|
|
fluer
fluer (flu-ĭérŭ) sn – vedz tu fluearã1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: fluearã1aridã1
aridã1 (a-rí-dã) sf aridz (a-rídzĭ) – oslu ma lungu sh-ma cãtã nãuntru (di doauãli oasi) di sum dzinuclju (piningã pulpã) pãnã la partea di nghios a ciciorlui; fluir, fler, fljer, cãlami, chilunghi;
(expr: va tsã frãngu aridzli = va tsã dau unã bunã bãteari, un shcop bun)
{ro: tibia, fluerul piciorului}
{fr: tibia}
{en: tibia, shin-bone}
ex: lj-avea shuiratã unã pri aridã; n casã s-nu-nj caltsi, cã va tsã frãngu aridzli
(expr: cã va ti batã ghini, va tsã da un shcop sãnãtos)
aroput
aroput (a-ró-putŭ) sn aroputi/aropute (a-ró-pu-ti) – vrondu di cicioari di cal tsi-agudescu loclu cãndu alagã (di-aradã, cu ciciorlu di nandreapta-nãinti tsi s-minã unãoarã cu-atsel di nastãnga-nãpoi, urmati di minarea-a alãntor dauã cicioari); roput, troput, topur; (fig: vrondu tsi sh-u-adutsi cu-atsel di-aroput)
{ro: ropot, tropot}
{fr: murmure; bruit de trot}
{en: trot (noise)}
ex: s-avdi dultsi-aroput; s-avdu aroputi; tsi aroput s-avdi?
§ roput (ró-putŭ) sn roputi/ropute (ró-pu-ti) – (unã cu aroput)
ex: loclu tut s-trunduea di a lui roput
§ topur (tó-purŭ) sn topuri/topure (tó-pu-ri) – (unã cu aroput)
§ troput (tró-putŭ) sn troputi/tropute (tró-pu-ti) – (unã cu aroput)
ex: s-avdzã nã trunduiri shi un troput di cal; aclo iu s-ciudusea ca chirutlu, avdi un troput; prit cupaci s-avdi troput; s-avdi troput (fig: vrondu ca-atsel di troput) di flurii; flueri di picurari shi troputi
§ arupãtsãscu (a-ru-pã-tsắs-cu) vb IV arupãtsãi (a-ru-pã-tsắĭ), arupãtsam (a-ru-pã-tsámŭ), arupãtsãtã (a-ru-pã-tsắ-tã), arupãtsãri/arupãtsãre (a-ru-pã-tsắ-ri) – fac vrondu (cu cicioarli) dip ca-atsel di-aroputi di prãvdzã; arupãtsescu, aruputsãscu, aruputsescu, rupãtsãscu, rupãtsescu, ruputsãscu, ruputsescu
{ro: ropoti}
{fr: trotter, faire du bruit avec les pieds}
{en: trot; make noise with the feet}
§ arupãtsãt (a-ru-pã-tsắtŭ) adg arupãtsãtã (a-ru-pã-tsắ-tã), arupãtsãts (a-ru-pã-tsắtsĭ), arupãtsãti/arupãtsãte (a-ru-pã-tsắ-ti) – tsi arupãtsashti; tsi s-fatsi cu-un vrondu ca-atsel di aroput; arupãtsit, aruputsãt, aruputsit, rupãtsãt, rupãtsit, ruputsãt, ruputsit
{ro: ropotit}
{fr: trotté, (bruit) fait avec les pieds}
{en: (noise) made with the feet}
ex: vinjitã aru-pãtsãtã
§ arupãtsãri/arupãtsãre (a-ru-pã-tsắ-ri) sf arupãtsãri (a-ru-pã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu prãvdzãli arupãtsãscu; arupãtsiri, aruputsãri, aruputsiri, rupãtsãri, rupãtsiri, ruputsãri, ruputsiri
arungu
arungu (a-rún-gŭ) sn arunguri (a-rún-gurĭ) – parti dit unã pãduri (un munti) alãxitã (multi ori cu tãljarea, alti ori cu foclu) tu pãshuni (loc di pãsteari a oilor); aruncu, runcu, arungii, pãrleandzã, pãrleatsã; (fig: arungu = ca arungu di pãduri)
{ro: runc}
{fr: partie de la forêt transformée en pâturage)}
{en: part of forest transformed tu grazing land}
ex: cãntã cuclu sh-pitruniclja tu arungu; fluerli avea amutsãtã tu arungurli mushati; arung (fig: ca arungul di pãduri) cãdzurã dishlji
§ arungii/arungie (a-run-gí-i) sf arungii (a-run-gíĭ) – loclu iu s-aflã un arungu
{ro: locul unde se găseşte un runc}
{fr: endroit d’un “arungu”}
{en: place with “arungu”}
ex: cãntã cuclu tu-arungii (tu-aruncu)
§ aruncu2 (a-rún-cŭ) sn aruncuri (a-rún-curĭ) – (unã cu arungu)
§ runcu (rún-cŭ) sn runcuri (rún-curĭ) – (unã cu arungu)
ex: s-nu-alash prãvdzãli tu runcu tra s-nu mãcã tsiva fidãnjli
cãlami2/cãlame
cãlami2/cãlame (cã-lá-mi) sf cãlãnj (cã-lắnjĭ) – oslu ma lungu sh-ma cãtã nãuntru (di doauãli oasi) di sum dzinuclju (piningã pulpã) pãnã la partea di nghios a ciciorlui; aridã, fluir, fler, fljer, chilunghi
{ro: tibia, fluerul piciorului}
{fr: tibia}
{en: tibia, shin-bone}
ex: lj-freadzi cãlamea (arida) di cicior
caval
caval (ca-válŭ) sn cavali/cavale (ca-vá-li) – hãlatea muzicalã (ca unã veargã lungã di lemnu i di cãlami, suptsãri shi goalã tu mesi) cu unã aradã di tsintsi guvi dealungului tsi s-astupã cu deadzitli cãndu picurarlu suflã tu ea tra s-batã un cãntic; cãrval, dzamarã, dzãmarã, fluearã, filjoarã, fljor, fluer, fluir
{ro: fluier de cioban}
{fr: flûte des bergers}
{en: shepherd’s flute}
ex: cãntã cu cavali (dit dzãmarã, fluearã)
§ cãval (cã-válŭ) sn cãvali/cãvale (cã-vá-li) – (unã cu caval)
§ cãrval (cãr-válŭ) sn cãrvali/cãrvale (cãr-vá-li) – (unã cu caval)
chilunghi2/chilunghe
chilunghi2/chilunghe (chi-lún-ghi) sf chilunghi (chi-lún-ghi) – oslu ma lungu sh-ma cãtã dinuntru (di dauãli oasi) di sum dzinuclju (piningã pulpã) pãnã la partea di nghios a ciciorlui; aridã, cãlami, fler, fljer, fluir;
(expr: va-lj frãngu chilunghea = va-l bat, va-lj dau un shcop mari)
{ro: tibia, fluerul piciorului}
{fr: tibia}
{en: tibia, shin-bone}
ex: va-ts frãngu chilunghea
(expr: va ti frãngu di bãteari); vrea-lj frãngã chilunghea
(expr: va-l frãngã di bãtearea multã tsi va-lj da); aspusi tsi pãtsã sh-cum vrea-l frãngã chilunghea
(expr: va-lj da un shcop bun)
dzãmarã
dzãmarã (dzã-má-rã) sf dzãmari/dzãmare (dzã-má-ri) shi dzãmãri (dzã-mắrĭ) – hãlatea muzicalã (ca unã veargã lungã di lemnu i di cãlami, suptsãri shi goalã tu mesi, cu unã aradã di tsintsi guvi dealungului tsi s-astupã cu deadzitli cãndu picurarlu suflã tu ea tra s-batã un cãntic); caval, fluearã, filjoarã, fljor, fluer, fluir
{ro: caval, fluier de cioban}
{fr: long chalumeau des bergers}
{en: shepherd’s flute}
§ dzamarã (dza-má-rã) sf dzamari/dzamare (dza-má-ri) shi dzamãri (dza-mắrĭ) – (unã cu dzãmarã)
fluearã1
fluearã1 (flu-ĭá-rã) sf flueri (flu-ĭérĭ) – hãlatea muzicalã (ca unã veargã di lemnu i di cãlami, suptsãri shi goalã tu mesi) cu unã aradã di guvi dealungului tsi s-astupã cu dzeadzitli cãndu picurarlu suflã tu ea tra s-batã un cãntic; caval, filjoarã, fluer, fljer, fluir, dzamarã, dzãmarã
{ro: fluier de cioban}
{fr: flûte des bergers}
{en: shepherd’s flute}
ex: io lã bat flueara shi nãsh nu-avdu cãnticlu; picurarlu cãnta cu flueara di arãsuna muntsãlj; du-ti la pãlatea-a lor s-u bats flueara; na aestã fluearã di la maea Vinjirea; tutã noaptea plãmsi nã fluearã tu uborlu aestu; si-l plãndzem noi cu flueara; flueara-lj pãru aspartã; pri dzenj nu s-avd flueri; anvãrligat di cãnj gionj, cu flueara la gurã
§ filjoarã (fi-ljĭŭá-rã) sf filjoari/filjoare (fi-ljĭŭá-ri) shi filjori (fi-ljĭórĭ) – (unã cu fluearã1)
ex: cãntã doilji din filjoarã (fluearã); filjoarã (fluearã) di filj
§ fluer (flu-ĭérŭ) sn flueri (flu-ĭérĭ) – (unã cu fluearã1)
ex: boatsi di fluer s-avdi s-avdi tu pãduri
§ fluir1 (flú-irŭ) sn fluiri/fluire (flú-i-ri) – (unã cu fluearã1)
ex: nj-deadi un fluir di la pãnãyir
§ fljer1 (fljĭérŭ) sn fljeri (fljĭérĭ) – (unã cu fluearã1)
fluearã2
fluearã2 (flu-ĭá-rã) sf flueri (flu-ĭérĭ) – unã hãlati njicã cari da un shuirat cãndu cariva suflã prit nãsã tra s-treacã vimtul; pilipiscã, piscã
{ro: fluier}
{fr: sifflet}
{en: whistle}
§ fluir3 (flú-irŭ) sn fluiri/fluire (flú-i-ri) – (unã cu fluearã2)
§ fluir4 (flú-irŭ) vb I fluirai (flu-i-ráĭ), fluiram (flu-i-rámŭ), fluiratã (flu-i-rá-tã), fluira-ri/fluirare (flu-i-rá-ri) – fluir (flú-ir) fac un vrondu suptsãri sh-lungu (multi ori cu flueara, cu pisca ma sh-cu vimtul tsi-l suflu prit budzãli streasi); cu shuirarea di vimtu prit budzãli streasi, fac s-avdã miludia (iholu) di la un cãntic
{ro: fluera, şuiera}
{fr: siffler}
{en: whistle, hiss}
ex: tu imnari ma fluira (shuira); fluirã sh-tini dit pilipsca aestã
§ fluirat (flu-i-rátŭ) adg fluiratã (flu-i-rá-tã), fluirats (flu-i-rátsĭ), fluirati/fluirate (flu-i-rá-ti) – tsi ari faptã un vrondu suptsãri shi lungu ca di shuir; miludia di la un cãntic tsi s-avdi prit budzãli streasi; shuirat
{ro: fluerat, şuierat}
{fr: sifflé}
{en: whistled, hissed}
§ fluirari/fluirare (flu-i-rá-ri) sf fluirãri (flu-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva fluirã; shuirari
{ro: acţiunea de a fluera, de a şuiera, şuierare}
{fr: action de siffler}
{en: action of whistling, of hissing}
§ fluiratic (flu-i-rá-ticŭ) sn fluiratitsi/fluiratitse (flu-i-rá-ti-tsi) – atsea tsi s-avdi cãndu cariva i tsiva fluirã; fluirari, shuirari, shuirãturã
{ro: şuierătură}
{fr: sifflement}
{en: hissing}
ex: cãndu avdzã fluiraticlu (shuirãtura) dipusi di pi pom
fluir2
fluir2 (flú-irŭ) sn fluiri/fluire (flú-i-ri) – oslu ma lungu sh-ma cãtã di nuntru (di dauãli oasi) di sum dzinuclju (piningã pulpã) pãnã la partea di nghios a ciciorlui; aridã, cãlami, fler, fljer, chilunghi
{ro: tibia, fluerul piciorului}
{fr: tibia}
{en: tibia, shin-bone}
ex: mi doari tu fluir
§ fljer2 (fljĭérŭ) sn fljeri (fljĭérĭ) – (unã cu fluir2)
§ fler (flérŭ) sm pl(?) – (unã cu fluir2)
§ fljor (fljĭórŭ) sn fljori (fljórĭ) – (unã cu fluir2)