DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

focã

focã (fó-cã) sf fochi/foche (fó-chi) – lãngoari mulipsitoari di cheali (ma multu di fatsã), tsi s-aspuni cu-arushatsã, umflãturi, sh-dureri, datã di-unã yeatsã (streptococcus) multu urutã
{ro: brâncă}
{fr: érysipèle}
{en: erysipelas, St. Antony’s fire}
ex: lj-ishi focã; s-lãndzidzashti omlu di focã; dzãcu di focã sh-eara s-chearã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zãduh

zãduh (zã-dúhŭ) sn zãduhuri (zã-dú-huri) – cãldurã multu mari sh-nutioasã tsi nu ti-alasã s-ljai anasã; zuduh, zãbuh, nãduf; pãrjalã, dugoarã, flogã, cãloari, cãroari (fig: zãduh = atsea tsi-aducheashti omlu tu cheptu cãndu nu poati s-lja anas; zãbunusiri)
{ro: căldură mari şi înăbuşitoare; năduf, zăpuşeală}
{fr: chaleur étouffante, suffocation}
{en: stifling heat}
ex: un zãduh s-nu pots s-ljai anasã

§ zuduh (zu-dúhŭ) sn zuduhuri (zu-dú-huri) – (unã cu zãduh)

§ zãbuh (zã-búhŭ) sn zãbuhuri (zã-bú-huri) – (unã cu zãduh)
ex: metsi cã chirolu easti ncljis ma easti zãbuh (mari cãloari)

§ nãduf (dã-dúfŭ) sn nãdufuri (nã-dú-furi) – (unã cu zãduh)
ex: nãduflu (fig: zãbunusirea) dit cheptu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zmoatic

zmoatic (zmŭá-ticŭ) (mi) vb I zmuticai (zmu-ti-cáĭ), zmuticam (zmu-ti-cámŭ), zmuticatã (zmu-ti-cá-tã), zmuticari/zmuticare (zmu-ti-cá-ri) – fac pri cariva tra s-nu poatã s-adilji (s-lja anasa); stringu (apitrusescu) cu ahãtã dinami cã omlu nu mata poati s-lja anasã; stringu cu multã puteari; vatãm unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zmurtic, zdrumin, zdroamin, stulcinedz, stulcin, sturcin, stultsin, strucinedz, strucin, zdruncin, zdrucin, plãciutedz, pliciutedz, nturtedz, ndurtedz, chisedz
{ro: stâlci, strivi, zdrobi, sfărâma; sufoca, înnăbuşi}
{fr: serrer, briser, écraser, mutiler, suffoquer}
{en: press, squeeze, break, suffocate}
ex: u strimsi dultsi mbratsã, s-nu u zmoaticã (zdroaminã, stultsinã) tsiva di moali tsi sh-eara; prunili coapti si zmuticarã (chisarã, zdruminarã, plãcitarã)

§ zmuticat (zmu-ti-cátŭ) adg zmuticatã (zmu-ti-cá-tã), zmuticats (zmu-ti-cátsĭ), zmuticati/zmuticate (zmu-ti-cá-ti) – tsi nu mata poati s-adilji; tsi sh-ari chirutã anasa di strindzearea (apitrusirea) tsi-lj si featsi; tsi easti stres cu multã puteari; tsi easti vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zmurticat, zdruminat, stulcinat, sturcinat, stultsinat, strucinat, zdruncinat, zdrucinat, plãciutat, pliciutat, nturtat, ndurtat, chisat
{ro: stâlcit, strivit, zdrobit, sfărâmat, sufocat, înnăbuşit}
{fr: serré, brisé, écrasé, mutilé, suffoqué}
{en: pressed, squeezed, broken, suffocated}
ex: erghi zmuticati (zdruminati, stulcinati); canda nu eara drac, ma vãrã tsiripulj zmulsu, zmuticat ca lailu ali lai!

§ zmuticari/zmuticare (zmu-ti-cá-ri) sf zmuticãri (zmu-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã hiintsã (un lucru) easti zmuticat; zmurticari, zdruminari, stulcinari, sturcinari, stultsinari, strucinari, zdruncinari, zdrucinari, plãciutari, pliciutari, nturtari, ndurtari, chisari
{ro: acţiunea de a stâlci, de a strivi, de a zdrobi, de a sfărâma, de a sufoca, de a înnăbuşi; stâlcire, strivire, zdrobire, sfărâmare, sufocare}
{fr: action de serrer, de briser, d’écraser, de mutiler, de suffoquer}
{en: action of pressing, of squeezing, of breaking, of sufocating}

§ zmurtic (zmúr-ticŭ) (mi) vb I zmurticai (zmur-ti-cáĭ), zmurticam (zmur-ti-cámŭ), zmurticatã (zmur-ti-cá-tã), zmurticari/zmurticare (zmur-ti-cá-ri) – (unã cu zmoatic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn