DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agiun1

agiun1 (a-gĭúnŭ) vb I agiunai (a-gĭu-náĭ), agiunam (a-gĭu-námŭ), agiunatã (a-gĭu-ná-tã), agiunari/agiunare (a-gĭu-ná-ri) – stau nimãcat cã u voi (trã preasinj); stau nimãcat cã nu am mãcari cãtã-nj lipseashti; nj-easti foami shi stau nimãcat; tsãn preasinj
{ro: flămânzi, posti}
{fr: être affamé, faire maigre, jeûner}
{en: starve, fast}
ex: earna aestã vai agiunats (nu va s-avets mãcari cãtã va vã lipseascã); moashili agiunã (tsãn preasini); si-lj vedz cã tut agiunã

§ agiunedz (a-gĭu-nédzŭ) vb I agiunai (a-gĭu-náĭ), agiunam (a-gĭu-námŭ), agiunatã (a-gĭu-ná-tã), agiunari/agiunare (a-gĭu-ná-ri) – (unã cu agiun1)
ex: s-lj-alasã s-agiuneadzã (s-nu mãcã, s-armãnã agiunj); pãreasinjli a Pashtilui agiunãm (tsãnem preasinj); agiuneadzã (tsãni preasinj) cati Vinjiri

§ agiunat (a-gĭu-nátŭ) adg agiunatã (a-gĭu-ná-tã), agiunats (a-gĭu-nátsĭ), agiunati/agiunate (a-gĭu-ná-ti) – nimãcat, tsi lj-easti foami, tsi nu mãcã trã preasinj
{ro: flămânzit, postit}
{fr: affamé, qui fait maigre, jeûné}
{en: starved, fasted}

§ agiunari/agiunare (a-gĭu-ná-ri) sf agiunãri (a-gĭu-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu agiunã; nimãcari, aveari foami, tsãneari preasinj
{ro: acţiunea de a flămânzi, de a posti; flămânzire, postire}
{fr: action d’être affamé, de faire maigre, de jeûner}
{en: action of starving, of fasting}

§ agiun2 (a-gĭúnŭ) adg, adv agiunã (a-gĭú-nã), agiunj (a-gĭúnjĭ), agiuni/agiune (a-gĭú-ni) – nimãcat, tsi lj-easti foami, tsi nu-ari mãcatã di multu chiro;
(expr:
1: agiun, suptu di cãtush = multu di multu agiun;
2: inimã agiunã = cari easti nimãcat; nimãcari)
{ro: flămând}
{fr: affamé}
{en: starved}
ex: hiu agiun (nimãcat); di-agiun (cãndu tsã easti multã foami) mãts sh-urdzãts; agiunlu sh-cumãts nyiseadzã; sãtulu nu pistipseashti agiunlu; cum yini seara curmat sh-agiun, cu foami mari, va s-ti mãcã; agiun acasã, mãcã trei cireapuri di pãni; seara-atsea s-culcarã agiunj (nimãcats); cãdzu mpadi di inimã agiunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãbãrdisescu

cãbãrdisescu (cã-bãr-di-sés-cu) (mi) vb IV cãbãrdisii (cã-bãr-di-síĭ), cãbãrdiseam (cã-bãr-di-seámŭ), cãbãrdisitã (cã-bãr-di-sí-tã), cãbãrdisiri/cãbãrdisire (cã-bãr-di-sí-ri) – fac (umflu) un lucru tra si s-adarã ma mari (cu suflarea di vimtu nãuntrul a lui, cu ndisarea-a lucrului cu tsiva, cu agudirea-a unei parti dit truplu (a omlui), etc.); umflu;
(expr: mi cãbãrdisescu = mi-alavdu, mi pinjisescu, mi fãlescu, mi fudulescu, etc.)
{ro: inflama, umfla}
{fr: gonfler, enfler, augmenter}
{en: inflate, swell, cause something to swell}
ex: laptili s-cãbãrdiseashti (s-umflã); ca multu ti cãbãrdiseshti
(expr: ti alavdzã, ti umfli)

§ cãbãrdisit (cã-bãr-di-sítŭ) adg cãbãrdisitã (cã-bãr-di-sí-tã), cãbãrdisits (cã-bãr-di-sítsĭ), cãbãrdisiti/cãbãrdisite (cã-bãr-di-sí-ti) – tsi s-ari umflatã
{ro: inflamat, umflat}
{fr: gonflé, enflé, augmenté}
{en: inflated, swelled}
ex: fãrinã cãbãrdisitã (umflatã)

§ cãbãrdisiri/cãbãrdisire (cã-bãr-di-sí-ri) sf cãbãrdisiri (cã-bãr-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un s-cãbãrdiseashti; umflari
{ro: acţiunea de a inflama, de a umfla}
{fr: action de gonfler, d’enfler, d’augmenter}
{en: action of inflating, of swelling, of causing something to swell}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fleamã

fleamã (fleá-mã) sf fãrã pl – limba di foc tsi easi dit un lucru tsi ardi vãrtos sh-da multã lunjinã shi cãldurã; pirã mari, bãrbãrutã, bãbãrutã, flamã, fleacã, fljacã, bubunã, bubutã, buburanã, gãlmãdz, gãrgalj, curmicami, lãmbii, lumbardã, plaminã; (fig:
1: fleamã = colasi, pisã, chisã; expr:
2: fleama s-lu lja; si s-ducã tu fleamã = si s-ducã la draclu, tu colasi, si s-facã xichi)
{ro: flacăre mare}
{fr: des grandes flammes}
{en: large flames}
ex: fleama a vreariljei ti ardi; s-bãgãm fleamã tu cheptu; cu di fleamã scãntiljari; iu, tu fleamã (fig: tu colasi) ti dusish?

§ flamã (flá-mã) sf fãrã pl – (unã cu fleamã)
ex: flama sh-pira s-ti-ardã

§ fleacã1 (fleá-cã) sf flets (flétsĭ) – (unã cu fleamã)
ex: lji ardi cu fleacã; foc shi fleacã s-arãspãndi pristi tut loclu; di unã njicã scãntealji, mari fleacã s-fatsi; Shipisca ãn foc shi fleacã; fleaca s-anãltsã; fleaca s-alinã n tser cãndu cãdzu citia; asteasi fletsli a foclui

§ fljacã1 (fljĭá-cã) sf fljets (fljĭétsĭ) – (unã cu fleamã)

§ plaminã (plá-mi-nã) sf plamini/plamine (plá-mi-ni) – (unã cu fleamã)
ex: plamina-a paljilor apreasi; unã plaminã s-anãltsã stri Zmolcu; plamina acãtsã s-bumbuneadzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

foami/foame

foami/foame (fŭá-mi) sf fãrã pl – atsea tsi-aducheashti omlu a curi stumahi-lj caftã s-mãcã; agiunatic, lihudeatsã;
(expr:
1: mor di foami; hiu mortu (lishinat) di foami; nj-alghirã burlidzli di foami; nj-alghescu ocljilj di foami; am unã foami di lup; dau tãmpãrãlu di foami; mi strãndzi foamea; etc. = nj-easti multã foami, escu multu agiun;
2: nj-frãngu foamea = mãc tsiva tra sã-nj treacã niheamã foamea)
{ro: foame}
{fr: faim}
{en: hunger}
ex: lj-u foami, tr-atsea plãndzi njiclu; cari doarmi, nu lj-u foami; cara s-ti lja foamea s-nji spunj; pãnã astarã va vã lja foamea; las sã-nj dzãcã “doamnã mari”, sh-las sã-nj mor laea di foami; di cãndu vinim la tini s-mãcãm, n-alghirã ocljilj di foami
(expr: nã si featsi unã mari foami)

§ foamiti/foamite (fŭá-miti) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea nu ari tsi s-mãcã; lipsa mari di lucri tri mãcari, cãndu lumea agiunã; zii
{ro: foamete}
{fr: disette, famine}
{en: hunger, starvation}
ex: fu anlu-atsel nã mari foamiti

§ foamitã (fŭá-mi-tã) sf fãrã pl – (unã cu foamiti)

§ fumitos (fu-mi-tósŭ) adg fumitoasã (fu-mi-tŭá-sã), fumitosh (fu-mi-tóshĭ), fumitoasi/fumitoase (fu-mi-tŭá-si) – afumitos, agiun, nimãcat, lihud, lishinat di foami, etc.
{ro: înfometat}
{fr: affamé}
{en: hungry}
ex: earam fumitos, nu pistipseam s-mi fãnãtescu; eara fumitos ca un lup

§ afumitos (a-fu-mi-tósŭ) adg afumitoasã (a-fu-mi-tŭá-sã), afumitosh (a-fu-mi-tóshĭ), afumitoasi/afumitoase (a-fu-mi-tŭá-si) – (unã cu fumitos)
ex: iu ti vidzum noi afumitos (nimãcat) shi agiun

§ fumitedz (fu-mi-tédzŭ) (mi) vb I fumitai (fu-mi-táĭ), fumitam (fu-mi-támŭ), fumitatã (fu-mi-tá-tã), fumita-ri/fumitare (fu-mi-tá-ri) – hiu di multu chiro agiun, nimãcat; nj-easti multã foami; multu chiro trec cu putsãnã mãcari
{ro: flămânzi}
{fr: avoir faim}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lamã

lamã (lá-mã) sf lãmi (lắmĭ) – ploaci suptsãri di metal (plasticã, geami), ma mari i ma njicã, ma groasã i ma suptsãri; partea tsi talji (di-aradã di metal), di la unã hãlati tãljitoari (ca, bunãoarã, cutsut, cãsturã, cusurafi, foarticã, etc.); lipidã; (fig: lamã = lugurii tsi sh-u-adutsi cu-unã lamã ca, bunãoarã, pira-a foclui; flamã, fleacã, etc.)
{ro: lamă}
{fr: lame}
{en: blade}
ex: lãmi (fig: flami, piri) di foc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãc

mãc (mắcŭ) vb I mãcai (mã-cáĭ), mãcam (mã-cámŭ), mãcatã (mã-cá-tã), mãcari/mãcare (mã-cá-ri) – bag tu gurã lucri ti mãcari (li-ameastic sh-lji ngljit); mãncu, dipishescu;
(expr:
1: mãc hap-hup = mãc cu vrondu, cu-agunjii, u-ascapit mãcarea fãrã s-u ciumulescu ghini;
2: mãc nafoarã = nu mãc acasã ma nafoarã la hani, lucantã, mianei;
3: ãnj si mãcã (tsiva) = mi-arãseashti multu s-mãc (tsiva); am mari orixi s-mãc (tsiva);
4: nu-nj si mãcã = nu-am orixi, nu-nj yini s-mãc (di mãrazi, di nvirinari);
5: nu shtii tsi mãcã aseara = un tsi nu sh-adutsi lishor aminti di lucri tsi s-au faptã di putsãn chiro, tsi agãrshashti multu;
6: mãcã, canda yini di la (eara la) agru = mãcã multu, cu limãryii, canda nu-ari mãcatã di multu chiro di-agiun tsi easti;
7: ca pulj mãcã = mãcã putsãn;
8: mi mãcã (chealea) = aduchescu tsiva pi cheali tsi mi fatsi s-mi zgrãm;
9: mi mãcã limba = mizi ashteptu tra s-dzãc tsiva; nu pot s-mi tsãn ta s-nu zburãscu; nu pot s-tsãn misticadz;
10: l-mãc (herlu) cu-arinia = dau cu lima, l-frec sh-lu-arod (herlu);
11: s-mãcã herlu = herlu arudzineadzã, zgurghiseashti;
12: mi mãcã heavra = hiu multu lãndzit, mi moari heavra, va mor;
13: mi mãcarã nivoljili = agiumshu tu-unã halã urãtã, urfãnipsii;
14: nu s-mãcã aestu lucru = nu pot s-lu-aprochi (s-lu dixescu, s-lu-aravdu) aestu lucru;
15: (zboarã tsi) nitsi cãnjlji nu li mãcã; (lucru) tsi nu-l mãcã ne cãnjlji = (zboarã tsi-s) multu uruti; (lucru) tsi nu easti dip bun, tsi easti multu slab sh-arushinos (di netsi cãnjlji nu-l mãcã, nu lu-aravdã);
16: l-mãc = lu schin, l-cãrtescu, lu scãnjisescu, lu cãscãndisescu, lu pihtusescu;
17: nã mãcãm (ca cãnjlji) = nã ncãcem multu, cu-aurlãri shi-angiurãturi;
18: ciupulic veardi va ti mãcã = cavai di tini tsi va pats; va pats nipãtsãtili;
19: mãc shcop (pãrjinã, chiutecã, etc.) = mi bati cariva (cu shcoplu); nj-da cariva un shcop;
20: mãc loclu (tsara) = escu arcat (zdupunit) di padi; agudescu, ahulescu loclu, tsara;
21: mi mãcã friptu = mi bãtu, mi-azvimsi arãu;
22: nj-mãcã caplu = mi cãtãstrãpseashti, mi-afãnseashti, mi vatãmã;
23: va-lj mãc cumata (gãrnul, coliva) = va moarã; va-l ved mortu, va-l vatãm;
24: mi mãcã loclu = mi hunipseashti loclu, putridzãscu tu mirminti;
25: nu ti mãcã tu pãzari = plãtea cãt tsã caftã, nu fã pãzari, astãmãtsea pãzarea; fã-ts lucrulu;
26: mãc paradzlji (casã, aveari, etc.) = acumpãr tsiva cu (tuts) paradzlji tsi lj-am, lj-aspargu paradzlji (di la casã, aveari, etc.);
27: mi mãcarã (un sh-alantu) = mi-arãsirã shi-nj loarã tuts paradzlji, tutã avearea;
28: fudzi di mãcã loclu = fudzi multu agonja tra s-nu lu-acatsã cariva;
29: calj tsi mãcã niorlji = cali tsi alagã (azboairã) multu agonja;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

umflu

umflu (úm-flu) (mi) vb I umflai (um-fláĭ), umflam (um-flámŭ), umflatã (um-flá-tã), umflari/umflare (um-flá-ri) – fac un lucru si s-adarã ma mari (cu suflarea di vimtu nãuntrul a lui, cu umplearea-a lui cu tsiva, cu agudirea-a unei parti dit truplu a omlui, etc.); cãbãrdisescu;
(expr:
1: lu umflu; lj-umflu sãmarlu; lj-umflu chealea = lu-agudescu, l-bat, lj-dau un shcop;
2: nj-umflu (pãntica, matslu) = mãc i beau multu, mi nãfãtescu di beari i di mãcari;
3: mi umflu = mi-alavdu multu (ma multu di cãt s-cadi);
4: nj-umflu nãrli = chicusescu, mi cãrteashti tsiva, nu mi-arãseashti; mi nãirescu; li spindzur nãrli;
5: lu umflu un lucru = lu-acats, lu ljau, l-fur un lucru)
{ro: umfla; inflama; umple}
{fr: gonfler; enfler, remplir}
{en: inflate; swell, cause something to swell}
ex: lji si umflã tut truplu; vimtul umflã scumpa-lj poshi; s-nãrãi nãoarã, umflã nãrli
(expr: chicusi) sh-lã pitricu shtiri; umflã (umpli) ciubuchea; umflã gaida; umflã birbeclu (suflã vimtu sum cheali tra s-u dispartã di trup) shi bagã-l bilit tu sulã; mi umflai
(expr: nãfãtii) di cãtã apã biui; lu umflash matslu
(expr: mãcash multu); tsi ti umflji ashi?
(expr: tsi ti-alavdzã ahãt?); s-umfla
(expr: s-cãmãrusea) multu cu ficiorlu-a lui; cãndu hii cioc, umflã
(expr: agudea, bati); u umflã nãs cãt u umflã
(expr: u bãtu cãt u bãtu); nu va-nj umflã el sãmarlu?
(expr: nu va mi batã?); dupã tsi-lj umflã niheam chealea
(expr: dupã tsi-l bãtu niheamã) cu matslu di bou; l-umflã
(expr: ãl lo, l-furã) ngrãshca; umflã saclu
(expr: lj-furã saclu) shi lja-lj fumlu prit poartã afoarã; umflats-lu
(expr: furats-lu) shi shpirtuits-li; l-umflã
(expr: ãl lo, lu-acãtsã, sh-lu bãgã) ngrãshca shi-l treatsi dincoa di-arãu

§ umflat (um-flátŭ) adg um-flatã (um-flá-tã), umflats (um-flátsĭ) umflati/umflate (um-flá-ti) – cari easti adrat s-hibã ma mari (cu suflarea di vimtu nãuntrul a lui, etc.); cãbãrdisit
{ro: umflat; inflamat; umplut}
{fr: gonflé; enflé, rempli}
{en: inflated; swollen}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn