DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arinii/arinie

arinii/arinie (a-ri-ní-i) sf arinii (a-ri-níĭ) – hãlati njicã, lungã shi suptsãri di cilechi, cu dauã i trei fãts cu arãdichi di dintsã turyisits (cu cari s-ischeadzã lucri di her, unglji, etc.); arnealã, limã, arnii
{ro: pilă}
{fr: lime}
{en: file}
ex: u mãc cu arinia (u frec, ischedz cu lima)

§ arnii1/arnie (ar-ní-i) sf arnii (ar-níĭ) – (unã cu arinii)

§ arnealã1 (ar-neá-lã) sf arneli (ar-nélĭ) – (unã cu arinii)

§ arinsescu (a-rin-sés-cu) vb IV arinsii (a-rin-síĭ), arinseam (a-rin-seámŭ), arinsitã (a-rin-sí-tã), arinsiri/arinsire (a-rin-sí-ri) – ischedz unã fatsã tsi nu para easti ischi (fatsã di her, unglji tãljatã cu foartica, etc.); dau cu lima (arneala)
{ro: pili}
{fr: limer}
{en: file}
ex: sh-arinsea (dãdea cu lima, shi nturyisea) cãstura

§ arinsit (a-rin-sítŭ) adg arinsitã (a-rin-sí-tã), arinsits (a-rin-sítsĭ), arinsiti/arinsite (a-rin-sí-ti) – fatsã ischeatã cu arinia; dat cu lima
{ro: pilit}
{fr: limé}
{en: filed}
ex: cljai arinsitã (datã cu lima)

§ arinsiri/arinsire (a-rin-sí-ri) sf arinsiri (a-rin-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-da cu arinia
{ro: pili}
{fr: limer}
{en: file}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arufec

arufec (a-ru-fécŭ) vb I aruficai (a-ru-fi-cáĭ), aruficam (a-ru-fi-cámŭ), aruficatã (a-ru-fi-cá-tã), aruficari/aruficare (a-ru-fi-cá-ri) –
1: nduplic niheamã mardzinea di-unã tsãsãturã (fustani, cãmeashi, stranj, etc.) sh-u cos tra s-nu fugã hirili shi si s-aspargã tsãsãtura;
2: talj cu foartica; aroafic, arufearic; (fig: arufec = mãc, mãc multu, u ngljit, mi ndop, u-arucutescu, etc.)
{ro: tivi; tăia cu foarfeca}
{fr: ourler; couper (avec des ciseaux)}
{en: hem; cut (with scissors}
ex: aruficai cãmeasha; truoarã lu-arufeacã (l-talji cu foartica); aruficã (fig: mãcã, u-arucuti) unã cãrvealji ntreagã

§ aroafic (a-rŭá-ficŭ) vb I aruficai (a-ru-fi-cáĭ), aruficam (a-ru-fi-cámŭ), aruficatã (a-ru-fi-cá-tã), aruficari/aruficare (a-ru-fi-cá-ri) – (unã cu arufec)

§ aruficat (a-ru-fi-cátŭ) adg aruficatã (a-ru-fi-cá-tã), aruficats (a-ru-fi-cátsĭ), aruficati/aruficate (a-ru-fi-cá-ti) – (tsãsãturã, cãmeashi, fustani, etc.) tsi-lj si nduplicarã shi-lj si cusurã mãrdzinjli; tsi-i tãljat cu foartica
{ro: tivit; tăiat cu foarfeca}
{fr: ourlé; coupé (avec des ciseaux)}
{en: hemmed; cut (with scissors}

§ aruficari/aruficare (a-ru-fi-cá-ri) sf aruficãri (a-ru-fi-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aruficã
{ro: acţiunea de a tivi; tăia cu foarfeca; tivire}
{fr: action d’ourler; de couper (avec des ciseaux)}
{en: action of hemming; of cutting (with scissors}

§ aruficãturã (a-ru-fi-cã-tú-rã) sf aruficãturi (a-ru-fi-cã-túrĭ) – mardzinea di tsãsãturã tsi easti aruficatã; loclu iu tsãsãtura easti aruficatã
{ro: tivitură}
{fr: ce qui est ourlé ou coupé; ourlet}
{en: that which is hemmed or cut; hem}

§ arufearic (a-ru-feá-ricŭ) (mi) vb I arufiricai (a-ru-fi-ri-cáĭ), arufiricam (a-ru-fi-ri-cámŭ), arufiricatã (a-ru-fi-ri-cá-tã), arufiricari/arufiricare (a-ru-fi-ri-cá-ri) – (unã cu arufec)
ex: tigãnj cu aloat nivinjit, ca s-nu s-arufearicã (fig: s-nu s-mãcã) multi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãsmã

bãsmã (bãs-mắ) sm bãsmadz (bãs-mádzĭ) – cumatã di tsãsãturã suptsãri (pãndzã) di bumbac (mitasi, etc.), dit cari muljerlji sh-fac fustãnj i cu cari sh-acoapirã caplu; bãsmai, dãrmã, pãndzã
{ro: basma}
{fr: cotonnade; indienne}
{en: coton fabric}
ex: di prisuprã nã tigani, di prighios tutã bumbac, dinãpoi ca foarticã (angucitoari: lãndurã); purta nã fustani di bãsmã; acumpãrai trei cots di bãsmã

§ bãsmai/bãsmae (bãs-má-i) sf bãsmãi (bãs-mắĭ) – (unã cu bãsmã)
ex: nj-feci nã fustani di bãsmai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coadã

coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

coasã

coasã (cŭá-sã) sf coasi/coase (cŭá-si) – hãlati di uraci (zigyits) cu unã lipidã tsi ari chipita shutsãtã niheamã sh-unã coadã lungã di lemnu, tra s-poatã s-u talji earba (grãnlu, sicara, etc.) di mprostu; cosa, cãsari
{ro: coasă}
{fr: faux, faucillon}
{en: scythe}
ex: nu cu coasa s-talji earba, dzãsi muljarea, ma cu foartica, crãshtine!; grãnlu sh-earba, cu coasa s-talji, dzãsi bãrbatlu

§ cosã (có-sã) sf cosi/cose (có-si) – (unã cu coasã)
ex: talj earbã cu cosa

§ cãsari/cãsare (cã-sá-ri) sf cãsãri (cã-sắrĭ) – (unã cu coasã)

§ cusuescu (cu-su-ĭés-cu) vb IV cusuii (cu-su-íĭ), cusueam (cu-su-ĭámŭ), cusuitã (cu-su-í-tã), cusuiri/cusuire (cu-su-í-ri) – talj earba (grãnlu, sicara, etc.) di mprostu cu coasa, ashi cum s-fãtsea tu vecljul chiro; cusescu
{ro: cosi}
{fr: faucher, couper les foins}
{en: mow}
ex: s-videarim, cum va s-pots s-u cusueshti (s-u talj earba cu coasa)?

§ cusuit (cu-su-ítŭ) adg cusuitã (cu-su-í-tã), cusuits (cu-su-ítsĭ), cusuiti/cusuite (cu-su-í-ti) – (earbã, agru) tsi eastã tãljat cu coasa; cusit
{ro: cosit}
{fr: fauché}
{en: mowed}

§ cusui-ri/cusuire (cu-su-í-ri) sf cusuiri (cu-su-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cusueashti earba, un agru, etc.; cusiri
{ro: acţiunea de a cosi; cosire}
{fr: action de faucher, de couper les foins}
{en: action of mowing}

§ cosagi (co-sa-gí) sm cosageadz (co-sa-gĭádzĭ) – omlu tsi cusueashti
{ro: cosaş}
{fr: faucheur}
{en: mower}

§ cusescu (cu-sés-cu) vb IV cusii (cu-síĭ), cuseam (cu-seámŭ), cusitã (cu-sí-tã), cusiri/cusire (cu-sí-ri) – (unã cu cusuescu)

§ cusit (cu-sítŭ) adg cusitã (cu-sí-tã), cusits (cu-sítsĭ), cusiti/cusite (cu-sí-ti) – (unã cu cusuit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

el

el (ĭélŭ) pr pirs III ea1 (ĭá), elj (ĭéljĭ), eali/eale (ĭá-li) (numinativ shi acuzativ; acuzativlu poati s-aibã shi zborlu “pri” nãinti ma, di-aradã, s-avdi fãrã el) – grai tsi lja loclu a numãljei a atsilui (a atsiljei, a atsilor) trã cari easti zborlu; nãs, is, dis, dãs; (formili shcurti) ãl, ul, lu, u, ãlj, lji, lj, li, l; (fig: el = nicuchirlu)
{ro: el, ea, ei, ele}
{fr: il, elle, ils, elles}
{en: he, she, they}
ex: el (nãs) dzãtsea ashi; el (nãs) s-toarnã acasã; ea (nãsã) umpli gãleata cu apã; elj (nãsh) tundu oilji; eali (nãsi) frimintã aloatlu; tradzi el (nãs) s-moarã; mpiltescu pãrpodz trã el (fig: trã bãrbatlu-a meu)

§ l1 (-lŭ shi lŭ-) pr pirs III u1, lj1 (-ljĭ, ljĭ-), li1 (-li) – (singular shi plural, masculin shi fiminin, numinativ; formili shcurti di la pronuma pirsunalã “el”) – (unã cu el)
ex: cum easti-l (cum easti el) tora; araftul easti-l (araftul easti el) acasã?; aclo iu easti-l (iu easti el); stãtu cum sh-eara-l (cum sh-eara el); bãrbatlu eara-l (eara el) avinari; s-hibã-l (s-hibã el) yiu; s-nu-l hibã (hibã el) aclo; ma mari el va hibã-l (ma mari el va hibã el); dit groapã di-iu va hibã-l (di-iu va hibã el); foclu iu l-easti (iu easti el)?; iu easti-l (iu easti el)?; iu easti-u (iu easti ea)?; hilji-ta easti-u (easti ea) aoa; puljlji atselj iu suntu-lj (iu suntu elj)?; di cãndu eara-lj (eara elj) cu Enoch; ca domnji eara-lj (eara elj) prit casã-lã (lã = pr pos a lor; prit casa-a lor); tuts eara-lj (elj tuts eara) unã; hãshcili iu-li suntu (-li suntu = iu suntu eali)?

§ ãl (ắlŭ) shi ul (úlŭ) shi lu (lú) shi l2 (-lŭ, lŭ-) pr pirs III u2, ãlj2 (ắljĭ) shi ilj2 (íljĭ) shi lji2 (ljí) shi lj2 (-ljĭ, ljĭ-), li2 (lí) (singular shi plural, masculin shi fiminin, acuzativ; formili shcurti tsi s-adavgã la pronuma pirsunalã “tini”, multi ori tra s-lji nvãrtushadzã noima) – pri el
{ro: pe el, pe ea, pe ei, pe ele, ăl, o, îi, le}
{fr: il, elle, ils, elles; le, la, les, etc.}
{en: he, she, they}
ex: ea ãl (ãl = pri el) dusi acasã; ea-l (l = ãl, ul, li, pri el) dusi n hoarã; va s-dimãndu ca s-ul (ul = pri el) dau; ul (ul = pri el) culcã tu ashtirnut; shi na-ts-ul (ul = pri el) Mitri dziniri; ningã foc nji lu-adutsea (lu = pri el), ningã pirã nj-ul liga (ul = pri el); dats-lu nafoarã (lu = pri el) di-aoa; vidzush-lu (lu = pri el) tsi featsi?; ea lu (lu = pri el) ntreabã tra sã-lj (-lj, dativ = a lui) dzãcã; el lu (lu = pri el) acãtsarã; ea nu u vidzurã (u =pri ea); u featsirã (u = pri ea) si s-ducã acasã; u vrei i nu u vrei?; ca foarticã u minã; lja-u sh-talj-u, loats-u sh-tãljats-u; vidzush-u?; u vidzãndalui; ca vimtu ndreptu u loa pri mealuri; ma, tsi u vrei?; elj lj-avinai (lj = pri elj); eali nu li aflã (li = pri eali); pãdurli li (li = pri eali, pãdurli) arsirã; ea-l dipuni tãmbãrãlu (-l = pri el, tãmbãrãlu); ma dipuni-l (-l = pri el); lji-lj lu deadirã (lu = pri el; lji-lj = a lui, dativ); lji-lj lu pitricurã tserbul (lu = pri el, tserbul; lji-lj = a lui, dativ); vãtãmãndalui-lu (lu = pri el, dushmanlu), ascãpã cu bana; iu lu ari (lu = pri el)?; mãtsinats-u (u = pri ea) la noi; vidzãndalui-u (u = pri ea) ahãntã gioanã; maea lji ncljisi ocljilj (pr pirs, acuzativlu lji = pri elj, ocljilj; icã pr pirs, dativlu, a lui); adapã-lj la arãu (-lj = pri elj); paplu li teasi (li = pri eali) pri measã; talji-li cumãts (li =pri eali)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

foarticã

foarticã (fŭár-ti-cã) sf foartits (fŭár-titsĭ) – hãlati trã tãljari lucri (pãndzã, peri, hiri, lãnã, etc.), adratã di dauã ca soi di cãtsuti, acãtsati tu mesi cu-unã vidã tsi li-alasã si s-shutsã un pisti-alantu, sh-cari au di-unã parti lipida sh-di-alantã parti mãnarlu (ca un nel) di cari suntu acãtsati sh-minati cu mãna; foarficã;
(expr:
1: coada-a foarticãljei = unã soi di bubulic, insectã;
2: suntu (stranji) dit foarticã = stranji nali, cãt tricurã prit foarticã)
{ro: foarfeci}
{fr: ciseaux}
{en: scissors}
ex: tsi-s doi frats tsi tutu-s-bashi? (angucitoari: foartica); di prisuprã nã tigani, di prighios tutã bumbac, dinãpoi ca foarticã (angucitoari: lãndurã); dauã surãri cu un buric, nãsi-aspargu, nãsi-adarã, nãsi nã nvescu earnã, vearã (angucitoari: foartica); foartits trã tundeari oili; foartica-aestã nu talji

§ foarficã (fŭár-fi-cã) sf foarfits (fŭár-fitsĭ) – (unã cu foarticã)

§ furtichedz (fur-ti-chĭédzŭ) vb I furticai (fur-ti-cáĭ), furticam (fur-ti-cámŭ), furticatã (fur-ti-cá-tã), furticari/fur-ticare (fur-ti-cá-ri) – talj cu foartica; tundu (perlji) cu foartica; foartic, nfoartic, tundu;
(expr: mi furtichedz = mãc multu; mi ndop cu multã mãcari)
{ro: forfeca, tunde}
{fr: couper avec les ciseaux}
{en: cut with scissors}
ex: furticheadzã-nj (talji-nj cu foartica) cãmeasha; nj-furticã (nj-tãlje cu foartica) bãsmãlu, nj-lu featsi peatitsi, peatitsi; mi-aspãreai cãt furticã

§ foartic (fŭár-ticŭ) vb I furticai (fur-ti-cáĭ), furticam (fur-ti-cámŭ), furticatã (fur-ti-cá-tã), furticari/furticare (fur-ti-cá-ri) – (unã cu furtichedz)
ex: nu pot s-foartic cã mi doari pilicarlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn