DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cash

cash (cashĭŭ) sn cãshuri (cắ-shĭurĭ) – [pluralu ari shi noima di “ma multi turlii di cash”] – unã soi di lugurii adratã dit laptili ncljigat (cu-unã soi di mãeauã), cãlcat, ndisat, apitrusit sh-tsãnut di-aradã tu-armirã i foalji tra s-nu s-aspargã; numã tsi s-da la tuti turliili di-ahtari lugurii;
(expr: cash bun, cash dultsi = cash dultsi, cash proaspit, cash dit foalji)
{ro: brânză}
{fr: fromage}
{en: cheese}
ex: trã earna-aestã bãgãm doi folj di cash bun
(expr: cash dultsi); pãni cu cash... nu ti saturi vãrnãoarã!; armãnlu tu cãshuri, ca capra tu creacuri; mãcã pãni cu cash; nã armasirã dauã talari di cash; frati, frati, ma cashlu-i cu paradz

§ cãshar (cã-shĭárŭ) sm cãshari (cã-shĭárĭ) – atsel tsi fatsi cashlu; baci
{ro: baci; cel care face brânza}
{fr: fromager}
{en: cheese maker}
ex: a cãsharlor lã da fushti

§ cãshari/cãshare (cã-shĭá-ri) sf cãsheri (cã-shĭérĭ) – loclu (casa, stanea, etc.) iu s-fatsi cashlu; stani, strungã (iu s-fatsi cashlu); cãshãrii (fig:
1: cãshari = (i) aveari, cãtãndii; (ii) loc ngãrdit iu s-tsãn oi, prãvdzã)
{ro: loc unde se face brânza}
{fr: fromagerie}
{en: place where the cheese is made}
ex: iu bãgash cãshari? (stani); nu shtii tsi-i la cãsheri (stãnj); mi duc la cãshari (strungã); cãsharea s-hibã ghini, cã oili psusirã; cãshari di portsi s-nu fats!; cu gumarlu-adrash cãshari (fig: aveari)?; omlu aestu nu-adarã cãshari (fig: aveari); tsi cãshari ari? (fig: tsi aveari ari? cãt avut easti?); ncljidi oili tu cãshari (loclu ngãrdit); nu-adari cãshari tini (fig: nu va fats cãtãndii cã nu eshti om tsi ti-arãseashti lucrul, nu eshti cilistisitor)

§ cãshãrii/cãshãrie (cã-shã-rí-i) sf cãshãrii (cã-shã-ríĭ) – (unã cu cãshari)
ex: la cãshãrii, bacilu-nj deadi s-mãc ushmar; bacilu nã dusi la cãshãrii sh-nã deadi cash dultsi

§ cãshãrishti/cãshãrishte (cã-shã-rísh-ti) sf cãshãrishti (cã-shã-ríshtĭ) – loclu iu-avea nãoarã sh-un chiro unã cãshari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curduvani/curduvane

curduvani/curduvane (cur-du-vá-ni) sf curduvãnj (cur-du-vắnjĭ) – cheali suptsãri shi finã (hasã), di-aradã di caprã (oai, yitsãl, etc.) dit cari s-fac lucri fini di purtari ca, bunãoarã, purtufolj (centsã, giuldani, curdeli, etc.); sãfheani, sãhtiani, saftianã
{ro: saftian}
{fr: cuir de Cordoue, maroquin}
{en: Morocco-leather}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

earbã

earbã di banã (ĭár-bã-di-bá-nã) sf erghi di banã (ĭér-ghi-di-bá-nã) – numã datã la ma multi erburi minuti, tsi crescu agri prit pãshunj, tu locuri vlãngoasi, ma suntu sh-criscuti di om ca hranã trã prãvdzã, cu frãndzãli fapti di trei frãndzã ma njits shi lilicili albi-vinjiti-trandafilii adunati stog ca unã balã njicã; trifolj, trifilj, trãfilj, vutanã, vutani
{ro: trifoi}
{fr: trèfle, luzerne}
{en: clover}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

earbã

earbã (ĭár-bã) sf erghi (ĭér-ghi) – multi soiuri di planti tsi crescu cati an, njits sh-cu frãndzãli ca apali suptsãri, verdzã tsi fatsi hra-na-a prãvdzãlor (ca, bunãoarã, a oailjei, a caprãljei, a calui, etc.);
(expr:
1: earbã di nipãrticã; earbã di sharpi = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi da banã, tsi lu nyeadzã omlu mortu;
2: earbã di neagãrshiri (di-agãrshiri) = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi-l fatsi omlu s-nu-agãrshascã (s-agãrshascã);
3: earbã di somnu = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi-l fatsi omlu s-lu-acatsã somnul;
4: earbã di tsãneari = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi-l fatsi omlu s-nu-lj hibã fricã, tsi-lj da curagi;
5: earbã di blãndã = earbã tsi-l fatsi omlu s-acatsã gãrnutsã, blãndã(?);
6: earbã-a birbeclui = soi di earbã arisitã di birbec(?);
7: earbã di banã = numã tsi-lj si da a trifoljlui, a trifiljlui, a vutanãljei, etc.;
8: nu easti di-atselj tsi mãcã (tsi pashti) earbã = nu easti om glar, hazo, tivichel, ca pravda tsi pashti earba;
9: (om tsi) pri iu calcã, earbã nu creashti = om multu arãu, tsi fatsi mash lãets;
10: shtii capra s-mãcã earbã!; shtii capra, tsi easti earba = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi nu shtii tsi easti bun trã el, tsi nu-l veadi bunlu cãndu lu-ari n fatsã)
{ro: iarbă}
{fr: herbe}
{en: grass}
ex: ari multã earbã tu grãdinã; creashti ca earba sum cheatrã; criscu earba tu grãdinã, ts-easti harauã s-u mutreshti; n-adusi nã njilji di ucadz di earbã; ashteaptã, lai murgu, s-creascã earba; tsi, noi pãshtem earbã?
(expr: tsi, noi him glari? him prãvdzã? nu-aduchim?); nitsi di atselj tsi mãcã earbã
(expr: di-atselj hazadz, tivichelj, glari) nu sh-eara; earba a birbeclui; earba di blãndã; adunã erghi ti yitrii; cu earba di nipãrticã (earba tsi da banã) aundzi sh-aundzi, lu nye dinãcali; bucatã cu bucatã, li-aumsi cu earbã di nipãrticã, sh-nãpoi nye

§ irbos (ir-bósŭ) adg irboasã (ir-bŭá-sã), irbosh (ir-bóshĭ), irboasi/irboase (ir-bŭá-si) – (plantã) njicã nilimnoasã, ca earba; (loc) acupirit cu earbã; (loc) tsi ari multã earbã
{ro: ierbos}
{fr: herbeux}
{en: grassy}
ex: loclu easti irbos (cu earbã multã); eara valea irboasã, putea s-pascã njilj di oi; loclu irbos dit pãdurea-a porcului, nu cutidza vãrã picurar s-lu pascã

§ irbar (ir-bárŭ) sn irbari/irbare (ir-bá-ri) – adunãturã di ierburi cãlcati shi uscati namisa di-acoali tsi lã trag dzama dit eali shi s-tsãn ashi uscati tu cutii i tifteri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãrmac1

fãrmac1 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – unã lugurii cari, cãndu intrã tu truplu a omlui (prit gurã, cheali, ntsãpari, etc.), lj-fatsi multu arãu (shi poati s-lj-aducã pãnã sh-moartea); gãfã, cemir, ncemir, ciomir, axif, virin, etc.; (fig:
1: fãrmac: (i) (ca adg) amar, lucru amar, ca fãrmaclu; (ii) starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva, cãndu easti tu jali, etc.; dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; expr:
2: scoati fãrmac din gurã = scoati mash zboarã arali din gurã, amari ca di fãrmac;
3: fãrmac s-tsã si facã = aesti tsi featsish s-ts-aducã mash cripãri;
4: fãrmac va-ts easã tuti = va li plãteshti tuti cu lãetsli tsi va tsã cadã pri cap)
{ro: otravă, amărăciune}
{fr: poison, amertume, peine, chagrin}
{en: poison, bitterness, sadness}
ex: va s-vã bagã fãrmac tu dultsi, tu apã, shi tu arãchii; biui fãrmac; lj-arucã fãrmac tu yin; sharpili ari fãrmac (virin); fãrmac shi ncemir s-tsã si facã; pãnea tsi u mãca, fãrmac shi noduri ãlj si dutsea; cãndu gustã mãyirlu, fãrmac (fig: amar)! nu s-bãga n gurã; lj-ded fãrmac
(expr: lj-adush mãri cripãri); fãrmac
(expr: zboarã amari) scutea el din gurã, cãndu u dishcljidea; cãti fãrmatsi (fig: cripãri) nu-am traptã!; nãpoi suntu fãrmatsili (fig: amãrãciunjli, cripãrli); fãrmaclu (virinlu, cripãrli), tu coadã; s-agãrshascã cripãrli, shi s-neacã fãrmatsili, si dutsi s-tragã nã chicã di yin; avdzãndalui aestã tatã-su, fãrmac s-featsi

§ farmac (fár-macŭ) sn farmatsi/farmatse (fár-ma-tsi) – (unã cu fãrmac1)
ex: di nj-alãsã cãnjina shi farmatsili (fig: cripãrli, nvirinãrli) sutsatã

§ farmuc (fár-mucŭ) sn farmutsi/farmutse (fár-mu-tsi) – (unã cu fãrmac1)

§ fãrmac2 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – earbã nfãrmãcoasã tsi sh-u-adutsi cu trifoljlu, tsi ari lilici galbini sh-cari poati s-li vatãmã oili tsi u mãcã
{ro: un fel de plantă otrăvitoare}
{fr: plante à fleure jaune ressemblent au trèfle qui peut empoisonner les moutons qui en mangent}
{en: poisonous plant with yellow flowers, resembling the clover, that may kill the sheep eating it}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

foali/foale

foali/foale (fŭá-li) sf folj (fóljĭ) –
1: unã soi di sac faptu di cheali di oai (tumtã di lãnã sh-turnatã anapuda) tu cari s-tsãni (ma multu) cash; fuljinã, cheali, chilitsã, chilits, tãvãrceac, tãrvash, tãrvaci, vurgã, zbãrnic, vãtãlah, utri, utur, vãtãlah;
2: hãlati cu un sac di cheali mplin di aerã cu cari s-fatsi vimtu (trã muzicã, trã aprindearea-a foclui, etc.); (fig:
1: foali = (i) partea dit truplu a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; pãnticã, bicã, buric, plãsturã, prãsturã, schimbe, strãbishinã; (ii) om tsi easti multu gras; (iii) palju-om; om tsi nu easti bun trã tsiva tu lumi, tsi easti-arãu, etc.; expr:
2: lapti di foali = lapti gras di vearã, hertu sh-tsãnut ãn foali tsi s-mãcã multi ori dupã Crãciun;
3: escu (mi-adar) foali (di mãcari, carti, nvitsãturã, etc.) = escu (mi-adar) mplin ca unã foali, mi umplu ca unã foali (di mãcari, carti, nvitsãturã, etc.);
4: mi mãshcã tu foali = mi doari pãntica;
5: li-aruc (lj-u dau) tu foali = mãc multu;
5: nj-umflu foljli = dormu ahãndos)
{ro: burduf din piele de oaie în care se conservă brânza; foale}
{fr: sac fait de peau crue de mouton tondue et retournée, qui sert à la conservation du frommage; soufflet}
{en: bag made of sheep pelt turned over (used to keep cheese); bellows}
ex: tsi i gros shi nu-ari os, sh-cãnd lu-adunj, iu vrei lu punj (angucitoari: foalea); cash bun tu foali di cãni; cashlu di foali easti multu gustos; bãgai patru folj di cash trã earnã; yinu sã sufli la foali; suflã tu foc cu foljli; mi mãshcã tu foali
(expr: mi doari pãntica); foali s-adrarã di mãcari
(expr: mãcarã multu, s-nãfãtirã); s-featsi foali
(expr: s-umflã ca unã foali di mãcari); easti-l foali di nvitsari
(expr: ari nvitsatã multi, easti mplin di nvitsãturã, easti multu shtiut; s-dzãtsi ma multu cãndu vrei s-ts-arãdz di cariva); ti ved cã ts-umflash foljli
(expr: durnjish ahãndos)

§ fuljinã (fu-ljí-nã) sf fuljini/fuljine (fu-ljí-ni) shi fuljinj (fu-ljínjĭ) – (unã cu foali)
ex: unã fuljinã di cash ari multu-multu yinghits ucadz; ca multu aruts tu fuljinã
(expr: mãts ca multu); u! fuljina (fig: palju-omlu) a daraclui!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frãndzã1

frãndzã1 (frắn-dzã) sf frãndzã (frắn-dzã) – lucrili verdzã (ca nãshti acoali njits, multi ori lundzi icã arucutoasi) tsi crescu pri lumãchili di arburi (icã es dit truplu di earbã, lilici, etc., tsi treamburã cãndu li bati vimtu, tsi s-usucã sh-cad earna) sh-cu cari arburlji (erghili, lilicili) adilji shi pot s-ufiliseascã ineryia-a soarilui; frundzã, foalji;
(expr:
1: frãndzã compusã – frãndzã ma mari, adratã dit ma multi frãndzã ma njits, tsi pãrnjescu (i) dit un singur loc icã (ii) di pri unã njicã lumãchitsã (axã);
2: frãndzã palmatã – frãndzã tsi sh-adutsi ca palma di la mãna omlui;
3: frãndzã uvalã – frãndzã sprilungã, arucutoasã, tsi sh-u-adutsi cu oulu di gãljinã;
4: talji frãndzã a cãnjlor = nu fatsi tsiva di hãiri;
5: cãt tradzi frãndza sh-arina = multu di multu, cãti frãndzã sh-arinã ari tu lumi;
6: dit frãndzãli di inimã; dit frãndzãli dit hicat = dit ahãndamea-a inimãljei, a hicatilor, a suflitlui;
7: s-shutsã frãndza; s-turnã frãndza = s-alãxirã lucrili;
8: trec tu frãndza-a atsilor... = trec tu-arada-a atsilor...)
{ro: frunză}
{fr: feuille (d’une plante)}
{en: leaf (of plant)}
ex: unã cãti unã frãndzãli s-arupea shi cãdea; adunã nãsã frãndzã dit arburli atsel; arburli deadi frãndzã; deadi frãndza, vinji prumuveara; acumpãrai frãndzã di cirici di mitasi; frãndzãli di pi pom ngãlbinirã di seatsitã; tãljem frãndzã di fag trã calj; s-aibã aveari, cãt tradzi frãndza sh-arina
(expr: multu di multu, cãti frãndzã ari tu lumi); pãnã tu frãndzãli di inimã
(expr: pãnã tu ahãndamea-a suflitlui); u turnã frãndza shi bãgã zbor, cã-lj ljartã tuti cãti-lj featsi; lu-avea tricutã di multu tu frãndza-a
(expr: tu-arada-a) atsilor tsi nu s-toarnã dit lumea-alantã

§ frundzã (frún-dzã) sf frundzã (frún-dzã) – (unã cu frãndzã1)
ex: dinãoarã deadi frundzã, lãludz shi gortsã; ahiurhirã s-cadã frundzãli; trimura ca frundza; frundzã veardi di sicarã; sunã chetri, frundza s-minã; plãndzea dit frundza di hicati
(expr: dit ahãndamea-a suflitlui); pi Chendra ãl strãpundzi tru-a inimãljei frundzi
(expr: pãnã tu-ahãndamea-a inimãljei)

§ frãnzã (frắn-zã) sf frãnzã (frắn-zã) – (unã cu frãndzã1)
ex: uhtã dit frãnzãli di inimã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn