DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãirachi/bãirache

bãirachi/bãirache (bã-i-ráchi) sf bãirãchi (bã-i-rắchĭ) – cumatã mari di pãndzã (mitasi, carti, etc.), acãtsatã di un shcop, cari ari di-aradã ma multi buei sh-cari pãrãstiseashti (ca semnu ahoryea) un stat (unã sutsatã, unã hoarã, unã cumpanii, etc.); cumatã di pãndzã acãtsatã di un shcop, purtatã di armãnj la numtsã; bãryeachi, banderã, panderã, flamburã, flamurã;
(expr:
1: easti bãirachi = easti cariva tsi pãrãstiseashti ca unã “bãirachi”, un lucru, unã hoarã, etc.;
2: easti cu bãirachea = easti cu-anami, cunuscut di tuts)
{ro: drapel, steag}
{fr: étendard, drapeau}
{en: flag, banner}
ex: tsi suntu bãirãchili (flamburli) tsi yin?

§ bãryeachi (bãr-yĭá-chi) sf bãryechi (bãr-yĭéchĭ) – (unã cu bãirachi)
ex: Tana, bãryeachea
(expr: flambura) a hoarãljei!

§ bairacã (ba-i-rá-cã) sf pl(?) – (unã cu bãirachi)
ex: ishirã cu bairaca (flambura); tsi u-ascundzã: nãsã easti cu bairaca
(expr: nãsã easti cunuscutã, cu-anami)

§ bairahtar (ba-i-rah-tárŭ) sm bairahtari (ba-i-rah-tárĭ) – omlu tsi poartã flambura; flamburar, bairactar
{ro: stegar}
{fr: porte-drapeau}
{en: flag bearer}

§ bairactar (ba-i-rac-tárŭ) sm bairactari (ba-i-rac-tárĭ) – (unã cu bairahtar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

banderã

banderã (ban-dé-rã) sf banderi/bandere (ban-dé-ri) – cumatã di pãndzã (mitasi, carti, etc.), acãtsatã di un shcop, cari ari di-aradã ma multi buei sh-cari pãrãstiseashti (ca semnu ahoryea) un stat (unã sutsatã, unã hoarã, unã cumpanii, etc.); panderã, flamburã, flamurã, bãirachi, bairacã, bãryeachi;
(expr:
1: scol bandera = (i) mi scol contra-a statlui; mut caplu; fac panastasi; mi ribilipsescu; (ii) mut boatsea;
2: shutsã bandera = s-turnã, s-alãxi;
3: fur cu banderã = fur cu-anami, cunuscut di tuts)
{ro: drapel, steag}
{fr: étendard, drapeau}
{en: flag, banner}
ex: bandera turtseascã easti veardi

§ panderã (pan-dé-rã) sf panderi/pandere (pan-dé-ri) – (unã cu banderã)
ex: u sculã pandera
(expr: featsi panastasi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

catrig

catrig (cá-trig) sn catridzi/catridze (cá-tri-dzi) shi catridz (cá-tridzĭ) –
1: cãravi tsi s-minã pi-amari cu pãndzili pimti di vimtu icã, tu chirolu-atsel veclju, cu lupãtsli trapti di sclayi; catreg, catric, cãravi, cãradi, pampori, ghemii, ghimii, nai;
2: unã soi di stur analtu astãsit pi-unã cãravi, pri cari suntu acãtsati pãndzili tsi fac s-minã cãravea cãndu suntu pimti di vimtu; catargu, catartu
{ro: corabie; catart}
{fr: galère; mât}
{en: galley; mast}
ex: sh-tradzi vimtul pri tu-amari di-sh minteashti catridzli (cãrãyili)

§ catreg (cá-treg) sn catredzi/catredze (cá-tre-dzi) shi catredz (cá-tredzĭ) – (unã cu catrig)

§ catric (cá-tric) sn catritsi/catritse (cá-tri-tsi) shi catrits (cá-tritsĭ) – (unã cu catrig)
ex: suflã vimtul pri tu-amari di minteashti catritsli (cãrãyili); cu catriclu nã dusim di Sãrunã pãnã n Poli

§ catargu (ca-tár-gu) sn catardzi/catardze (ca-tár-dzi) – unã soi di stur analtu astãsit pi-unã cãravi, pri cari suntu acãtsati pãndzili tsi fac s-minã cãravea cãndu suntu pimti di vimtu; catrig, catreg, catric, catartu
{ro: catarg}
{fr: mât}
{en: mast}
ex: flamura inglizeascã pri catardzi

§ catartu (ca-tár-tu) sn catartsi/catartse (ca-tár-tsi) – (unã cu catargu)

§ catricei (ca-tri-céĭŭ) sm catricei (ca-tri-céĭ) – om tsi fatsi parti dit pareea di oaminj tsi lucreadzã pi un catric; naftu
{ro: marinar, navigator}
{fr: matelot, navigateur}
{en: sailor, navigator}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

flamburã

flamburã (flám-bu-rã) sf flamburi/flambure (flám-bu-ri) – cumatã di pãndzã (mitasi, carti, etc.), acãtsatã di un shcop, cari ari di-aradã ma multi buei sh-cari pãrãstiseashti (ca semnu ahoryea) un stat (unã sutsatã, unã hoarã, unã cumpanii, etc.); cumatã di pãndzã acãtsatã di un shcop, purtatã di armãnj la numtsã; flamurã, banderã, panderã, bãirachi, bairacã, bãryeachi
{ro: drapel}
{fr: banderole, (petit) étendard, drapeau}
{en: flag, banner}
ex: cu-unã flamburã tu mãnã; nchisirã cuscrilj cu flamburli, cu fãrtatslji, s-ducã la nveasta; tricurã nizanjlji cu flambura; la numtã easti adetea si s-higã pri casã nã flamburã; unã crutsi di-amalamã sh-unã flamburã di hrisafi

§ flamurã (flá-mu-rã) sf flamuri/flamure (flá-mu-ri) shi flãmuri (flắ-murĭ) – (unã cu flamburã)
ex: aushaticlu trãdzea n cap, cu perlji alghi, cari s-ligãna pri pãltãri ca neshti flamuri; flãmuri albi s-analtsã; el putu s-veadã shi flãmuri aroshi

§ flãmburar (flãm-bu-rárŭ) sm flãmburari (flãm-bu-rárĭ) – omlu tsi poartã flambura; bairahtar, bairactar
{ro: stegar}
{fr: porte-drapeau}
{en: flag bearer}

§ flamburar (flam-bu-rárŭ) sm flamburari (flam-bu-rárĭ) – (unã cu flãmburar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mer1

mer1 (mérŭ) sm meri (mérĭ) – pom di grãdinã cu frãndzã mãri, uvali, piroasi, cu lilici albi-trandafilii sh-cu-unã mushatã anju-rizmã, criscut di oaminj tu livãdz, bãhceadz, uboari, trã fructili (mearili) mãri tsi li fatsi, di hromã veardi-aroshi-galbinã, cãrnoasi, arucutoasi shi multu nostimi tu mãcari; (fig:
1: mer = lumachi di brad i cupaci stulsitã cu meari aroshi, unã adeti di la numtãli armãneshtsã; expr:
2: mer di Stã-Mãria-Atsea Marea = mer tsi da meari tsi s-coc cãtã tu mesea-a meslui Avgustu;
3: mer di earnã = mer tsi da meari tsi s-coc toamna amãnat sh-tsãn tutã earna;
4: la merlu avdzãt, nu ti du cu saclu mari = cãndu cariva (tsiva) easti multu alãvdat, s-nu ti-ashteptsã s-li aflji tuti dealihea, ashi cum tsã suntu aspusi; nu li pistipsea tuti cã, di-aradã, lumea ari adetea s-facã un lucru mari di dip tsiva, s-li umflã lucrili, s-li nflureascã, s-lã bagã coadi, s-lã bagã coarni, s-facã di per funi, etc.)
{ro: măr (pom)}
{fr: pommier}
{en: apple tree}
ex: mearili sum mer (pom tsi da meari) cad; siminai un mer tu ubor; tru grãdina-a noastrã, suntu multsã meri; alicirã (anãltsarã) merlu (fig: alumachea di brad stulsitã cu meari) shi flamura pri casã

§ miric (mi-rícŭ) sm mirits (mi-rítsĭ) – mer (pom) njic; mirici
{ro: măr (pom) mic, merişor}
{fr: petit pommier}
{en: small apple tree}

§ mirici (mi-rícĭŭ) sm mirici (mi-rícĭ) – (unã cu miric)
ex: lemnul atsel ãndreptu di cari ãl leagã miricilu easti pãrintili icã dascalu tri ficior

§ mer2 (mérŭ) sn meari/meare (meá-ri) – yimisha faptã di pomlu mer, mari sh-cãrnoasã, cu simintsã tu mesi, cu chealea-aroshi-trandafilii-veardi-galbinã sh-cu-un gustu dultsi-acrishor; muzã, maioshcu; (fig:
1: mer = sin, tsãtsã; expr:
2: mer di fatsã = partea usoasã di pi fatsa-a omlui tsi easi niheamã cãtã nafoarã di-unã parti sh-di-alantã a nariljei; buca-a fatsãljei;
3: mer dit loc = (i) aripani, ripani, repã; (ii) carotã, morcuv;
4: ca merlu-atsel aroshlu = arosh ca merlu, mushat;
5: li gioc mearili cu ea = mi-agioc cu sinili-a ljei; intru tu-ashtirnut cu ea;
6: merlu s-aruts, mpadi nu cadi = s-dzãtsi cãndu laolu adunat easti-ahãntu mari, apitrusit cã un mer arcat tu lao nu poati s-treacã prit lumi shi s-agudeascã loclu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tindu

tindu (tín-du) (mi) vb III shi II tesh (téshĭŭ) shi timshu (tím-shĭu), tindeam (tin-deámŭ), teasã (teá-sã) shi timsã (tím-sã) shi timtã (tím-tã), tindiri/tindire (tín-di-ri) shi tindeari/tindeare (tin-deá-ri) – trag un lucru di dauãli capiti (i di ma multi pãrtsã) tra (i) s-lu ndreptu (cãndu easti adunat i strãmbu); (ii) s-lu fac ma suptsãri (peturlu di pitã), shi s-lu-ashternu pri unã measã; (iii) s-u stringu deavãrliga-a unui altu lucru (cioarã, curauã, funi); (iv) s-lu lundzescu i s-lu lãrdzescu un lucru (cioarã, stranj, truplu-nj, cãndu mi culcu pri crivati i mpadi), etc.; ndreptu mãna cãtrã cariva tra s-lji dau un lucru; arãspãndescu apa pri loc cãndu u versu dit unã cãldari; ntindu, ãntindu, antindu, trag, versu, arãspãndescu, mpeatur, bag, dau, ved, etc.;
(expr:
1: li teasi = muri, sh-deadi suflitlu, lji ncljisi ocljilj, li ncãrcã dit lumea aestã, lj-deadi dolji (chealea) a preftului, li-arcã petalili, etc.;
2: li tindu ciunili (cicioarili) = alag agonja, fug, u-angan cãtsaua, u shpirtuescu, li ciulescu, u cãlescu, li cãrtsãnescu, etc.;
3: tindu stranji = acats stranji pi funi tra si s-usucã di soari sh-vimtu;
4: tindi-ti pãnã iu ts-agiundzi punga; cãt ts-u cerga, ahãt s-ti tindzi; tindi-ts cicioarli, cãt ts-u cerga = fã mash cãt pots; nu caftsã s-fats ma multu dicãt tsã easti putearea; s-nu-aspardzi ma multsã paradz di tsi ai tu pungã)
{ro: tinde, întinde}
{fr: tendre, s’étendre}
{en: stretch, lay, spread}
ex: tindu funi sh-adun gljami (angucitoari: curcubeta); cãndu s-teasi (s-lundzi, ndriptã mãna) Avram s-lja cutsutlu; omlu linãvos, i va s-tindã, i ba s-beasã; lj-timsi (lj-deadi) pãltarea; cãt ts-u cerga, ahãt s-ti tindzi
(expr: s-s-fats mash cãt tsã easti putearea); tini tindzi
(expr: acats stranjili pi funi) stranji sh-noi tindem peturi (mpiturãm); ningã nveasta-a lui s-timsi (s-culcã, s-lundzi, s-ashtirnu); s-avea teasã (lundzitã, culcatã, curdusitã) sum un fag; tindi (dã-nj) mãna s-ti tsãn s-nu cadz; timshu (anãltsai) mãna sh-arupshu un mer; s-tindi (s-lundzeashti) cã-l lja heavra; teasi (timsi) cãmeshli pri rudz; s-tindea (s-lundzea) pri fãntãnã; li tindea ciunili
(expr: fudzea, li cãlea, sh-loa pãrtãljli, u-angãna cãtsaua); tindi-li!
(expr: fudz, cãlea-li, cãrtsãnea-li di-aoa); nitsi nu videa iu cãlca, acshitsi li tindea ciunili (ahãntu-agonja alãga); vinji oara-al Bacola s-li tindã
(expr: s-moarã, s-lji ncljidã ocljilj); vinji oara s-li tindã
(expr: s-moarã), mãratlu; nã stãmãnã sh-ai, li teasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn