DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ameastic1

ameastic1 (a-meás-ticŭ) (mi) vb I amisticai (a-mis-ti-cáĭ), amis-ticam (a-mis-ti-cámŭ), amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amistica-ri/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) – mintescu ma multi lucri sh-li fac sã sta deadun ca un singur (shi idyiul) lucru; fac sutsatã cu cariva; meastic, mintescu, anãcãtusescu, mi-adun
{ro: (se) mesteca}
{fr: (se) mêler, mélanger}
{en: mix (up), mingle, blend, stir up}
ex: nu-amistica shteyili cu urdzãtsli; cãndu ti-ameastits tu tãrtsi ti mãcã portsilj; ameasticã-lj niheamã pãni cu nuts; s-amisticã chedinlu (s-mintirã hirili dit chedin) di nu pot s-lu disfac; cãrtsãli s-amisticarã (s-mintirã); cu-arinã s-amisticã (s-anãcãtusi, s-minti); s-amisticarã armãnj cu vurgari sh-cu arbinesh di nu-sh cunoashti cãnili domnu-su (di mintits tsi suntu, nu lã da di hãbari domnu-su); mi-amisticai (mi feci sots) cu nãs s-fac lucru; nu s-amisticarã (nu s-mintirã, nu s-urdinarã) vãrnãoarã un cu-alantu; s-amisticã (s-bãgã tu zbor) sh-tat-su a ficiorlui; cãndu s-ameasticã (s-astalji, s-adunã) dzua cu noaptea; cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts vai mãcã; nu ti-ameasticã, iu nu-ts hearbi oala
(expr: nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor)

§ amisticat1 (a-mis-ti-cátŭ) adg amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticats (a-mis-ti-cátsĭ), amisticati/amisticate (a-mis-ti-cá-ti) – tsi easti faptu di ma multi lucri mintiti deadun; misticat, mintit, anãcãtusit;
(expr: sufrãntseali-amisticati = sufrãntseali tsi da (s-agudescu, s-alichescu) unã di-alantã)
{ro: mestecat}
{fr: mêlé, mélangé; associable; joint}
{en: mixed (up), mingled, blen-ded, stirred up}
ex: easti amisticat (easti cunuscut, s-urdinã) cu nai cama mãrlji oaminj dit Vlãhii; cãntic amisticat cu cloput; easti un om amisticat (tsi s-ameasticã cu lumea, tsi cunoashti multã lumi, tsi ari ligãturi cu multsã oaspits); dzeani amisticati (ligati, alichiti deadun)

§ amisticari1/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) sf amisticãri (a-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ameasticã tsiva, icã s-ameasticã ma multi lucri; misticari, mintiri, anãcãtusiri
{ro: acţiunea de a amesteca, mestecare}
{fr: action de (se) mêler, de (se) mélanger; mêlée, contact, rélation}
{en: action of mixing (up, of mingling, of blending, of stirring up}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzeanã1

dzeanã1 (dzeá-nã) sf dzeani/dzeane (dzeá-ni) –
1: perlu di sum frãmti criscut niheamã ma nsus di oclju (tra s-nu-alasã sudoarea di pi frãmti s-cadã tu oclju); sufrãmtseauã, sufrãntseauã, sufrãndzeauã, sufrãndzeanã, frãntseauã, frãmtseauã, sfrãmtseauã, sfrãntseauã, sprindzeanã
(expr:
1: dzeanã di oclju, dzeanã = chealea (cu peri tu mardzinea di nghios a ljei) cu cari s-acoapirã ocljul cãndu omlu va s-lu ncljidã (tra s-doarmã, s-nu veadã tsiva, etc.); peana di oclji; cãpachea di oclji;
2: dipun dzeanili = nu mi-arãseashti, mi cãrteashti, dipun nãrli;
3: scol dzeanili = aspun ciudii, voi s-aspun cã nu mi-arãseashti tsiva; voi sã-lj fac fricã a unui, etc.;
4: vidzui cãsmeti di oclji, va s-ved di dzeani? = nu vidzui hãiri di-aclo iu lipsea, va s-ved di-aclo di iu nu s-poati?)
{ro: sprânceană}
{fr: sourcils}
{en: eyebrow}
ex: feata avea dzeani (sufrãntseali) lãi, mushati; lj-cãdzurã dzeanili; ti loa frica, anda scula sufrãntsealili shi dzeanili di oclji; tuts niurarã, dipusirã dzeanili
(expr: s-cãrtirã, lã pãru arãu); di nsus mutrescu steali, cu dzeanili
(expr: peanili di oclju) dishcljisi; ti loa frica shi lãhtara, anda scula sufrãntsealili shi dzeanili di oclji, ca s-ti mutreascã

§ geanã1 (gĭá-nã) sf geani/geane (gĭá-ni) – (unã cu dzeanã1)

§ dzinos1 (dzi-nósŭ) adg dzinoasã (dzi-nŭá-sã), dzinosh (dzi-nóshĭ), dzinoasi/dzinoase (dzi-nŭá-si) – tsi ari dzeanili mãri sh-groasi
{ro: sprâncenat}
{fr: qui a des grands sourcils}
{en: with large eyebrows}
ex: om bãrbos shi dzãnos

§ dzidzinicã (dzi-dzi-ní-cã) sf dzidzinitsi/dzidzinitse (dzi-dzi-ní-tsi) – zbor di diznjirdari trã unã fiticã (isusitã, vrutã, etc.)
{ro: cuvânt de dezmierdare pentru o fetiţă, o iubită, etc.}
{fr: mot de caresse pour une jeune fille, une jeune fiancée, etc.}
{en: caressing word used to address a little girl, a young lover, etc.}
ex: dzidzinica dusi ntr-apã, lailu Cola-lj yini s-creapã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãrdzeauã

mãrdzeauã (mãr-dzeá-ŭã) sf mãrdzeali/mãrdzeale (mãr-dzeá-li) –
1: yilii stronghilã (ca gãrnutsã njits i mãri) buisitã tu multi hromati (cari s-bagã tu bairi di digushi, trã mushuteatsã, i cu cari s-agioacã njitslji); mirmer, culubac;
(expr:
1: mãrdzeaua di oclju = dishcljidzãtura stronghilã (tsi s-aspuni ca lai) dit mesea-a ocljului;
2: mãrdzeaua-a buriclui = buriclu, semnul tsi-armãni dupã tãljarea-a matslui cãndu s-amintã omlu;
3: aruc cu mãrdzeaua = angucescu trãnintili, tsi va si s-facã trãninti;
4: s-lji creapã mãrdzealili = blãstem: s-lji plãscãneascã ocljilj, s-urgheascã)
{ro: mărgea; pupilă}
{fr: verre arrondi à couches ou à filons de diverses couleurs; perle (en verre); rassade; coquillage; pupille (de l’oeil)}
{en: bead; eye pupil}
ex: s-purta tu-unã zãmani bairili di mãrdzeali; feati cu mãrdzeali (mirmeri) di gushi; va l-ansarã-a lor mãrdzeali (mãrdzealili di oclji); lj-si videa mãrdzeaua di la buric; tsi tsã shtea s-arucã tu mãrdzeauã
(expr: s-anguceascã tsi va si s-facã)

§ mãrdzilat (mãr-dzi-látŭ) adg mãrdzilatã (mãr-dzi-lá-tã), mãrdzilats (mãr-dzi-látsĭ), mãrdzilati/mãrdzilate (mãr-dzi-lá-ti) – tsi ari (tsi easti stulsit cu) mãrdzeali; (fig: tsi easti (mushat) ca mãrdzeaua)
{ro: ca mărgelele}
{fr: perlé}
{en: resembling pearls, beaded}
ex: featã, oclju mãrdzilat (fig: mushat ca mãrdzeaua); cu sufrãntseaua mãrdzilatã (fig: mushatã ca mãrdzeaua); edzlji mãrdzilats (cu mãrdzeali bãgati sum grunj; icã fig: mushats ca mãrdzeaua)

§ mãrdzilushi/mãrdzilushe (mãr-dzi-lú-shi) sf mãrdzilush (mãr-dzi-lúshĭ) – mãrdzeauã ma njicã
{ro: mărgea mai mică}
{fr: petites verres arrondis à couches ou à filons de diverses couleurs}
{en: small beads}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

piduclju

piduclju (pi-dú-cljĭu) sm piduclji (pi-dú-clji) – multi turlii di insecti njits (bumbãrats, bubulits), fãrã arpiti, cari bãneadzã cu sãndzili tsi-l sug di pi truplu-a omlui (a prãvdzãlor), sh-alasã ca unã soi di gãrnutsã i seamni-aroshi pri chealea-a omlui (di-l fatsi omlu si sã scarchinã multu); biduclju, mingiush, minciush, minciushi
{ro: păduche}
{fr: pou}
{en: louse}
ex: lu-aflai mplin di piduclji; piducljul dupã tsi si saturã, easi pri sufrãntseauã

§ biduclju (bi-dú-cljĭu) sm biduclji (bi-dú-clji) – (unã cu piduclju)
ex: biduclju di prun; biduclju di gumar

§ piduclja-mi/piducljame (pi-du-cljĭá-mi) sf fãrã pl – multimi di biduclji; biducljami, mintsimi, minciushami
{ro: mulţime de păduchi}
{fr: foule de poux, vermine}
{en: multitude of lice, vermin}

§ biducljami/biducljame (bi-du-cljĭá-mi) sf fãrã pl – (unã cu piducljami)

§ piducljos (pi-du-cljĭósŭ) adg piducljoasã (pi-du-cljĭŭá-sã), piducljosh (pi-du-cljĭóshĭ), piducljoasi/picucljoase (pi-du-cljĭŭá-si) – cari ari piduclji pri el; tsi easti mplin di piduclji; tsi ari acãtsatã piduclji; biducljos; (fig: piducljos = om tsi nu para s-aspealã, tsi sta tut chirolu murdar, cu stranj-arupti, etc.)
{ro: păduchios}
{fr: pouilleux}
{en: with lice, lousy}
ex: cãdzu pi mãna-a piducljoshlor (fig: a murdarlor, a dispuljatslor)

§ biducljos (bi-du-cljĭósŭ) adg biducljoasã (bi-du-cljĭŭá-sã), biducljosh (bi-du-cljĭóshĭ), biducljoasi/biducljoase (bi-du-cljĭŭá-si) – (unã cu piducljos)

§ mpiducljedz (mpi-du-cljĭédzŭ) (mi) vb I mpiducljai (mpi-du-cljĭáĭ), mpiducljam (mpi-du-cljĭámŭ), mpiducljatã (mpi-du-cljĭá-tã), mpiducljari/mpiducljare (mpi-du-cljĭá-ri) – acats piduclji; mi umplu di piduclji; piducljedz, biducljedz, mbiducljedz; minciushedz, mingiushedz
{ro: prinde păduchi, (se) umple de păduchi}
{fr: rendre ou être plein de vermine, gagner des poux, devenir pouilleux}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sufrãmtseauã

sufrãmtseauã (su-frãm-tseá-ŭã) sf sufrãmtseali/sufrãmtseale (su-frãm-tseá-li) – perlu di sum frãmti criscut niheamã ma nsus di oclju (tra s-nu-alasã sudoarea di pi frãmti s-cadã tu oclju); dzeanã, frãntseauã, frãmtseauã, sufrãntseauã, sufrãndzeauã, sufrãndzeanã, sfrãmtseauã, sfrãntseauã, sprindzeanã;
(expr: sufrãmtseali mbinati = sufrãmtseali ligati unã di-altã)
{ro: sprânceană}
{fr: cil, sourcils}
{en: eyebrow}
ex: nj-arshu ti dauãli sufrãmtseali

§ sufrãntseauã (su-frãn-tseá-ŭã) sf sufrãntseali/sufrãntseale (su-frãn-tseá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)
ex: avea nã sufrãntseauã lai sh-mari; scula sufrãntsealili shi dzeanili di oclji, ca s-ti mutreascã!; soare, sufrãntseali
(expr: mushate!), agiutã-nj nãheamã, cã nu pot s-mi scol

§ sufrãndzeauã (su-frãn-dzeá-ŭã) sf sufrãn-dzeali/sufrãndzeale (su-frãn-dzeá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)

§ sufrãndzeanã (su-frãn-dzeá-nã) sf sufrãndzeani/sufrãndzeane (su-frãn-dzeá-ni) – (unã cu sufrãmtseauã)

§ sprindzeanã (sprin-dzeá-nã) sf sprindzeani/sprindzeane (sprin-dzeá-ni) – (unã cu sufrãmtseauã)

§ sfrãmtseauã (sfrãm-tseá-ŭã) sf sfrãmtsea-li/sfrãmtseale (sfrãm-tseá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)

§ sfrãntseauã (sfrãn-tseá-ŭã) sf sfrãntseali/sfrãntseale (sfrãn-tseá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)

§ frãmtseauã (frãm-tseá-ŭã) sf frãmtseali/frãmtseale (frãm-tseá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)
ex: mutã frãmtsealili nsus; pri frãmtseaua-lj di gãitani; cu frãmtseaua ca cundiljlju; oclji niurosh sum frãmtsealili mãri

§ frãntseauã (frãn-tseá-ŭã) sf frãntseali/frãntseale (frãn-tseá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)
ex: vedz frãntseaua-nj misticatã; mori, frãntseali cundiljati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn