DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahulescu

ahulescu (a-hu-lés-cu) (mi) vb IV ahulii (a-hu-líĭ), ahuleam (a-hu-leámŭ), ahulitã (a-hu-lí-tã), ahuliri/ahulire (a-hu-lí-ri) –
1: suflu vimtu dit plimunj pri un lucru, (eami tsi s-abureadzã, etc.); suflu pri mãnj tra s-li ngãldzãscu;
2: bag (dau cu) mãna lishor pristi-un lucru, tra s-lu-aduchescu (cu deadzitli) tsi easti sh-cum easti (tra s-caftu, tra s-ved, ma s-aibã i s-nu aibã tsiva, etc.); huhulescu, suflu; pusputescu, pãspãtescu, pusputipsescu;
(expr:
1: lu-ahulescu cu vearga = lu-agudescu cu vearga;
2: lj-ahulescu un lucru = lj-fur, lj-agudescu un lucru)
{ro: sufla; pipăi, atinge}
{fr: souffler, tâter, toucher, tâtonner, palper}
{en: blow, feel with fingers, touch}
ex: ahulea-ts mãnjli (suflã tu mãnj) cã easti arcoari; nj-ahuleam mãnjli (nj-suflam tu mãnj) tra s-mi ngãldzãscu; s-tsã fure arcoari tu mãnj, ahuleats-li; ahulish, nu mutrish ghini; ahulea (da cu mãna) s-veadã cã-i saclu; ahulii aoa, nclo shi aflai un cãtsut; tsi tut pusputeashti sh-ahuleashti?; cum ãn gurã s-ahulescu (s-pusputescu); s-videa, s-ahulea (s-pusputea); ahulea gãljina, ari ou?; ahulea-l
(expr: agudea-l) cu vearga; lj-avea ahulitã
(expr: lj-avea furatã) unã stearpã; ahulim (suflãm pri) nuca agiucatã trei ori sh-apoea u mãcãm ca s-nu fatsim mamã; capra ahuleashti perlu (suflã tu per tra s-facã sonlu “hu”)

§ ahulit (a-hu-lítŭ) adg ahulitã (a-hu-lí-tã), ahulits (a-hu-lítsĭ), ahuliti/ahulite (a-hu-lí-ti) – (lucru) tsi easti suflat; tsi easti pusputit; huhulit, pãspãtit, pusputipsit
{ro: suflat; pipăit, atins}
{fr: soufflé, tâté, touché, tâtonné, palpé}
{en: blown, felt with fingers, touched}

§ ahuliri/ahulire (a-hu-lí-ri) sf ahuliri (a-hu-lírĭ) – atsea tsi fatsi cariva cari ahuleashti; dari cu mãna; suflari, huhuliri, pusputiri, pãspãtiri, pusputipsiri
{ro: acţiunea de a sufla, de a pipăi, de a atinge; suflare; pipăire, atingere}
{fr: action de souffler, de tâter, de toucher, de tâtonner, de palper}
{en: action of blowing, of feeling with fingers, of tou-ching}
ex: s-imnã cu ahuliri (peanarga pusputipsindalui); lu-aflu cu-ahuliri (cu pusputiri)

§ ahulitã (a-hu-lí-tã) sf fãrã pl – lucrul tsi-l fatsi un cãndu ahuleashti; ahuliri, suflari, huhuliri, pusputiri, pãspãtiri, pusputipsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aridã1

aridã1 (a-rí-dã) sf aridz (a-rídzĭ) – oslu ma lungu sh-ma cãtã nãuntru (di doauãli oasi) di sum dzinuclju (piningã pulpã) pãnã la partea di nghios a ciciorlui; fluir, fler, fljer, cãlami, chilunghi;
(expr: va tsã frãngu aridzli = va tsã dau unã bunã bãteari, un shcop bun)
{ro: tibia, fluerul piciorului}
{fr: tibia}
{en: tibia, shin-bone}
ex: lj-avea shuiratã unã pri aridã; n casã s-nu-nj caltsi, cã va tsã frãngu aridzli
(expr: cã va ti batã ghini, va tsã da un shcop sãnãtos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

avrã

avrã (á-vrã) sf fãrã pl – vimtu lishor tsi-adutsi cu el niheamã arãtsimi; vimtul tsi bati di cãtrã amari sh-adutsi cu el niheamã arãtsimi tu-unã dzuã cãlduroasã; putsãna arãtsimi adusã di-unã adiljari di vimtu (di shidearea la unã aumbrã di pom, etc.); ni-heamã arcoari (arãtsimi); adiljari;
(expr: cu avrã = lishor)
{ro: adiere (de vânt), briză, răcoare}
{fr: brise, fraîcheur, aisance}
{en: breeze, coolness}
ex: aoa easti avrã (bati niheamã vimtu); tsi avrã-nj yini; aestã casã ari avrã; fudzirã seara pi avrã (cãndu fãtsea niheamã-arãtsimi); eara tes sum saltsi la avrã (iu nu fãtsea sh-ahãtã cãldurã); sh-fãtsea avrã (vimtu); cu cartea scoati paradz cu avrã
(expr: lishor)

§ avredz (a-vrédzŭ) (mi) vb I avrai (a-vráĭ), avram (a-vrámŭ), avratã (a-vrá-tã), avrari/avrare (a-vrá-ri) – stau tu avrã, (nj-)fac avrã; aduchescu ma putsãnã cãldurã (cu bearea di apã aratsi, etc.); (nj-)lj-au vimtu; nj-fac avrã (cu minarea ninti-nãpoi a unei carti i avritsã); avrescu;
(expr: lu-avredz, lj-avredz unã = lj-dau (lj-ardu, lj-plãscãnescu, lj-cruescu, etc.) unã pliscutã)
{ro: (se) răcori; bate (briza)}
{fr: (se) rafraîchir; souffler (une brise)}
{en: cool, refresh (oneself)}
ex: mi avrai (loai vimtu, nj-aflai avrã) ghini ningã pãduri; vimtul voi s-mi-avreadzã; vimtul, cu-arãslu n gurã, u-avrã niheamã; s-videari, cã-nj yini avrã, bagã-u strãmbã; porcul intrã tu barã si s-avreadzã; ãlj avreadzã shi ãlj lunjineadzã

§ avrat (a-vrátŭ) adg avratã (a-vrá-tã), avrats (a-vrátsĭ), avrati/avrate (a-vrá-ti) – tsi easti bãtut di-un vimtu lishor tsi-adutsi avrã; tsi ari loatã vimtu; tsi s-aducheashti ghini cã ari loatã vimtu; tsi sh-featsi (tsi shidzu la) avrã; avrit
{ro: răcorit}
{fr: rafraîchi, battu par la brise, soulagé}
{en: cooled, refreshed}

§ avrari/avrare (a-vrá-ri) sf avrãri (a-vrắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-avreadzã (cãndu avreadzã tsiva); avriri
{ro: acţiunea de a (se) răcori; de a bate (briza); răcorire, răcoreală}
{fr: action de (se) rafraîchir; de souffler (une brise); fraîcheur}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

butur3

butur3 (bú-turŭ) vb I buturai (bu-tu-ráĭ), buturam (bu-tu-rámŭ), buturatã (bu-tu-rá-tã), buturari/buturare (bu-tu-rá-ri) – ljau anasã greu tu somnu sh-fac un vrondu mari prit nãri; hãrchescu, hãrãchescu, hãrbulescu, hãrbuledz
{ro: sforăi, horcăi}
{fr: ronfler}
{en: snore}

§ buturat (bu-tu-rátŭ) adg buturatã (bu-tu-rá-tã), buturats (bu-tu-rátsĭ), buturati/buturate (bu-tu-rá-ti) – (calu) tsi lo anasã greu tu somnu sh-featsi un vrondu mari prit nãri; hãrchit, hãrãchit, hãrbulit, hãrbulat
{ro: sforăit}
{fr: qui a ronflé}
{en: who snored}

§ buturari/buturare (bu-tu-rá-ri) sf buturãri (bu-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu calu buturã; hãrchiri, hãrãchiri, hãrbuliri, hãrbulari
{ro: acţiunea de a sforăi; sforăire}
{fr: action de ronfler; ronflement}
{en: action of snoring; snore}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãbãrdisescu

cãbãrdisescu (cã-bãr-di-sés-cu) (mi) vb IV cãbãrdisii (cã-bãr-di-síĭ), cãbãrdiseam (cã-bãr-di-seámŭ), cãbãrdisitã (cã-bãr-di-sí-tã), cãbãrdisiri/cãbãrdisire (cã-bãr-di-sí-ri) – fac (umflu) un lucru tra si s-adarã ma mari (cu suflarea di vimtu nãuntrul a lui, cu ndisarea-a lucrului cu tsiva, cu agudirea-a unei parti dit truplu (a omlui), etc.); umflu;
(expr: mi cãbãrdisescu = mi-alavdu, mi pinjisescu, mi fãlescu, mi fudulescu, etc.)
{ro: inflama, umfla}
{fr: gonfler, enfler, augmenter}
{en: inflate, swell, cause something to swell}
ex: laptili s-cãbãrdiseashti (s-umflã); ca multu ti cãbãrdiseshti
(expr: ti alavdzã, ti umfli)

§ cãbãrdisit (cã-bãr-di-sítŭ) adg cãbãrdisitã (cã-bãr-di-sí-tã), cãbãrdisits (cã-bãr-di-sítsĭ), cãbãrdisiti/cãbãrdisite (cã-bãr-di-sí-ti) – tsi s-ari umflatã
{ro: inflamat, umflat}
{fr: gonflé, enflé, augmenté}
{en: inflated, swelled}
ex: fãrinã cãbãrdisitã (umflatã)

§ cãbãrdisiri/cãbãrdisire (cã-bãr-di-sí-ri) sf cãbãrdisiri (cã-bãr-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un s-cãbãrdiseashti; umflari
{ro: acţiunea de a inflama, de a umfla}
{fr: action de gonfler, d’enfler, d’augmenter}
{en: action of inflating, of swelling, of causing something to swell}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlami2/cãlame

cãlami2/cãlame (cã-lá-mi) sf cãlãnj (cã-lắnjĭ) – oslu ma lungu sh-ma cãtã nãuntru (di doauãli oasi) di sum dzinuclju (piningã pulpã) pãnã la partea di nghios a ciciorlui; aridã, fluir, fler, fljer, chilunghi
{ro: tibia, fluerul piciorului}
{fr: tibia}
{en: tibia, shin-bone}
ex: lj-freadzi cãlamea (arida) di cicior

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chilunghi2/chilunghe

chilunghi2/chilunghe (chi-lún-ghi) sf chilunghi (chi-lún-ghi) – oslu ma lungu sh-ma cãtã dinuntru (di dauãli oasi) di sum dzinuclju (piningã pulpã) pãnã la partea di nghios a ciciorlui; aridã, cãlami, fler, fljer, fluir;
(expr: va-lj frãngu chilunghea = va-l bat, va-lj dau un shcop mari)
{ro: tibia, fluerul piciorului}
{fr: tibia}
{en: tibia, shin-bone}
ex: va-ts frãngu chilunghea
(expr: va ti frãngu di bãteari); vrea-lj frãngã chilunghea
(expr: va-l frãngã di bãtearea multã tsi va-lj da); aspusi tsi pãtsã sh-cum vrea-l frãngã chilunghea
(expr: va-lj da un shcop bun)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fluearã2

fluearã2 (flu-ĭá-rã) sf flueri (flu-ĭérĭ) – unã hãlati njicã cari da un shuirat cãndu cariva suflã prit nãsã tra s-treacã vimtul; pilipiscã, piscã
{ro: fluier}
{fr: sifflet}
{en: whistle}

§ fluir3 (flú-irŭ) sn fluiri/fluire (flú-i-ri) – (unã cu fluearã2)

§ fluir4 (flú-irŭ) vb I fluirai (flu-i-ráĭ), fluiram (flu-i-rámŭ), fluiratã (flu-i-rá-tã), fluira-ri/fluirare (flu-i-rá-ri) – fluir (flú-ir) fac un vrondu suptsãri sh-lungu (multi ori cu flueara, cu pisca ma sh-cu vimtul tsi-l suflu prit budzãli streasi); cu shuirarea di vimtu prit budzãli streasi, fac s-avdã miludia (iholu) di la un cãntic
{ro: fluera, şuiera}
{fr: siffler}
{en: whistle, hiss}
ex: tu imnari ma fluira (shuira); fluirã sh-tini dit pilipsca aestã

§ fluirat (flu-i-rátŭ) adg fluiratã (flu-i-rá-tã), fluirats (flu-i-rátsĭ), fluirati/fluirate (flu-i-rá-ti) – tsi ari faptã un vrondu suptsãri shi lungu ca di shuir; miludia di la un cãntic tsi s-avdi prit budzãli streasi; shuirat
{ro: fluerat, şuierat}
{fr: sifflé}
{en: whistled, hissed}

§ fluirari/fluirare (flu-i-rá-ri) sf fluirãri (flu-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva fluirã; shuirari
{ro: acţiunea de a fluera, de a şuiera, şuierare}
{fr: action de siffler}
{en: action of whistling, of hissing}

§ fluiratic (flu-i-rá-ticŭ) sn fluiratitsi/fluiratitse (flu-i-rá-ti-tsi) – atsea tsi s-avdi cãndu cariva i tsiva fluirã; fluirari, shuirari, shuirãturã
{ro: şuierătură}
{fr: sifflement}
{en: hissing}
ex: cãndu avdzã fluiraticlu (shuirãtura) dipusi di pi pom

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fluir2

fluir2 (flú-irŭ) sn fluiri/fluire (flú-i-ri) – oslu ma lungu sh-ma cãtã di nuntru (di dauãli oasi) di sum dzinuclju (piningã pulpã) pãnã la partea di nghios a ciciorlui; aridã, cãlami, fler, fljer, chilunghi
{ro: tibia, fluerul piciorului}
{fr: tibia}
{en: tibia, shin-bone}
ex: mi doari tu fluir

§ fljer2 (fljĭérŭ) sn fljeri (fljĭérĭ) – (unã cu fluir2)

§ fler (flérŭ) sm pl(?) – (unã cu fluir2)

§ fljor (fljĭórŭ) sn fljori (fljórĭ) – (unã cu fluir2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã