindi geamuri; atsel tsi bagã geanj tu firidz; geamgiu
{ro: geamgiu}
{fr: vitrier}
{en: glass maker (merchant)}

§ geamgiu (gĭam-gíŭ) sm geamgii (gĭam-gíĭ) – (unã cu geamgi)

§ geamgilãchi/geamgilãche (gĭam-gi-lắ-chi) sf geamgilãchi (gĭam-gi-lắchĭ) – tehnea geamgilui
{ro: meseria de geamgiu}
{fr: métier du vitrier}
{en: craft or business of glass making}
ex: tsi amintã cu geamgilãchea pit hori?

§ geamlãchi/geamlãche (gĭam-lắ-chi) sf geamlãchi (gĭam-lắchĭ) – stizmã (dispãrtsiturã, ushi) faptã di geami
{ro: geamlâc}
{fr: vitrage}
{en: glass partition or door}
ex: sala cu geamlãchi; tu geamlãchi fatsi caldu tora veara

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãlãtiri/pãlãtire

pãlãtiri/pãlãtire (pã-lã-thí-ri) sf pãlãtiri (pã-lã-thírĭ) – loc alãsat dishcljis tu unã stizmã di casã i unã machinã (tra s-poatã s-treacã vimtul shi lunjina); hãlatea adratã dit un cadru di lemnu (i metal) tsi s-bagã tu-aestu loc dishcljis shi yilia tsi s-bagã tu aestã hãlati; pãltiri, pãrãtiri, pãrtiri, fireastrã, fireastã, fereastã, firidã, firizã, fridã, geami, geam, pingeri; (fig:
1: pãlãtiri = oclji; expr:
2: grea pri poartã, s-avdã pãlãtirea = bats fireasta (firida) s-aducheascã usha; bati sumarlu s-aducheascã gumarlu; dzã-lj-u ca di pri diparti tra s-aducheascã, nu pri fatsã, cã va lu-arushinedz)
{ro: geam, fereastră}
{fr: vitre, fenêtre}
{en: window-pane, window}
ex: aspardzi poarta, sh-fatsi pãlãtiri; grirã ficiorlji cu-unã boatsi di la pãlãtiri; s-ts-arsarã pãlãtirili (fig: ocljilj)

§ pãltiri2/pãltire (pãl-thí-ri) sf pãltiri (pãl-thírĭ) – (unã cu pãlãtiri)
ex: eshi-nj, vrutã, tu pãltiri (firidã); hilja di-amirã shidea pri pãltiri cu merlu tu mãnã; mutrea di pri pãltiri la hiljlu di-amirã; cum lucra feata la pãltiri, na un pulj azbuirãtor iu yini

§ pãrãtiri/pãrãtire (pã-rã-thí-ri) sf pãrãtiri (pã-rã-thírĭ) – (unã cu pãlãtiri)

§ pãrtiri/pãrtire (pãr-thí-ri) sf pãrtiri (pãr-thírĭ) – (unã cu pãlãtiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pingeri/pingere

pingeri/pingere (pin-gé-ri) sf pingeri (pin-gérĭ) – loc alãsat dishcljis tu unã stizmã di casã i unã machinã (tra s-poatã s-treacã vimtul shi lunjina); hãlatea adratã dit un cadru di lemnu (i metal) tsi s-bagã tu-aestu loc dishcljis shi yilia tsi s-bagã tu aestã hãlati; pãltiri, pãlãtiri, pãrãtiri, pãrtiri, fireastrã, fireastã, fereastã, firidã, firizã, fridã, geami, geam
{ro: geam, fereastră}
{fr: vitre, fenêtre}
{en: window-pane, window}
ex: fãrã ushi, fãr pingeri (firidz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

purintu1

purintu1 (pu-rín-tu) (mi) vb I purintai (pu-rin-táĭ), purintam (pu-rin-támŭ), purintatã (pu-rin-tá-tã), purintari/purintare (pu-rin-tá-ri) – mãc carni (lapti, oauã, cash, etc.), lucri tsi nu lipseashti s-mãc dzãlili di preasinj (cãndu lipseashti s-mãrsinedz, s-mãc mash mãrsineatsã);
(expr:
1: mi purintu = (i) mãc tsiva trã prota oarã; (ii) mãc tsiva tsi mi-arãseashti, mãc mash trã gustu; (iii) ljau tsiva s-mãc;
2: macã ti purintsã, mãcã canim njel = ma s-fats un lucru slab, s-lu fats macarim trã tsiva tsi axizeashti multu)
{ro: mânca de dulce}
{fr: manger des plats gras, avec viande, fromage, etc. pendant le carême}
{en: eat meals with meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent}
ex: cum va si s-ducã la cumnicãturã cara s-ari purintatã?; cu tsiva nu mi purintai
(expr: nu loai) di avearea a frati-njui; macã ti purintash, s-nu ti cumãnits; nitsi nu mi purintarã
(expr: nu-nj deadirã, nu mi-alãsarã s-gustu tsiva); arãulu nu s-purintã di
(expr: nu lu-arãseashti s-angljitã) om nicat; mi purintai
(expr: mãcai trã prota oarã, trã gustu) di cireashi

§ purintat (pu-rin-tátŭ) adg purintatã (pu-rin-tá-tã), purintats (pu-rin-tátsĭ), purintati/purintate (pu-rin-tá-ti) – tsi ari mãcatã carni (oauã, lapti, cash, etc.), lucri tsi nu lipseashti s-mãcã dzãlili di preasinj
{ro: care a mâncat de dulce}
{fr: qui a rompu le carême}
{en: who ate meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent}

§ purintari/purintare (pu-rin-tá-ri) sf purintãri (pu-rin-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-purintã
{ro: acţiunea de a mânca de dulce}
{fr: action de manger de la viande (lait, oeufs, fromage) pendant le carême}
{en: action of eating meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent}

§ nipurintat (ni-pu-rin-tátŭ) adg nipurintatã (ni-pu-rin-tá-tã), nipurintats (ni-pu-rin-tátsĭ), nipurintati/nipurintate (ni-pu-rin-tá-ti) – tsi nu-ari mãcatã carni (oauã, lapti, cash, etc.) dzãlili di preasinj; tsi nu s-ari purintatã;
(expr: nipurintat = tsi nu-ari mãcatã un lucru tsi nu lipsea mãcari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãmtu1

sãmtu1 (sắm-tu) sm, sf, adg sãmtã (sắm-tã), sãmtsã (sắm-tsã), sãmti/sãmte (sắm-ti) – (om) tsi easti ayisit di bisearicã trã bana-a lui bunã di pri loc shi tãmãturyiili tsi-ari faptã nãinti shi dupã moarti; simtu, sãntu, sintu; ayi, ayisit; (shi formili shcurti: Stã-, Sãn-, Sãm-, Sãmt-, Sint-, Sã-, Sa-, Sum-, Su-);
(expr:
1: easti un sãmtu; sãmtu = (i) tsi easti ca un sãmtu di bun, curat, mushat, etc.; (ii) easti unã icoanã cu sãmtu, zugrãpsit pri nãsã;
2: shi sãmtul s-ts-agiutã, va s-lj-aprindzã cãndila = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi li va lucrili dip geaba, fãrã s-cilistãseascã dip)
{ro: sfânt}
{fr: saint}
{en: saint}
ex: dit meslu sãmtu (bun, mushat) al Mai; mushuteatsa sãmtã
(expr: bunã, mushatã); sãmtsãlj
(expr: sãmtsãlj dit icoanã) nu eara ghini faptsã; atselj sãmtsã cu sãrits albi; cum s-nu plãngã lailji sãmtsã (ayi)?; canda-lj featsi Sãmta Vinjiri (Stã-Vinjiri)

§ simtu1 (sím-tu) sm, sf, adg simtã (sím-tã), simtsã (sím-tsã), simti/simte (sím-ti) – (unã cu sãmtu1)

§ sãntu1 (sắn-tu) sm, sf, adg sãntã (sắn-tã), sãntsã (sắn-tsã), sãnti/sãnte (sắn-ti) – (unã cu sãmtu1)
ex: sãntsãlj avurã njilã; Sãnte, Doamne Dumnidzale!

§ sintu1 (sín-tu) sm, sf, adg sintã (sín-tã), sintsã (sín-tsã), sinti/sinte (sín-ti) – (unã cu sãmtu1)

§ Stã- sm, sf [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)

§ Stã-Mãrii/Stã-Mãrie, scriatã shi Stãmãrii1/Stãmãrie (Stã-mã-rí-i) sf
1: dada-a Hristolui;
2: dzãlili (sãrbãtorli) di Stã-Mãrii, tsi cad (suntu yiurtisiti) (i) 15-li di Avgustu, trã Stã-Mãria-Atsea Marea; shi (ii) 8-li di Yizmãciunj, trã Stã-Mãria-Atsea-Njica;
(expr:
1: s-adunã ca trã Stã-Mãrii = s-adunã lumi multã, cum s-adunã ti pãnãyir;
2: nacã ti featsi Stã-Mãria? = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi s-tsãni ahãntu mari, cari s-cãmãruseashti multu, di canda-l featsi Stã-Mãria; ãlj si dzãtsi: nacã eshti di soi ahãntu bunã, vãsilicheascã, di ti-aspunj ahãntu fudul?;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Vinjiri

Vinjiri (Ví-njirĭ) sf Vinjiri (Ví-njirĭ) –
1: antsintsea dzuã dit stãmãnã (cãndu stãmãna nchiseashti cu Lunea), namisa di Gioi sh-di Sãmbãtã;
2: unã dzãnã (dzauã) dit pãrmiti cu-aestã numã;
(expr:
1: Stã-Vinjiri (Stã-ví-njirĭ), scriatã shi Stãvinjiri = (i) Vinjirea Mari, dzua di nãinti di Pashti, cãndu s-yiurtiseashti moartea-a Hristolui pri crutsi; (ii) Sãmta Vinjiri (Ayea-Paraschivi) unã sãmtã a bisearicãljei a noastrã; (iii) 26-li di Alunar, dzua tu cari bisearica u yiurtiseashti Sãmta Vinjiri, dzuã di mari sãrbãtoari armãneascã tu Pindu, cãndu armãnjlji trag un mari cor dupã tsi easi bisearica;
2: di Gioi sh-pãnã Vinjiri = trã putsãn chiro;
3: u tsãn Vinjirea = nu mi purintu dzua di Vinjiri)
{ro: vineri}
{fr: vendredi}
{en: Friday}
ex: Vinjirea va tsãneari
(expr: dzua di Vinjiri, omlu nu lipseashti si s-purintã); u pitreatsi la sor-sa Vinjirea (dzãna dit pãrmiti); canda-lj featsi Sãmta Vinjiri
(expr: Ayea-Paraschivi); tra s-gioacã trã Stã-Vinjiri
(expr: 26-li di Alunar, dzua di Stã-Vinjiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã