|
|
florucanatu
RO:sur cu capul alb … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:34525>2014-05-14 22:31:05.153758 »
florã2
florã2 (fló-rã) sf fãrã pl – multimea di planti cari crescu tu-un loc
{ro: florã}
{fr: flore}
{en: flora}
florã*
florã* (fló-rã) sf – fimininlu singular di la adgictivlu “flor”; vedz flor
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãflor
flor (flórŭ) adg florã (fló-rã), flori (flórĭ), flori/flore (fló-ri) – unã hromã albã-galbinã-arusã (cãndu easti zborlu di tsachi sh-cãpri) fãrã nitsiun per lai
{ro: alb-gălbui}
{fr: tout à fait blanc et blond}
{en: white-yellowish}
ex: tsaplu-atsel florlu tradzi nãinti; cãpri flori
§ florucanat (flo-ru-cá-natŭ) adg florucanatã (flo-ru-cá-na-tã), florucanats (flo-ru-cá-natsĭ), florucanati/florucanate (flo-ru-cá-na-ti) – hroma-a tsachilor shi a cãprilor tsi au caplu albu shi truplu sumolcu
{ro: sur cu capul alb (la ţap sau capră)}
{fr: (bouc ou chèvre) qui a le corps gris et la tête blanche}
{en: (goat or billy-goat) with grey body and white head}
florucanat
florucanat (flo-ru-cá-natŭ) adg – vedz tu flor
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: florafrat2
afrat2 (a-frátŭ) adg afratã (a-frá-tã), afrats (a-frátsĭ), afrati/afrate (a-frá-ti) – tsi easti lishor, proaspit shi moali; crehtu, trifir, tri-firushcu, moali
{ro: proaspăt, fraged, moale, pufos}
{fr: tendre, frais, mou}
{en: tender, fresh, soft}
ex: pãni afratã (moali); flori afrati (trifiri); chiftedz afrats (molj)
§ afreatsã (a-freá-tsã) sf afrets (a-frétsĭ) – aloat coptu tu cireap i multi ori pi jar; turtã, culac
{ro: turtă}
{fr: galette cuite au four ordinairement dans des cendres chaudes}
{en: dough baked in the oven or directly on the hot coal}
alipini/alipine
alipini/alipine (a-li-pí-ni) sf alipinj (a-li-pínjĭ) – unã soi di plantã tsi fatsi lãludz mãri, galbini
{ro: plantă ce face flori galbene}
{fr: plante aux fleurs jaunes}
{en: plant making yellow flowers}
anthi/anthe
anthi/anthe (án-thi) sf anthi (án-thi) – floarã, floari, florã, lilici, luludã, lãludã, cicechi
{ro: floare}
{fr: fleur}
{en: flower}
arãdãtsinã
arãdãtsinã (a-rã-dã-tsí-nã) sf arãdãtsinj (a-rã-dã-tsínj) – partea dit unã plantã tsi u tsãni hiptã tu loc (sh-prit cari sh-tradzi hrana dit loc); ardãtsinã, rãdãtsinã, ariditsinã, riditsinã, rãdzãtinã, zãrãtsinã; (fig: arãdãtsinã = loclu di-iu s-tradzi (di iu nchiseashti) tsiva (lucru, hiintsã, etc.); arãzgã, rãzgã, arãzgãnã, sirtã, vinã, vitil, bimã, izvur, soi, dãmarã, lãgamã)
{ro: rădăcină}
{fr: racine}
{en: root}
ex: lu-astãrchi dit arãdãtsinã; vidzu vãrã ndauã arãdãtsinj di-amuri; siminai patru arãdãtsinj; pomlu-aestu acãtsã arãdãtsinã bunã; erburli dit grãdinã li scosh dit arãdãtsinã
§ ardãtsinã (ar-dã-tsí-nã) sf ardãtsinj (ar-dã-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
ex: alepshu dzatsi ardãtsinj di flori; ardãtsina-a arburlui easti mari shi teasã sum loc; nji scoasi unã mãseauã cu patru-ardãtsinj; ardãtsina (fig: arãzgã) a casãljei aestã easti tu Muzichei; ari ardãtsinã (fig: vinã, arãzgã, dãmarã) di pãrmãteftu
§ ariditsinã (a-ri-di-tsí-nã) sf ariditsinj (a-ri-di-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ rãdãtsinã (rã-dã-tsí-nã) sf rãdãtsinj (rã-dã-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
ex: scutea arburlji dit rãdãtsinã; coarnili a tali acãtsarã rãdãtsinj; li-avea ngrupati la rãdãtsina-a unui mer
§ riditsinã (ri-di-tsí-nã) sf riditsinj (ri-di-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ rãdzãtinã (rã-dzã-tí-nã) sf rãdzãtinj (rã-dzã-tínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ zãrãtsinã (zã-rã-tsí-nã) sf zãrãtsinj (zã-rã-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ zãrtsinã (zãr-tsí-nã) sf zãrtsinj (zãr-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ nrãdãtsinedz (nrã-dã-tsi-nédzŭ) (mi) vb I nrãdãtsinai (nrã-dã-tsi-náĭ), nrãdãtsinam (nrã-dã-tsi-námŭ), nrã-dãtsinatã (nrã-dã-tsi-ná-tã), nrãdãtsinari/nrãdãtsinare (nrã-dã-tsi-ná-ri) – acats unã arãdãtsinã; fac unã plantã sã-lj creascã unã-arãdãtsinã; plãntedz (fig: nrãdãtsinedz = plãntedz, astãsescu, curdusescu, ashternu, etc.)
avrachi/avrache
avrachi/avrache (a-vrá-chi) sf avrãchi (a-vrắchĭ) – soi di lãludz cu cari si stulsescu nveastili nali
{ro: găteală de flori purtată de mireasă}
{fr: sorte de fleurs dont s’ornent les mariées}
{en: a kind of flowers worn by the brides}
bashtu
bashtu (básh-tu) sm, sf bashtã (básh-tã), bashtsã (básh-tsã), bash-ti/bashte (básh-ti) – njic faptu di-un bãrbat sh-unã muljari tsi nu suntu ncurunats un cu-alantu; cochil, cochi, cochiul, copil, copelã, doci, lud, cupilciu
{ro: copil din flori}
{fr: bâtard}
{en: bastard}
bubuchi1/bubuche
bubuchi1/bubuche (bu-bú-chi) sf bubuchi (bu-búchĭ) – njicã umflãturã pi truplu-a ponjlor (erburlor, lilicilor, etc.) di iu va s-creascã ma nãpoi frãndzi icã lãludz; buzbucheauã, cleci, tsipur
{ro: mugur, boboc de flori}
{fr: bourgeon, bouton de fleurs}
{en: bud, flower bud}
ex: ponjlji au bubuchi; deadi bubuchea; cu nostima bubuchi a floariljei di mac
§ buzbucheauã (buz-bu-chĭá-ŭã) sf buzbuchei (buz-bu-chĭéĭ) – bubuchi njicã di lilici
{ro: bobocel de flori}
{fr: petit bouton de fleurs}
{en: small flower bud}
ex: buzbucheauã sh-trandafilã
§ bubuchios (bu-bu-chĭósŭ) adg bubuchioasã (bu-bu-chĭŭá-sã), bubuchiosh (bu-bu-chĭóshĭ), bubuchioasi/bubuchioase (bu-bu-chĭŭá-si) – tsi ari scoasã (datã) multi bubuchi
{ro: cu mulţi muguri}
{fr: avec beaucoup de bourgeons}
{en: with many buds}
§ bubuchisescu (bu-bu-chi-sés-cu) vb IV bubuchisii (bu-bu-chi-síĭ), bubuchiseam (bu-bu-chi-seámŭ), bubuchisitã (bu-bu-chi-sí-tã), bubuchisiri/bubuchisire (bu-bu-chi-sí-ri) – scot (dau, fac) bubuchi; mbubuchisescu;
(expr: bubuchisescu la fatsã; nji si bubuchiseashti fatsa = scot gãrnutsã pi fatsã; hiu mplin di gãrnutsã pi fatsã; nji si umplu fatsa di gãrnutsã; mãrãnghisescu, mãrãnedz, vishtidzãscu la fatsã)
{ro: înmuguri, îmboboci}
{fr: bourgeonner, boutonner}
{en: produce (put forth or shoot) a bud}
ex: pãdurea bubuchisi (ponjlji dit pãduri scoasirã bubuchi); apãrnji s-bubuchiseascã (sã scoatã, s-da bubuchi) frãndza-a faglui dit pãduri; merlu bubuchisi; lji si bubuchisi
(expr: lji si mãrãnghisi, lji s-umplu di gãrnutsã) fatsa
§ bubuchisit (bu-bu-chi-sítŭ) adg bubuchisitã (bu-bu-chi-sí-tã), bubuchisits (bu-bu-chi-sítsĭ), bubuchisiti/bubuchisite (bu-bu-chi-sí-ti) – tsi ari scoasã (datã) bubuchi; bubuchisit
{ro: înmugurit, îmbobocit}
{fr: bourgeonné, boutonné}
buchet
buchet (bu-chĭétŭ) sn bucheti/buchete (bu-chĭé-ti) – mãnuclju (mnatã) di lilici ndreapti mushat sh-ligati tuti deadun; bubuchi, chitcã
{ro: buchet}
{fr: bouquet}
{en: bouquet, bunch of flowers}
ex: lj-adusi a featãljei ti numã un buchet mushat (mãnuclju, mnatã, chitcã) di lilici
§ bubuchi2/bubuche (bu-bú-chi) sf bubuchi (bu-búchĭ) – mãnuclju di lilici ndreapti mushat sh-ligati tuti deadun; buchet, chitcã
{ro: buchet}
{fr: bouquet}
{en: bouquet, bunch of flowers}
ex: cu bubuchi (chitchi) di flori tu mãnã
burbufeatã
burbufeatã (bur-bu-feá-tã) sf burbufeati/burbufeate (bur-bu-feá-ti) – arburi dit locurli cãlduroasi ali Turchii, cu frãndzãli tsi sh-u-aduc cu-atseali di vãscu (vescu) sh-cu lãludz aroshi
{ro: arbore cu frunze ce seamănă cu frunzele de vâsc şi face flori roşii}
{fr: arbre aux feuilles semblables à celles du lierre et aux fleurs rouges}
{en: tree with leaves resembling the ivy leaves and making red flowers}
ex: iu creashti pomlu burbufeatã
cãrcãlji/cãrcãlje
cãrcãlji/cãrcãlje (cãr-cắ-lji) sf pl – gãrnutsã di misur uscat tsi s-mãcã dupã tsi suntu fripti pri foc (umflati sh-cripati di sh-u-aduc cu lilici albi); pofchi (pl), pufchi (pl), pãpãduli
{ro: floricele de porumb}
{fr: grains de maïs grillé}
{en: popcorn}
bubuki, bãbuki
RO:boboc; mugur; floricele de porumb
EN:bud; blossom; popcorn
FR:bourgeon de feuille; bouton de fleur; pop-corn
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
kindisitŭ
RO:împodobit, înflorat; uşor beat
EN:adornet, flowered; lightly drunk
FR:orné; légèrement ivre
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
saxíi
RO:ghiveci pentru flori
EN:flower pot
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015