DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aspar

aspar (as-párŭ) (mi) vb II shi I aspãreai (as-pã-reáĭ) shi aspãrai (as-pã-ráĭ), aspãream (as-pã-reámŭ) shi aspãram (as-pã-rámŭ), aspãreatã (as-pã-reá-tã) shi aspãratã (as-pã-rá-tã), aspãrea-ri/aspãreare (as-pã-reá-ri) shi aspãrari/aspãrare (as-pã-rá-ri) – nj-si fatsi (lj-fac) multu fricã; mi-agunescu di-iuva cu frica; spar, trumuxescu, trumãxescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fricushedz, fric, nfric, nfrichedz, bubuescu, lãhtãrsescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu;
(expr:
1: u-aspãreai huzmetea = lãhtãrsii, nji sã featsi multã fricã;
2: nu-nj s-aspari ocljul = nu nj-easti fricã)
{ro: speria}
{fr: (s’)éffrayer; (s’)éffaroucher; (s’)ébrouer}
{en: frighten, scare}
ex: asparã gãljinjli ca s-fugã; nu ti-aspari dip; s-aspãre shi-lj dzãsi a ficiorlui s-intrã n casã; di tsi s-aspãrea, pãn tu coadã nu-ascãpã; aspãrãm ficiorlji s-tacã cu tãrboshlu; mi-aspãrai cã nji s-apreasi casa; si s-aspãrea luplu di ploai, vrea poartã tãmbari; cari nu s-ardi, di foc nu s-aspari; s-mi-aspãrearim eu (s-nj-eara fricã a njia) di tini; u-avea aspãreatã huzmetea
(expr: lji s-avea faptã multã fricã, lãhtarã); a lui nu-lj s-aspãrea ocljul di furi
(expr: nu lj-eara dip fricã)

§ aspãreat (as-pã-reátŭ) adg aspãreatã (as-pã-reá-tã), aspãreats (as-pã-reátsĭ), aspãreati/aspãreate (as-pã-reá-ti) – tsi-lj s-ari faptã fricã; tsi ari fricã; trumuxit, trumãxit, aspãrat, aspãrit, spãreat, fricuit, ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricat, nfricat, lãhtãrsit, bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit
{ro: speriat}
{fr: éffrayé; éffarouché; ébroué}
{en: frightened, scared; startled}
ex: cãlãuzlu aspãreat nãpoi s-trãdzea; aspãreat, s-dusi s-veadã oili tu munti; feata, nãpoi vinji aspãreatã la mã-sa; s-veadi cã nu-ari ocljul aspãreat
(expr: nu lj-easti fricã)

§ aspãrat (as-pã-rátŭ) adg aspãratã (as-pã-rá-tã), aspãrats (as-pã-rátsĭ), aspãrati/aspãrate (as-pã-rá-ti) – (unã cu aspãreat)

§ aspãrit (as-pã-rítŭ) adg aspãritã (as-pã-rí-tã), aspãrits (as-pã-rítsĭ), aspãriti/aspãrite (as-pã-rí-ti) – (unã cu aspãreat)

§ aspãreari/aspãreare (as-pã-reá-ri) sf aspãreri (as-pã-rérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aspari cariva; trumãxiri, trumuxiri, aspãrari, spãreari, fricuiri, ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricari, nfricari, lãhtãrsiri, bubuiri, cutrumurari, cishiiri, cishuiri, cishiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

azmet

azmet (az-métŭ) sm, sf, adg azmetã (az-mé-tã), azmets (az-métsĭ), azmeti/azmete (az-mé-ti) – tsi easti multu slab shi njic; ascãrchit, chirchinec, puzumi, pruzumi, jibãcos, jibicos, cacafingu, pilicios, zãbãcos, bãzãcos, jabec, judav, preacãn, preangu
{ro: firav, pipernicit, fricos}
{fr: débile, rabougri, livide, foireux, avorton}
{en: feeble, weak, coward, ill-formed, puny}
ex: njelj azmets, oaminj azmets

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bishinã

bishinã (bi-shí-nã) sf bisinj (bi-shínjĭ) – vimtu tsi easi dit matsã prit guva di cur sh-cari, di-aradã, anjurzeashti urut shi fatsi un vrondu ghini cunuscut;
(expr:
1: bishinã di vulpi sf bishinj di vulpi – unã soi di bureati (ciupernicã, peciurcã) tsi s-mãcã; popurdã;
2: (dzãc, trag, etc.) bishinj = (dzãc, trag, etc.) minciunj;
3: vindu bishinj = dzãc minciunj sh-caftu s-lu-arãd pri cariva;
4: bishinã cufã = bishinã tsi nu s-avdi;
5: bishinj di cuc = zboarã goali sh-fãrã simasii; chirturi, bãrcudii, curcufeli, papardeli, curcu-beti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, etc.;
6: aruc (trag, nj-ascapã, scot, etc.) unã bishinã = bes, bishinedz;
7: cu bishinj nu s-vãpsescu oauãli = fãrã atseali tsi tsã lipsescu, nu pots s-lu fats un lucru;
8: nj-fug bishinjli = nj-easti multã fricã, lãhtãrsescu;
8: nj-arãtseashti bishina = nj-cher curagilu)
{ro: băşină}
{fr: pet}
{en: fart}
ex: trapsi (deadi, arcã, lj-ascãpã) nã bishinã di dishtiptã tutã lumea; macã lu schinj gumarlu, s-ashteptsã bishinj; ascultu mini bishinj
(expr: minciunj) di-atseali?

§ bishinos (bi-shi-nósŭ) adg bishinoasã (bi-shi-nŭá-sã), bishinosh (bi-shi-nóshĭ), bishinoasi/bishinoase (bi-shi-nŭá-si) – un tsi tradzi bishinj;
(expr: bishinos = (i) (om) tsi lj-easti fricã; tsi easti fricos, cãcãtos, cufuryios, etc.; (ii) (om) tsi dzãtsi minciunj, minciunos; (iii) (om) tsi zburashti chirãturi, tsi talji papardeli, tsi mãcã bizbilji, etc.)
{ro: băşinos}
{fr: péteur}
{en: who farts}
ex: nu-am vidzutã ficior ma bishinos (tsi tradzi ma multi bishinj; icã expr: tsi-lj fug ma multi bishinjli, tsi easti ma fricos) di-aestu; ved cã nu ts-u tsãni, bishinoase!
(expr: fricoase!, cãcãtoase!); s-nu njerdzi pri mintea-a bishinoslui aestu
(expr: a minciunoslui aestu, a-aishtui om tsi zburashti glãrinj)

§ bes (bésŭ) (mi) vb IV bishii (bi-shíĭ), bisham (bi-shĭámŭ), bishitã (bi-shí-tã), bishiri/bishire (bi-shí-ri) – alas vimtu s-easã (scot vimtu) dit matsã prit guva di cur; trag unã bishinã; bishinedz;
(expr:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ceash

ceash (cĭáshĭŭ) sm pl(?) – atsea tsi aducheashti omlu cãndu s-aspari multu; aspãreari multu mari; fricã, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, frixi, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi
{ro: groază, spaimă}
{fr: terreur, effroi, épouvante}
{en: terror, fright}
ex: ceashlu (lãhtara) ti lja tu pãduri; ari bãgatã ceashlu (lãhtara) tu plailu a Negotinlui; ti loa ceashlu (lãhtara) di fricã; sãmtsã ceashlu (frixea); mutri nãoarã deavãrliga, sh-u lo ceashlu di fricã

§ ceashav1 (cĭá-shĭavŭ) adg ceashavã (cĭá-shĭa-vã), ceashayi (cĭá-shĭayĭ), ceashavi/ceashave (cĭá-shĭa-vi) – tsi fatsi mari fricã; tsi-l lãhtãrseashti multu omlu, aspãros, fricos, lãhtãros
{ro: înfiorător, înspăimântător}
{fr: effrayant, épou-vantable}
{en: frightful, frightening}
ex: albu, ceashav (tsi ti lãhtãrsea) di albu; mutritã fricoasã shi ceashavã (lãhtãroasã); vidzui un munti ceashav

§ ceashav2 (cĭá-shĭavŭ) adv – tsi easti di-unã ahtari soi (vidzutã) di ti lãhtãrseashti, lãhtãros, fricos
{ro: înfiorător, înspăimântător}
{fr: affreusement, épouventablement}
{en: frightful, dreadful}
ex: arujirã ceashav (di ti lãhtãrsea cãndu-lj videai) altsã doi calj ats

§ cishiescu (ci-shi-ĭés-cu) (mi) vb IV cishiii (ci-shi-íĭ), cishiam (ci-shi-ĭámŭ), cishiitã (ci-shi-í-tã), cishiiri/cishiire (ci-shi-í-ri) – l-fac s-aducheascã unã mari aspa-rizmã; lu-aspar multu; cishescu, cishuescu, trumuxescu, trumã-xescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, bubuescu, cutrumuredz, lãhtãrsescu
{ro: speria, îngrozi}
{fr: s’épouvanter, terrifier}
{en: frighten, scare, terrify}
ex: nitsi pãrintsãlj nu s-chishiirã (nu lãhtãrsirã); mi cishiii (mi-aspãreai multu, lãhtãrsii) di ursã

§ cishiit (ci-shi-ítŭ) adg cishiitã (ci-shi-í-tã), cishiits (ci-shi-ítsĭ), cishiiti/cishiite (ci-shi-í-ti) – tsi-lj s-ari faptã fricã; tsi easti multu aspãreat; trumuxit, trumãxit, aspãreat, aspãrat, aspãrit, spãreat, fricuit, ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricat, nfricat, lãhtãrsit, cutrumurat, bubuit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chiuti

chiuti (chĭu-tí) sm, sf, adg chiutoanji/chiutoanje (chĭu-tŭá-nji), chiutadz (chĭu-tádzĭ), chiutoanji/chiutoanje (chĭu-tŭá-nji) – (un) tsi lj-easti fricã di nai ma njiclu lucru; tsi s-aspari lishor; fricos, dzadila
{ro: fricos}
{fr: craintif, peureux}
{en: timorous, easily frightened}

§ chiutilichi/chiutiliche (chĭu-ti-lí-chi) sf chiuti-lichi (chĭu-ti-líchĭ) – starea di niisihii shi tulburari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aflã nãintea-a unui piriclju mari (dealihea i minciunos); fricã, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, frixi, pirdeshi, datã, ceash, trom, trumarã, cutrom, lãhtarã
{ro: teamă}
{fr: crainte, poltronnerie}
{en: fear}

§ chiutipsescu (chĭu-tip-sés-cu) vb IV chiutipsii (chĭu-tip-síĭ), chiutipseam (chĭu-tip-seámŭ), chiutipsitã (chĭu-tip-sí-tã), chiutipsiri/chiutipsire (chĭu-tip-sí-ri) – mi-aspar lishor di nai ma njiclu lucru; nj-easti fricã s-lu fac un lucru; nj-si curmã curailu; nu-nj tsãni curdeaua (curaua, curlu, etc.)
{ro: (se) speria uşor; pierde curajul}
{fr: avoir peur; perdre son courage; manquer de courage}
{en: be scared; lose courage; have no courage}

§ chiu-tipsit (chĭu-tip-sítŭ) adg chiutipsitã (chĭu-tip-sí-tã), chiutipsits (chĭu-tip-sítsĭ), chiutipsiti/chiutipsite (chĭu-tip-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã lishor curailu; tsi s-ari aspãreatã; tsi easti lãhtãrsit; tsi lj-easti fricã
{ro: care (se) sperie uşor; care şi-a pierdut curajul}
{fr: qui a peur; qui a perdu son courage; qui manque de courage}
{en: who is scared; who lost courage; who has no courage}

§ chiutipsiri/chiutipsire (chĭu-tip-sí-ri) sf chiutipsiri (chĭu-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva chiutipseashti
{ro: acţiunea de a (se) speria uşor; de a pierde curajul}
{fr: action d’avoir peur; de perdre son courage; de manquer de courage}
{en: action of being scared; of losing courage; of having no courage}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cufoari/cufoare

cufoari/cufoare (cu-fŭá-ri) sf cufori (cu-fórĭ) – lãngoari tsi-l fatsi omlu si s-ducã shi s-easã nafoarã (si s-cacã) dipriunã, multu moali i ca apa; diarii, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari, surdisiri, tartacutã, spriimnari, ishiri, urdinari, urdinat
{ro: diaree}
{fr: diarrhée}
{en: diarrhea}
ex: am cufoari; u tãlje cufoarea (diaria) greauã

§ cufurescu (cu-fu-rés-cu) (mi) vb IV cufurii (cu-fu-ríĭ), cufuream (cu-fu-reámŭ), cufuritã (cu-fu-rí-tã), cufuri-ri/cufurire (cu-fu-rí-ri) – hiu lãndzit di diarii (cufoari); es nafoarã multu moali, apos sh-multi ori cu-arada; nj-yini tra s-es nafoarã (s-mi cac) tut chirolu; urdin, surdisescu, spriimnu;
(expr: li cufurescu (zmeanili) = nj-easti multu fricã)
{ro: cufuri}
{fr: foirer}
{en: have diarrhea}
ex: njeljlji s-cufurescu; li cufurish zmeanili (ti-aspãreash multu)

§ cufurit (cu-fu-rítŭ) adg cufuritã (cu-fu-rí-tã), cufurits (cu-fu-rítsĭ), cufuriti/cufurite (cu-fu-rí-ti) – tsi easti lãndzit di diarii; tsi-l talji cufoarea; tsi easi nafoarã tut chirolu (multu moali shi apos); urdinat, surdisit, spriimnat
{ro: cufurit}
{fr: foiré, maladif}
{en: sick with diarrhea}
ex: ti-adrash ca noatin cufurit

§ cufuriri/cufurire (cu-fu-rí-ri) sf cufuriri (cu-fu-rírĭ) – atsea tsi fatsi tut chirolu atsel tsi ari cufoari; urdinari, surdisiri, spriimnari, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari, ishiri, diarii, urdinat, tartacutã
{ro: acţiunea de a cufuri; cufurire, cufureală}
{fr: action de foirer}
{en: action of having diarrhea}

§ cufuros (cu-fu-rósŭ) adg cufuroasã (cu-fu-rŭá-sã), cufurosh (cu-fu-róshĭ), cufuroasi/cufuroase (cu-fu-rŭá-si) – tsi ari (easti lãndzit di) cufoari (diarii); cufuryios, cufuryear, cãcãtos (fig: cufuros = tsi s-aspari lishor di itsi lucru; tsi nu para lj-u tsãni; tsi easti fricos, bishinos, etc.)
{ro: cufuros, fricos}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzadila

dzadila (dza-dí-la) sm, sf, adg dzadilã (dza-dí-lã), dzadilanj (dza-dí-lanjĭ), dzadili/dzadile (dza-dí-li) – (atsel) tsi lj-easti fricã di nai ma njiclu lucru; tsi s-aspari lishor; fricos, chiuti
{ro: fricos}
{fr: craintif, peureux}
{en: timorous, easily frightened}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fricã

fricã (frí-cã) sf frits (frítsĭ) – starea di niisihii shi tulburari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aflã nãintea-a unui piriclju mari (dea-lihea i minciunos); asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, frixi, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi chiutilichi;
(expr: frica da cicioari = frica-l fatsi omlu s-fugã unãshunã;
2: mi lja Ceashlu di fricã; adar guvojdi di fricã; li cher di fricã; mi-acatsã heavra (di fricã); nj-beau sãndzili di fricã; ngljets (di fricã); nji s-acatsã alatsili di cicioari di fricã; li gãnusescu di fricã; nj-easti fricã sh-di-aumbrã; umplu zmeanili di fricã; nj-intrã frica tu oasi; imnu cu frica n sin; nji s-adunã inima cãt un puric; nj-si mutã (scoalã) perlu di fricã; etc. = nj-easti multu fricã; lãhtãrsescu multu, nu pot s-mi min di fricã)
{ro: frică}
{fr: crainte, peur}
{en: fear}
ex: escu singurã shi nj-easti fricã; nãsã nu vru, cã lj-eara fricã; frica ndreadzi, frica-aspardzi; cilnicamea sh-u lo fricã (lãhtãrsi); ti-acãtsa hevrili di fricã
(expr: lãhtãrseai); frica-ts da cicioari; multi frits am traptã; u lo Ceashlu di fricã
(expr: lãhtãrsi); l-vidzui furlu shi ngljitsai di fricã
(expr: nu pot s-mi min, limnusii); sh-biurã sãndzili di fricã
(expr: lãhtãrsirã); atselj tsi lã-i fricã shi di-aumbrã-lã
(expr: tsi lã-i multã fricã); amirãlu li umplu zmeanili di fricã
(expr: s-aspãre multu); di-atumtsea lj-intrã frica tu oasi
(expr: s-aspari multu); lu-aurlã ficiorlu shi-lj bãgã frica tu oasi; adunats guzmolj di fricã un ningã alantu; di cara-lj tricu frica sh-pãpsi suflitlu s-lji batã

§ frixi/frixe (fríc-si) sf frixi (fríc-si) – frica mari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aspari; aspãreari multu mari; fricã, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, ceash, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi
{ro: spaimă}
{fr: horreur, effroi}
{en: fright}

§ fricos (fri-cósŭ) adg, adv fricoasã (fri-cŭá-sã), fricosh (fri-cóshĭ), fricoasi/fricoase (fri-cŭá-si) – (om) tsi lj-easti fricã di nai ma njitsli lucri; (om) tsi s-aspari (tsi-lj si fatsi fricã multu) lishor; (lucru) tsi-l fatsi omlu s-lji hibã fricã, s-lu-acatsã lãhtara; tsi ts-adutsi fricã, ti lãhtãrseashti; chiuti, dzadila; lãhtãros

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gagan

gagan (gá-ganŭ) sm, sf gaganã (gá-ga-nã), gaganj (gá-ganjĭ), gagani/gagane (gá-ga-ni) – paranumã datã di armãnj a gretslor (tsi ari noima di un tsi s-aspari lishor, tsi li umpli zmeanili la mai ma njitsli lucri)
{ro: poreclă, cu sensul de “fricos”, dată de aromâni grecilor}
{fr: sobriquet (signifiant “poltron”), donné par les aroumains aux grecs}
{en: nickname (with the meaning “easily frightened” given to Greeks by Aromanians}
ex: cunushtea ghini stricãtoarea-a gaganjlor (gretslor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã