DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

buluchi/buluche

buluchi/buluche (bu-lú-chi) sf buluchi (bu-lúchĭ) – multimi di lucri (prãvdzã, planti, etc.) tsi s-aflã deadun tu idyiul loc; bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: grup, ceată}
{fr: groupe, troupeau, harde}
{en: group, herd, flock}
ex: pascu buluchi di tserghi; buluchi (gãrdelj) di pulj azboairã prisupra-a noastrã; unã buluchi di feati yinea calea sh-cãnta; mari buluchi (multimi di oaminj) s-avea adunatã misuhori; eara buluchi tuti (tuti eara bolcu)

§ bluchi/bluche (blú-chi) sf bluchi (blúchĭ) – (unã cu buluchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ceatã

ceatã (cĭá-tã) sf ceti/cete (cĭé-ti) – adunãturã (multimi) di oaminj (prãvdzã, cãnj, etc.) tsi s-aflã tu idyiul loc sh-au un idyiu scupo; buluchi, bluchi, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, mul-timi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: bandă, grup, ceată}
{fr: bande, groupe, troupeau, harde}
{en: band, group, herd, flock}
ex: ceatã (multimi) mari di oaminj s-avea adunatã n pãzari; ceatã (bandã, taifã) di furi; vidzurã cetili (bluchili) di cãnj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cergã

cergã (cér-gã) sf cerdzi (cér-dzi) –
1: vilendzã di lãnã (amisticatã cãtivãrãoarã cu per di caprã) cu cari s-anvileashti omlu, cari s-ashtearni pri pat, mpadi i pri stizmi;
2: apanghiu anãltsat tu pãduri i loc dishcljis, di-aradã faptu di-unã i ma multi frãndzã di vilendzã i pãndzã sãnãtoasã di per di caprã (tra s-nu treacã apa di ploai) arcati pristi pari hiptsã tu loc (iu omlu poati si sta dzua icã s-doarmã noaptea afirit di ploai, neauã, soari, etc.); ciorgã, doagã, yeambulã, sazmã, vilendzã, ciftã, cuvertã, cuverti, flucatã, virdicã, mutafi, bãtãnii, hreami; tentã, tendã, ceadãri, ceadrã, cidãri, puravã; (fig:
1: cergã = acupirãmintu multu suptsãri di-unã lugurii muljitoasã (ca bueauã, apa, neauã, sinjac, etc.) tsi acoapirã un lucru; petur, aradã; expr:
2: ca atselj dit cergã = ca ghiftsãlj tsi nu-au casã, tsi bãneadzã prit cãljuri, tu tenti;
3: tri un puric ardu cerga = tri un lucru njic, fãrã simasii aspargu un lucru mari tsi-axizeashti multu;
4: cãt ts-u cerga, ahãt s-ti tindzi; tindi-ts cicioarli, cãt ts-u cerga = s-nu fats ma multu dicãt tsã easti putearea; tindi-ti pãnã iu ts-agiundzi punga; s-nu-acumpri tsiva tsi custuseashti ma multu di paradzlji tsi-ai; etc.)
{ro: cergă, cort}
{fr: gros tapis de laine sans flocon; couverture, tente}
{en: blanket-carpet made of wool or goat hair; tent}
ex: unã cergã mari, mari, mplinã tsi-i cu chitritseali (angucitoari: tserlu cu steali); unã cergã mari, mari: tut loclu lu-acoapirã sh-amarea nu u-acoapirã (angucitoari: neaua); per di per s-fatsi cergã; ashtearni cerga (yeambula) pri crivati; eu mi-anvãleam cu cerga (doaga) a ta; deapoea s-arucutirã s-doarmã tu cergã (tentã, cidãri) afirits di ploai; unã cergã (fig: petur, aradã) di sinjac; acatsã cerga cu cãrliglu sh-u tradzi cãtrã nsus; cum s-furã calu sh-cerga di la lamnji

§ ciorgã (cĭór-gã) sf ciordzi (cĭór-dzi) shi ciorgi (cĭór-gi) – (unã cu cergã)
ex: udadzlj-atselj cu ciordzi ncljigats (ashtirnuts cu dodz, yeambuli)

§ cirigar (ci-ri-gárŭ) sm cirigari (ci-ri-gárĭ) – om tsi bãneadzã (sta sh-doarmi) tu cergã (cidãri); ghiftul tsi nu-ari un loc sh-unã casã iu si sta, ma s-minã dit un loc tu altu shi doarmi tu cerga (tenta) tsi sh-u-analtsã catioarã aclo iu astãmãtseashti; ghiftu
{ro: nomad, ţigan}
{fr: nomade, qui vit sous des tentes; tsigane}
{en: nomad; gipsy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciomburã

ciomburã (cĭóm-bu-rã) sf ciomburi/ciombure (cĭóm-bu-ri) – lugurii albã tsi cadi din tser cãndu da neauã (ca unã peanã adratã di crustali di apã ngljitsatã alichiti deadun); fulgu, spitã
{ro: fulg de zăpadă}
{fr: flocon de neige}
{en: snow flake}
ex: acãtsarã s-pispileascã ciomburi (spiti) di neauã cãt druga

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciuciumag

ciuciumag (cĭu-cĭu-mágŭ) sm ciuciumadz (cĭu-cĭu-mádzĭ) shi sn ciuciumadzi/ciuciumadze (cĭu-cĭu-má-dzi) – njits topi di pljumbu (ca gãrnutsã njits) tsi s-aflã bãgati tu-unã soi di curshumi cari, dupã tsi easti-aminatã dit tufechi, s-disfatsi shi topili s-arãs-pãndescu sh-agudescu nu un, ma multi lucri di deavãrliga; njicã cumatã di stupã aminatã dit unã pãshpacã (pliscã); shushumadzi, ashishi, bãlãtãnj
{ro: alice; alice de câlţi}
{fr: grenaille; espèce de balle en bourre}
{en: pellet; ball made of cotton or wool flock used in a pop gun}

§ shushumag (shĭu-shĭu-mágŭ) sn shushu-madzi/shushumadze (shĭu-shĭu-má-dzi) – (unã cu ciuciumag)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciumã2

ciumã2 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – mnatã di lãnã; partea tsi-armãni chirutã la lucrarea-a lãnãljei
{ro: moţ de lână, deşeu de lână}
{fr: flocon de laine; déchets de laine}
{en: tuft, flock of wool, waste of wool}
ex: cu unã ciumã (mnatã) di lãnã acumpãrãm un ucã di auã; lãnã lucredz? ciumi va s-ai; ti umplush la stranji di ciumi (armãsãturi di lãnã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

floc

floc (flócŭ) sn floatsi/floatse (flŭá-tsi) – mãnuclju njic di hiri di lãnã; (fig: floc = fulgu di neauã)
{ro: floc}
{fr: flocon de laine}
{en: flock, tuft of wool}
ex: vilendzã cu floc; tendã fãrã floc; sãrits cu floc; tu pirmiti, dit-un floc di lãnã acãtsat di arug s-featsi vilendzã; floatsi di neauã (fig: fulguri di neauã) ahiurhirã s-cadã

§ flucat (flu-cátŭ) adg flucatã (flu-cá-tã), flucats (flu-cátsĭ), flucati/flucate (flu-cá-ti) – tsi easti cu (tsi ari) floatsi; nflucat, flucos
{ro: cu floc, miţos}
{fr: à long poils}
{en: tufty, with flocks}
ex: s-acumpãrã vilendzã flucatã (cu floatsi); vilendzã albi shi flucati (sh-cu floatsi); dinãuntru, sarica easti flucatã; lãna dã-nj-u s-u tsas tu-arãzboi doauã vilendzã flucati; s-nj-adari nã vilendzã flucatã di nã flurii; acumpãrã vilendzã flucatã shi birbec

§ flucatã (flu-cá-tã) sf flucati/flucate (flu-cá-ti) – vilendzã (doagã) cu floatsi
{ro: pătură miţoasă}
{fr: couverture à long poils}
{en: blanket with flocks}

§ nflucat (nflu-cátŭ) adg nflucatã (nflu-cá-tã), nflucats (nflu-cátsĭ), nflucati/nflucate (nflu-cá-ti) – (unã cu flucat)
ex: cãpitãnj nflucat (cu floatsi)

§ flucos (flu-cósŭ) adg flucoasã (flu-cŭá-sã), flucosh (flu-cóshĭ), flucoasi/flucoase (flu-cŭá-si) – (unã cu flucat)
ex: gravano flucos; vilendzã flucoasã; sazmã flucoasã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã