DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

frãmti/frãmte

frãmti/frãmte (frắm-ti) sf frãmtsã (frắm-tsã) – (la om) partea di nsus a fatsãljei, tsi s-aflã namisa di oclji (nghios), perlu din cap (nsus) shi dauãli tãmpli (nandreapta sh-nastãnga); (la pravdã) partea di nsus sh-dininti a caplui; frãmphi, frumti, frunti, frunghi;
(expr:
1: easti frãmtea = easti atsel tsi s-aleadzi di tuts alantsãlj, easti protlu, easti caplu, easti ma marli;
2: easti di frãmti = easti un di protslji, di ma bunjlji, di ma aleptsãlj, di ma mushatslji, di ma cu minti, etc.;
3: (easti) cu steaua (luna, soarili) tu frãmti (cheptu) = (easti) multu mushat;
4: imnu n frãmti = imnu diniti, n cap, protlu;
5: ashi lj-easti scriatã pi frãmti = ashi lj-easti soartea, mira)
{ro: frunte}
{fr: front}
{en: forehead}
ex: cãciula pri frãmti; lj-ashtearsi asudorli shi-l bãshe tu frãmti; tsi ts-easti scriatã, tu frãmti tsi-easti bãgatã; amintã un ficior cu steaua tu frãmti sh-cu soarili tu cheptu
(expr: multu mushat)

§ frãmphi/frãmphe (frắmp-hi) sf pl(?) – (unã cu frãmti)

§ frumti/frumte (frúm-ti) sf frumtsã (frúm-tsã) – (unã cu frãmti)
ex: trãsh tu frumti lu-agudi; tsi va s-patã lj-easti scriat pi frumti
(expr: ashi lj-au scriatã mirili)

§ frunti/frunte (frún-ti) sf fruntsã (frún-tsã) – (unã cu frãmti)
ex: s-bat cu coarnili pri frunti

§ frunghi/frunghe (frún-ghi) sf frundzi (frún-dzi) – (unã cu frãmti)

§ nfruntu (nfrún-tu) (mi) vb I nfruntai (nfrun-táĭ), nfruntam (nfrun-támŭ), nfruntatã (nfrun-tá-tã), nfruntari/nfruntare (nfrun-tá-ri) – mi-alumtu (dau cheptul) cu cariva; dãnãsescu n fatsa-a unui piriclju sh-mi-alumtu s-lu-azvingu
{ro: înfrunta}
{fr: affronter}
{en: face, defy something}
ex: lu nfruntã (s-alumtã, deadi cheptu cu el) tu migilizea mplinã

§ nfruntat (nfrun-tátŭ) adg nfruntatã (nfrun-tá-tã), nfruntats (nfrun-tátsĭ), nfruntati/nfruntate (nfrun-tá-ti) – tsi ari datã cheptu cu cariva; tsi ari nfatsã un piriclju sh-caftã s-lu-azvingã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frãngu1

frãngu1 (frắn-gu) (mi) vb III shi II fregi (frégĭŭ) shi frãmshu (frắm-shĭu), frãndzeam (frắn-dzeámŭ), frãmtã (frắm-tã), frãndzi-ri/frãndzire (frắn-dzi-ri) shi frãndzeari/frãndzeare (frãn-dzeá-ri) – fac dauã (i ma multi) cumãts dit un lucru (cu arupearea, agudirea, nduplicarea, arcarea, plãscãnirea, apitrusirea, etc. a lucrului); arup, aspargu, disic, etc.;
(expr:
1: mi frãngu = hiu ahãntu ncãrcat di nj-easti fricã cã dealihea va mi frãngu;
2: u frãngu = fug ampaturlea, mi duc, u cãlescu, u cãrtsãnescu, etc.;
3: nj-frãngu caplu = mi-agu-descu multu greu la cap;
3: nj-frãngu dintsãlj = lj-fac dintsãlj s-creapã icã-lj fac sã-nj cadã cumãts dit elj;
4: l-frãngu di shcop (chiutecã); lj-frãngu oasili = l-bat multu, lu-astingu di bãteari, lj-dau unã bãteari bunã, etc.;
5: nj-si frãndzi mintea = nj-alãxescu mintea, pãrearea;
6: frãngu calea = alãxescu, strãmbu, tornu calea;
7: frãndzi cãroarea (dzua, noaptea, omlu) = scadi, njicshureadzã cãroarea (dzua, noaptea);
8: omlu frãndzi (la fatsã, la trup) = omlu s-tradzi la fatsã, scadi, slãgheashti icã alãxeashti multu, di-aushatic, di lãngoari, etc.;
9: frãngu nãpoi = dau, mi duc, imnu nãpoi;
10: nj-frãngu inima (mãnjli) = mi nvirinedz, mi sãcãldisescu, mãrãnedz; mi zbat di dureari;
11: nj-frãngu foamea (seatea) = nj-u curmu, nj-u-astãmãtsescu, fac sã-nj scadã foamea (seatea);
12: nj-frãngu mesea = mi leagãn lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã, (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; nj-fac cãtsãmãchi;
13: nu nj-u frãngu mesea = (i) hiu ahãntu linãvos cã nu voi necã s-mi-aplec; (ii) nu mi leagãn lishor sh-dultsi, cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã;
14: mi frãndzi somnul = mi curmã, mi-aplucuseashti somnul;
15: l-frãngu; lj-frãngu putearea = lu-azvingu; lj-azvingu;
16: mi frãngu di cãntari (bãteari, asunari, giucari, etc.) = nu-astãmãtsescu di multã cãntari (bãteari, asunari, etc.) tsi fac;
17: nj-freadzi chefea (orixea) = nj-asparsi chefea (orixea), mi-alasã fãrã chefi (orixea), nj-lo orixea, etc.;
18: frãngu laptili = lu-ameastic laptili;
19: frãngu lãna = trag lãna;
20: (ascherea) s-freadzi = (ascherea) s-trapsi nãpoi;
21: frãngu coasti = stau shi nu para shtiu tsi easti ghini s-fac; stau pi dauã; strãmbu narea cã nu mi-ariseashti tsi prindi s-fac; shuvãescu;
22: nj-frãngu zverca = fug agonja, ampatrulea, u cãlescu, u cãrtsãnescu;
23: frãndzi-ti di-aoa!; frãndzi-ts gusha = fudz, cã nu voi s-ti ved ãn fatsã; cumãtisea-ti!; arupi-ts gusha!; surpã-ti di-atsia;
24: lj-frãngu nãrli = l-cãtãdixescu, l-tãpinusescu, lu-arushinedz, lj-dipun urecljili, lj-aplec nãrli, l-fac s-lji scadã tinjia; etc. etc.)
{ro: frânge, înfrânge; supraîncărca; ezita, (se) codi; pleca, (o) întinde; (se) duce la naiba; mlădia (mersul); coti (drumul); scădea, diminua; da înapoi; întrista; umili; astâmpăra (foamea); copleşi; învinge; nimici; dărăci (lâna); cobi; etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn