DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arinii/arinie

arinii/arinie (a-ri-ní-i) sf arinii (a-ri-níĭ) – hãlati njicã, lungã shi suptsãri di cilechi, cu dauã i trei fãts cu arãdichi di dintsã turyisits (cu cari s-ischeadzã lucri di her, unglji, etc.); arnealã, limã, arnii
{ro: pilă}
{fr: lime}
{en: file}
ex: u mãc cu arinia (u frec, ischedz cu lima)

§ arnii1/arnie (ar-ní-i) sf arnii (ar-níĭ) – (unã cu arinii)

§ arnealã1 (ar-neá-lã) sf arneli (ar-nélĭ) – (unã cu arinii)

§ arinsescu (a-rin-sés-cu) vb IV arinsii (a-rin-síĭ), arinseam (a-rin-seámŭ), arinsitã (a-rin-sí-tã), arinsiri/arinsire (a-rin-sí-ri) – ischedz unã fatsã tsi nu para easti ischi (fatsã di her, unglji tãljatã cu foartica, etc.); dau cu lima (arneala)
{ro: pili}
{fr: limer}
{en: file}
ex: sh-arinsea (dãdea cu lima, shi nturyisea) cãstura

§ arinsit (a-rin-sítŭ) adg arinsitã (a-rin-sí-tã), arinsits (a-rin-sítsĭ), arinsiti/arinsite (a-rin-sí-ti) – fatsã ischeatã cu arinia; dat cu lima
{ro: pilit}
{fr: limé}
{en: filed}
ex: cljai arinsitã (datã cu lima)

§ arinsiri/arinsire (a-rin-sí-ri) sf arinsiri (a-rin-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-da cu arinia
{ro: pili}
{fr: limer}
{en: file}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arod

arod (a-ródŭ) vb III arosh (a-róshĭŭ), arudeam (a-ru-deámŭ), aroasã (a-rŭá-sã), aroadiri/aroadire (a-rŭá-di-ri) – arup cu dintsãlj cumãts njits dit un lucru dur (vãrtos, sãnãtos); frec cu tsiva un lucru (lu-arinsescu) tra s-lu fac ma suptsãri (ma ischiu, ma lutsit, etc.); mãshcu sh-ciumulescu peanarga, lishor shi multi ori cu-arada; rod, frec, arinsescu, mãc, etc.;
(expr: li-arod = mi bati cariva, l-mãc shcoplu)
{ro: roade}
{fr: ronger}
{en: gnaw, nibble at}
ex: trã tse cãnjlji arod oasili (mãshcã multi ori cu-arada dit oasi)?; arucã-lj un os s-lu-aroadã sh-nãs; shoaritslji aroasirã scãndurli (featsirã guvi tu scãnduri, li mãcarã); arudzina aroadi (l-mãcã) herlu; tsã dau nã veargã di bãcãri shi, aclo iu va si s-mãcã, iu va si s-aroadã (si s-arinseascã); ciumaga sã s-aroadã prighios ca nã palmã; ursa apãrnji s-aroadã truplu-a arburilui; stranjili di pi el s-aroasirã (s-mãcarã) dip

§ aros (a-rósŭ) adg aroasã (a-rŭá-sã), arosh (a-róshĭ), aroasi/aroase (a-rŭá-si) – tsi easti mãcat cu mãshcãturi lishoari sh-multi fapti cu-arada; tsi easti faptu ma suptsãri (ma ischiu, ma lutsit) cu arinsirea (fricarea cu lima) tsi-lj si featsi; tsi s-ari mãcatã di fricari; ros, fricat, arinsit, mãcat, etc.
{ro: ros}
{fr: rongé}
{en: gnawed at, nibbled}
ex: cupãcinj aros di cãpri; stranjili a lui suntu aroasi (fricati, lutsiti) di purtari

§ aroadiri/aroadire (a-rŭá-di-ri) sf aroadiri (a-rŭá-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aroadi; roadiri, fricari, arinsiri, mãcari, etc.
{ro: acţiunea de a roade; roadere}
{fr: action de ronger}
{en: action of gnawing, of nibbling at}
ex: s-ascapã di-aroadirea-a oasilor

§ rod (ródŭ) vb III rosh (róshĭŭ), rudeam (ru-deámŭ), roasã (rŭá-sã), roadiri/roadire (rŭá-di-ri) – (unã cu arod)
ex: va s-li roadã shoaritslji tuti cãrtsãli cã suntu ligati cu fãrinã; iu va si s-roadã (va si s-mãcã)

§ ros1 (rósŭ) adg roasã (rŭá-sã), rosh (róshĭ), roasi/roase (rŭá-si) – (unã cu aros)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrtsãnescu

cãrtsãnescu (cãr-tsã-nés-cu) vb IV cãrtsãnii (cãr-tsã-níĭ), cãrtsã-neam (cãr-tsã-neámŭ), cãrtsãnitã (cãr-tsã-ní-tã), cãrtsãniri/cãr-tsãnire (cãr-tsã-ní-ri) –
1: fac un vrondu uscat ca-atsel a leamnilor cãndu s-freacã un di-alantu (s-frãngu, creapã, plãscãnescu, ardu tu vatrã, etc.) icã usha (niumtã cu untulemnu) cãndu s-dishcljidi, etc.; crãtsãnescu, scãrtsãn;
2: fac un vrondu uscat cãndu-lj frec dintsãlj un di-alantu; scãrcic, scrãcic, shcãrcic, scãrshnescu, zgroamic;
3: mi disfac dinapandiha tu multi cumãts, multi ori cu un vrondu uscat; crep, plãscãnescu; (fig: u (li, lj-) cãrtsãnescu = (i) u-aruc, lj-dau (unã pliscutã, un shcop, unã bishinã); (ii) fug, mi duc, li cãlescu, u-angan cãtsaua, etc.; (iii) u bag tu-ashtirnut unã featã, u-arushinedz, u-ambairu, etc.)
{ro: trozni, scrâşni (dinţii), crăpa}
{fr: craquer, grincer, grincer (les dents), crevasser}
{en: crack, creak, grind (one’s teeth)}
ex: tsi cãrtsãneashti ashi? (tsi s-avdi aestu vrondu uscat?); cãrtsãneashti usha cãndu si ncljidi; di amãnii, cãrtsãneashti (scãrcicã) dintsãlj; s-trundueashti loclu, cãsica cãrtsãni (cripã); cãrtsãni (fig: u-arcã) bizbilea dinanumirea; arãchi pheatlu sh-lu cãrtsãni (fig: lu-astrapsi, lu-arcã) di caplu al Coleti; lj-cãrtsãnim (fig: lj-deadim) unã pliscutã; lj-u cãrtsãnirã (fig: fudzirã) apoea cãtrã-aclo; acatsã cãrvãnarlu shi-lj cãr-tsãneashti (dzãtsi) nã minciunã; lj-u cãrtsãni (fig: fudzi) arãulu nghios; u cãrtsãnirã (u-ambãirarã) feata-aestã

§ cãrtsãnit (cãr-tsã-nítŭ) adg cãrtsãnitã (cãr-tsã-ní-tã), cãrtsãnits (cãr-tsã-nítsĭ), cãrtsãniti/cãrtsãnite (cãr-tsã-ní-ti) – cari fatsi un vrondu uscat ca-atsel a leamnilor cãndu s-freacã; crãtsãnit, scãrtsãnit, (trã dintsã) scãrcicat, scrãcicat, shcãrcicat, scãrshnit, zgrumicat, cripat, plãscãnit
{ro: troznit, scrâşnit (dinţii), crăpat}
{fr: craqué, grincé, (dent) grincée, crevassé}
{en: cracked, creaked, ground (teeth)}
ex: muljarea aestã easti cãrtsãnitã (fig: aguditã, ambãiratã)

§ cãr-tsãniri/cãrtsãnire (cãr-tsã-ní-ri) sf cãrtsãniri (cãr-tsã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cãrtsãneashti tsiva; crãtsãniri, scãrtsãniri, (trã dintsã) scãrcicari, scrãcicari, shcãrcicari, scãrshniri, zgrumi-cari, cripari, plãscãniri
{ro: acţiunea de a trozni, de a scrâşni (dinţii), de a crăpa}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciumulescu

ciumulescu (cĭu-mu-lés-cu) vb IV ciumulii (cĭu-mu-líĭ), ciumu-leam (cĭu-mu-leámŭ), ciumulitã (cĭu-mu-lí-tã), ciumuliri/ciumulire (cĭu-mu-lí-ri) – meastic mãcarea n gurã cu dintsãlj sh-limba sh-u fac etimã tri ngljitari; mastic, meastic, mãcilsescu; (fig: (u, ti) ciumulescu = (i) frec (stranji) cu mãna (icã un cu-alantu) sh-li fac s-aibã sufri; sufrusescu; (ii) mi-arucutescu tu unã baltã cu apã alãcitã; mi muciulescu tu baltã; (iii) (ca bãrbat) u bag (unã muljari) tu ashtirnut, u-ambair; (iv) ti-arãd, tsã trag cãlupea, ti-ancaltsu)
{ro: molfăi, mesteca ceva în gură; şifona, boţi, mototoli; bălăci}
{fr: mâchonner; chiffonner, froisser; patauger}
{en: chew, masti-cate; rumple, wrinkle; splash}
ex: ciumuleashti el ãn gurã; ciumulea nica un os ãn gurã; u ciumulish (fig: sufrusish) fustanea; nu lu-alasã njiclu s-ciumuleascã (fig: muciuleascã) n baltã; u ciumulirã (fig: s-bãgarã tu-ashtirnut deadun, si-ambãirarã, si mpihiurarã); vã ciumuli (fig: vã arãsi; vã trapsi cãlupea) di paradzlji tsi-aveats adunatã

§ ciumulit (cĭu-mu-lítŭ) adg ciumulitã (cĭu-mu-lí-tã), ciumulits (cĭu-mu-lítsĭ), ciumuliti/ciumulite (cĭu-mu-lí-ti) – tsi easti mãcilsit ãn gurã; misticat, mãsticat, mãcilsit
{ro: molfăit, mestecat în gură; şifonat, boţit, mototolit; bălăcit}
{fr: mâchonné; chiffonné, froissé; pataugé}
{en: chewed, masticated; rumpled, wrinkled; splashed}
ex: purta unã fustani ciumulitã (sufrusitã)

§ ciumuliri/ciumulire (cĭu-mu-lí-ri) sf ciumuliri (cĭu-mu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ciumuleashti tsiva ãn gurã; misticari, mãsticari, mãcilsiri
{ro: acţiunea de a molfăi; de a şifona, de a boţi, de a mototoli; molfăire, mestecare în gură; şifonare, boţire, mototolire; bălăcire}
{fr: action de mâchonner; de chiffonner, de froisser; de patauger}
{en: action of chewing, of masticating; of rumpling, of wrinkling; of splashing}

§ ciumã4 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – pãtãts zmurticati (zdruminati, tra si s-mãcã la measã) tu cari s-bagã multi ori umtu, lapti, etc.
{ro: piure de cartofi}
{fr: purée de pommes de terre}
{en: mashed potatoes}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frec

frec (frécŭ) (mi) vb I fricai (fri-cáĭ), fricam (fri-cámŭ), fricatã (fri-cá-tã), fricari/fricare (fri-cá-ri) – min cu zorea fatsa-a unui lucru pristi fatsa-a unui altu lucru cari da di el (di-aradã di ma multi ori); arod;
(expr:
1: lj-frec truplu = min mãna shi calcu pi truplu-a unui om s-lu ljishuredz di unã dureari tsi u ari;
2: nj-frec ocljilj = nu-nj yini s-pistipsescu, mi ciudusescu di-atseali tsi ved dinintea-a ocljilor;
3: pãnã sã-nj frec ocljilj = unãshunã, pãnã s-ascuchi, ascucheatlu va nj-armãnã ninga niuscat;
4: nj-frec pãntica = hiu agiun (sh-di foami nj-frec pãntica);
5: mi frec di multi = trec prit multi; dau di multi; am multi di cari mi-agudescu tra sã-nj bitisescu lucrul)
{ro: freca}
{fr: frotter}
{en: rub}
ex: nu li freacã ghini vasili cãndu li-aspealã sh-nj-easti agunos tra s-mãc dit eali; sh-freacã mãnjli (sh-da mãnjli unã di-alantã) di arcoari; l-fricai
(expr: ded di truplu-a lui sh-lu cãlcai cu mãnjli) cu camfurã sh-untulemnu; mi fricai di heavrã
(expr: nj-ded di trup shi-nj lu cãlcai cu mãnjli); picurarlji sh-fricarã ocljilj
(expr: s-ciudusirã) cãndu-l vidzurã; cãts ãl videa sh-frica ocljilj (s-ciudisea) di mushuteatsa-a lui; pãnã s-tsã frets ocljilj vinji sh-fudzi
(expr: cãt vinji, unãshunã, fudzi); azi tsi ari, mãcã sh-bea, sh-mãni sh-freacã pãntica
(expr: mãni sta agiun, sh-freacã pãntica di foami)

§ fricat1 (fri-cátŭ) adg fricatã (fri-cá-tã), fricats (fri-cátsĭ), fricati/fricate (fri-cá-ti) – (fatsa-a unui lucru) tsi s-ari minatã cu zorea pristi fatsa-a unui altu lucru cari da di el;
(expr: fricat di multi = tricut prit multi)
{ro: frecat}
{fr: frotté, frictionné}
{en: rubbed}
ex: omlu fricat
(expr: tricut prit multi) shtii multi

§ fricari1/fricare (fri-cá-ri) sf fricãri (fri-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-freacã tsiva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frimintu

frimintu (fri-mín-tu) (mi) vb I frimintai (fri-min-táĭ), frimintam (fri-min-támŭ), frimintatã (fri-min-tá-tã), frimintari/frimintare (fri-min-tá-ri) – lu lucredz aloatlu di fãrinã (l-tornu di-unã parti sh-di-alantã, lu-agudescu cu bushlu, lu-apitrusescu, l-tindu, l-bat, l-frãngu, lu-ameastic, etc.) tra s-lu fac s-hibã tut unã soi (cu fãrina, apa sh-maeaua ghini amisticati); frimit, firmintu, firmit, fãrmintu, fãrmit;
(expr:
1: nj-frimintu mintea; mi frimintu = u minduescu multu unã ipotisi tra s-u aduchescu ghini; u mutrescu sh-u giudic multu sh-ahãndos unã idei, tra sã shtiu tsi s-fac, tsi cali s-ljau, etc. tra s-hibã cãt ma ghini; nj-bag mintea s-lucreadzã tra s-aduchescu ghini tsi s-fatsi, cum sta lucrili;
2: nj-frimintu inima; mi frimintu = nu-am isihii tu suflit cã am frundidz, cã portu gaileadz, cã mi mãcã inima, etc.; nu mi-acatsã loclu, nj-frec mãnjli, mi min di-unã parti sh-di-alantã, ashteptu shi nu shtiu tsi s-fatsi, etc.;
3: muljarea tsi nu va s-frimintã, tutã dzua ntsearni = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va s-facã un lucru, nu va s-u-dzãcã aestã, shi s-fatsi cã taha lucreadzã, cã taha ari sh-altu lucru trã fãtseari; muljarea cari nu va s-facã pitã, va ntsearnã)
{ro: frământa}
{fr: boulanger la pâte, pétrir}
{en: knead (bread)}
ex: bãgai s-frimintu putsãn!; s-dutsi nyii di frimintã; tu horli armãneshti frimintã muljerli shi mash nãoarã tu siptãmãnã; nveasta frimintã pãnea

§ frimintat (fri-min-tátŭ) adg frimintatã (fri-min-tá-tã), frimintats (fri-min-tátsĭ), frimintati/frimintate (fri-min-tá-ti) – (aloatlu di pãni) tsi easti lucrat tra si s-facã unã shi s-hibã ghini amisticati fãrina, apa sh-maeaua; frimitat, firmintat, firmitat, fãrmintat, fãrmitat
{ro: frământat}
{fr: boulangé (la pâte), pétri}
{en: kneaded (bread)}

§ friminta-ri/frimintare (fri-min-tá-ri) sf frimintãri (fri-min-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu aloatlu s-frimintã; frimitari, firmintari, firmitari, fãrmintari, fãrmitari
{ro: acţiunea de a frământa; frământare}
{fr: action de boulanger la pâte, de pétrir}
{en: action of kneading (bread)}

§ frimit (fri-mítŭ) (mi) vb I frimitai (fri-mi-táĭ) shi frimtai (frim-táĭ), frimitam (fri-mi-támŭ) shi frimtam (frim-támŭ), frimitatã (fri-mi-tá-tã) shi frimtatã (frim-tá-tã), frimitari/frimitare (fri-mi-tá-ri) shi frimtari/frimtare (frim-tá-ri) – (unã cu frimintu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gljets

gljets (gljĭétsŭ) sn gljatsã (gljĭá-tsã) – apã tsi s-fatsi vãrtoasã ca cheatra cãndu da di multã arcoari; ntindiri mari di loc anvilitã di apã ngljitsatã; gljatsã; (fig:
1: gljets = arãtsimi multu mari, ngljets, dzer, dzeadzir, cingrimi, etc.;
2: expr: gljets (di fricã, tu inimã) = hior aratsi (tsi treatsi prit truplu-a omlui cãndu s-aspari multu)
{ro: ghiaţă, îngheţ}
{fr: glace, gelée}
{en: ice, frost}
ex: easti aratsi ca gljetslu; archiushurã pi gljets sh-cãdzu; tuchi tutã neaua, tut gljetslu di stri fatsa-a loclui; scoasi di sum nãsi trei bucãts di gljets; cu gljatsãli crustal aspindzurati tu chicuti; easti gljets (fig: multã arcoari) nafoarã; apa easti gljets (fig: multu-aratsi); veadi gljets marmar pri la mori; mi treatsi gljets
(expr: hiori arãts) di fricã; gljets
(expr: hior aratsi) ãnj tricu prit inimã; cu gljetslu
(expr: cu hiorlu aratsi) tu inimã, s-culcã sum un arburi shi necã adiljatlu nu sh-loa di fricã

§ gljatsã (gljĭá-tsã) sf gljetsuri (gljĭé-tsurĭ) – (unã cu gljets)
ex: divarligalui di casã sta tseri aspindzurati (angucitoari: gljatsa); easti aratsi, gljatsã (fig: multu aratsi, dzer, dzeadzir)

§ ngljets1 (ngljĭétsŭ) sn ngljetsuri (ngljĭé-tsurĭ) – (unã cu gljets)
ex: nu s-ari vidzutã di multu chiro ahtari ngljets (dzer); nu putea s-imnã calu di ngljets cã arãchiushura

§ ngljets2 (ngljĭétsŭ) vb I ngljitsai (nglji-tsáĭ), ngljitsam (nglji-tsámŭ), ngljitsatã (nglji-tsá-tã), ngljitsari/ngljitsare (nglji-tsá-ri) – (apa) tsi s-fatsi gljatsã di multã arcoari; ãngljets, dzidziredz, ngucinedz, cãcãrusescu;
(expr: ngljets di-arcoari, lãhtarã, fricã = aduchescu multã arcoari (fricã, lãhtari) di canda-nj si fatsi gljatsã carnea sh-sãndzili dit mini sh-nu pot s-mi min dit loc; ngucinedz, ngurdescu, etc.)
{ro: îngheţa, congela}
{fr: glacer, geler}
{en: freeze}
ex: cicioarili tu-unã tisagã di cinushi li tsãnea, s-nu lji ngljatsã; unã arcoari di cari lji ngljatsã a omlui laea-lj nari; ngljitsãm di-arcoari pi cali; avea ngljitsatã mortul cãndu-agiumsi; ngljatsã inima-nj troarã
(expr: aduchescu multã-arcoari di parcã nji ngljatsã inima n cheptu); ngljitsarã tuti apili shi s-prifeatsirã bizbilji di gljets; dzerlu shi virverlu ngljatsã njelj tu pãnticã-a mumãnjlor; mi aspãreai, di ngljitsai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn