DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cljimbuci

cljimbuci (cljim-búcĭŭ) – arburi di pãduri, unã soi di frapsin (trapsu) ma njic (ma poati s-agiungã sh-pãnã la 14-15 m), criscut di om trã mushuteatsa-a lui, cu truplu shcurtu, disfaptu, strãmbu, cu coaja duzi, frãndzã mãri sh-lundzi (fapti di ma multi frãndzã ma njits), tsi da ca pi-arosh, sh-lilici cu-anjurizmã mushatã, tsi sta ca aspindzurati tu arapuni
{ro: mojdrean, specie de frasin}
{fr: frêne à fleurs}
{en: flowering ash}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coaji/coaje

coaji/coaje (cŭá-ji) sf coji (cójĭ) – chealea (peaja) cu cari easti acupirit un lucru ca, bunãoarã, gortsul, merlu, nuca, migdala, burlida, pãnea, oulu, lemnul a ponjlor, etc.; coaji di mer, cãjoalji (di nucã, etc.), cuã (di pãni, di pitã, etc.), gãoaci (di ou), coarã, gãoalji, fludã, ceflã, cheali, etc.
{ro: pieliţă, coaje, scoarţă}
{fr: pelure (des fruits), coquille, croûte (de pain), écale, écorce (des arbres)}
{en: skin (of fruits), shell (of nuts), bark (of trees), crust (of bread)}
ex: adunã coaji di frapsin; coaji di ou, coaji (fludã) di nucã; coaja di curcubetã; coji (peji) di pruni; coaji (cuã) di pãni; mastea uscatã shi sufrusitã ca coaja di cupaci veclju

§ coarã1 (cŭá-rã) sf cori (córĭ) – (unã cu coaji)

§ cãjoalji/cãjoalje (cã-jŭá-lji) sf cãjolj (cã-jóljĭ) shi cãjoalji/cãjoalje(?) (cã-jŭá-lji) – coaji (di nucã, di migdalã, di tseapã, etc.); coaji, fludã, gãoaci, gãoalji
{ro: coaje de nucă, de migdale, etc.}
{fr: écale de noix, d’amande, etc.}
{en: shell of nuts, etc.}

§ cujoalji/cujoalje (cu-jŭá-lji) sf cujoalji/cujoalje (cu-jŭá-lji) shi cãjolj(?) (cã-jóljĭ) – (unã cu cãjoalji)

§ gãoalji/gãoalje (gã-ŭá-lji) sf gãolj (gã-óljĭ) – (unã cu cãjoalji)

§ guoalji/guoalje (gu-ŭá-lji) sf guolj (gu-óljĭ) – (unã cu cãjoalji)

§ gualji/gualje (gu-á-lji) sf pl(?) – (unã cu cãjoalji)
ex: sh-bãgã dintsã di gualji (coji) di tseapã

§ goa-lji/goalje (gŭá-lji) sf pl(?) – (unã cu cãjoalji)
ex: sh-bãgã dintsã di goalji (coaji) di tseapã n gurã; goaljili di nucã li arcai tu foc; armasirã mash goaljili di oauã

§ gãoaci/gãoace (gã-ŭá-ci) sf gãoci (gã-ócĭ) – coaji (di ou), burlidã
{ro: coaje de ou, scoică}
{fr: coquille, écale}
{en: shell (of eggs, musels, etc.)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frapsin

frapsin (fráp-sinŭ) sm frapsinj (fráp-sinjĭ) – arburi mari di pãduri (cu boea tsi poati s-agiungã pãnã la 40m), cu truplu-analtu ndreptu, ghini curat di lumãchi, cu lumãchili ndriptati cãtrã nsus, cu frãndzã mãri sh-lundzã (fapti di ma multi frãndzã ma njits), cu lilici ca arapuni di hromã vinjitã (yioarã) tsi es nãintea frãndzãlor, cu fructi lundzi cu arpi, sh-cu lemnul dur shi mushat, albu-galbin, multu cãftat trã mobilã (stolizmã) di casã; trapsu
{ro: frasin}
{fr: frêne}
{en: ash tree}
ex: s-aflã la noi pãduri ãntredz di frapsinj; vãpsim cu coaji di frapsin (trapsu)

§ frãpsinami/frãpsiname (frãp-si-ná-mi) sf frãpsinãnj (frãp-si-nãnjĭ) – multimi di frapsinj
{ro: frăsinet, număr de frasini}
{fr: nombre de frênes}
{en: number of ash trees}

§ frãpsinet (frãp-si-nétŭ) sn frãpsineturi (frãp-si-né-turĭ) – pãduri di frapsinj; loc mplin di frapsinj
{ro: frăsinet, pădure de frasini}
{fr: bois de frênes, frênaie}
{en: forest of ash trees}

§ trapsu (thráp-su) sm trapshi (thráp-shi) – (unã cu frapsin)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nãrãndzu

nãrãndzu (nã-rắn-dzu) sm nãrãndzã (nã-rắn-dzã) – unã soi di arburi di pãduri tsi sh-u-adutsi cu carpinlu; nãrãngeu(?)
{ro: un fel de carpen}
{fr: sorte de charme (arbre)}
{en: kind of hornbeam tree}

§ nãrãngeu (nã-rãn-géŭ) sm nãrãngei (nã-rãn-géĭ) – unã soi di arburi di pãduri tsi sh-u-adutsi cu frapsinlu; nãrãndzu(?)
{ro: un fel de frasin}
{fr: sorte de frêne}
{en: kind of ash tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã