|
|
cârfitsâ
RO:ac de siguranţă … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:31240>2014-05-14 22:31:02.442801 »
fitsâ
RO:impertinenţă … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:34481>2014-05-14 22:31:05.122571 »
nifitsâ
RO:nevăstuică de casă … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:40924>2014-05-14 22:31:09.348846 »
fitsã
fitsã (fí-tsã) adg (mash fiminin) fitsã (fí-tsã) – (feaminã) tsi nu-ari arshini; (feaminã) tsi nu tinjiseashti ma mãrlji; (feaminã) tsi-aspuni nadanlãchi tu purtari; abrashcã, abrashã, nearushinatã, arsizã
{ro: obraznică}
{fr: effrontée, impertinente}
{en: impertinent}
ex: sh-nãsã fitsa (nearushinata) s-nji scoatã ahtãri zboarã; nãsã, tsi fitsã nj-easti!
abrashcu
abrashcu (a-brásh-cu) adg abrashcã (a-brásh-cã), abrashtsi (a-brásh-tsi), abrashti/abrashte (a-brásh-ti) – tsi nu-ari arshini; tsi nu tinjiseashti ma mãrlji; tsi-aspuni nadanlãchi tu purtari; abrash, nearushinat, arsiz, fitsã
{ro: obraznic, neruşinat}
{fr: effronté, impertinent}
{en: impertinent}
ex: s-nu-nj ti veadã ocljilj, abrashcã (nearushinatã, murdarã) tsi eshti!
§ abrash1 (a-bráshĭŭ) adg abrashi/abrashe (a-brá-shi), abrash (a-bráshĭ), abrashi/abrashe (a-brá-shi) – (unã cu abrashcu)
amurã4
amurã4 (a-mú-rã) sf amuri/amure (a-mú-ri) – ac di per (stulsit cu mãrdzeali) purtat di muljeri tu partea di nsus a caplui; cãrfitsã, paramanã, ciuprachi
{ro: ac de păr}
{fr: épingle à cheveux}
{en: hair-pin}
cãrfitsã
cãrfitsã (cãr-fí-tsã) sf cãrfitsã (cãr-fí-tsã) – ma multi turlii di hãlãts njits cu cari s-acatsã (i) perlu di caplu-a muljerlor, (ii) un stranj tra sã ncljidã (tsi au di-aradã un cãrlig, zava mascurã, tsi s-acatsã di-un nel, zava feaminã), etc.; paramanã, amurã, cupceauã, cupitsã, ciuprachi, ciuprecã, ceaprachi, ciprachi, cljishutsã, cupceauã, zavã
{ro: agrafă, ac de păr}
{fr: épingle, broche}
{en: clasp, hook}
ciuprachi/ciuprache
ciuprachi/ciuprache (cĭu-prá-chi) sf ciuprãchi (cĭu-prắchĭ) – ma multi turlii di hãlãts njits (multi ori di-asimi) cu cari s-acatsã perlu dit caplu-a muljerlor, di gushi ta s-lã tsãnã stranjlu acãtsat, icã tu stranji tra si sã ncljidã, etc.; ciuprecã, ceaprachi, ciprachi, cupcea-uã, cupitsã, cljishutsã, cãrfitsã, zavã
{ro: agrafă}
{fr: agrafe}
{en: clasp, hook}
ex: cu ciuprãchili di asimi s-cãmãrusea feata; cu ciuprãchi shi haimanlii; tsi ciuprãchi sh-flurii di gushi!
§ ciuprecã (cĭu-pré-cã) sf pl(?) – (unã cu ciuprachi)
§ ceaprachi/ceaprache (cĭa-prá-chi) sf ceaprãchi (cĭa-prắchĭ) – (unã cu ciuprachi)
§ ciprachi/ciprache (ci-prá-chi) sf ciprãchi (ci-prắchĭ) – (unã cu ciuprachi)
§ cupceauã (cup-cĭá-ŭã) sf cupcei (cup-cĭéĭ) – (unã cu ciuprachi)
§ cupitsã2 (cu-pí-tsã) sf cupitsã (cu-pí-tsã) – cupceauã njicã
{ro: agrafă mică}
{fr: petite agrafe}
{en: small clasp, small hook}
ex: cioaritslji s-acatsã cu cupitsã
cljai/cljae
cljai/cljae (cljĭá-i) sf cljei (cljĭéĭ) – hãlati njicã di mãnã (di-aradã di metal) cu cari sã ncljiadzã i s-dishcljiadzã un cãtinar i unã bravã (di la unã ushi, dulapi, etc.); cljiitoari, ncljiitoari, dishcljitoari, dishcljidzãtoari, cheai; (fig:
1: cljai = (i) bravã); (ii) cãtinar, catinã; expr:
2: bag tu cljai; tsãn cu cljai = ncljid cu cljaea;
3: hiu cljaea-a draclui, a chisãljei = hiu multu scljinciu;
4: li dau cljeili = mor, lji ncljid ocljilj trã totna;
5: lj-aflu cljaea-a lucrului = lj-aflu murafetea-a lucrului; shtiu cum s-u dizleg ipotisea;
6: lj-aspun cljaea = lj-aspun cum s-lu facã un lucru;
7: fur cljeili di la bisearicã = (i) am fatsa lai, murdarã, di boi, di milani, etc.: (ii) hiu om arãu, lai, andihristu;
8: ea s-nica shi “cljeili, cljeili!” striga = s-dzãtsi trã atsel tsi nu-sh mutreashti hala mari tu cari cãdzu ma s-mindueashti la chirãturi; zborlu yini di la pãrmitlu cu muljarea tsi sã nica tu lac shi-lj striga a bãrbat-sui cã ari cljeili di casã n gepi shi nu va poatã s-intrã n casã cãndu va s-toarnã)
{ro: cheie}
{fr: clé}
{en: key}
ex: adu cljaea (cljiitoarea) tra sã ncljiem usha; li bãgã tu cljai (li ncljisi cu cljaea); omlu-aestu easti cljaea-a chisãljei
(expr: multu scljinciu); stres, stres, cljaea-a draclui
(expr: multu di multu scljinciu); duri fu cljaea-a draclui
(expr: scljinciul a scljincilor); dusi, li deadi cljeili
(expr: muri); furash cljeili di la bisearicã
(expr: eshti om arãu, tsi fats mash lãets)
§ cljiitsã (clji-í-tsã) sf cljiits (clji-ítsĭ) – clai njicã; cljitsã
{ro: cheiţă}
{fr: petite clé}
{en: small key}
ex: lala cãrteashti sh-teta zgileashti (angucitoari: cljaea (fig: bravã, cãtinar) shi cljiitsa)
§ cljitsã (cljí-tsã) sf cljits (cljítsĭ) – (unã cu cljiitsã)
ex: bãgã cljitsa (cljaea-atsea njica) tu cljai (fig: bravã, cãtinar), nu s-uidiseashti
§ cljiitoari/cljiitoare (clji-i-tŭá-ri) sf cljiitori (clji-i-tórĭ) – (unã cu cljai)
ex: adu cljiitoarea tra s-dishcljidem usha
§ cheai/cheae (chĭá-i) sf chei (chĭéĭ) – (unã cu cljai)
cofã
cofã (có-fã) sf cofi/cofe (có-fi) – vas njic di lemnu (ca unã shishi di cheali i metal, stronghilã shi plãciutatã) tu cari s-tsãni biuturã shi s-poartã multi ori di mesi spindzurat di curauã (i pri cal spindzurat di shauã); covã, ploscã, ploascã, chelchi, cini; (fig:
1: cofã = cap di om (pravdã); cãrãfetã, cãrfetã, cãpitsãnã, cocã, ciufutinã, ftinã, puscar, cãrtsunã, ciuturã, curcubetã, etc.; expr:
2: nu-nj talji cofa = nj-yini greu s-aduchescu;
3: u bag tu cofã = u-aduchescu sh-u bag ghini tu minti tra s-nu u-agãrshescu)
{ro: ploscă}
{fr: gourde, seille (à vin)}
{en: canteen}
ex: am nã featã mult mushatã, di cusitsã-i spindzuratã, cãnd u ljai ãmbratsã, sh-u mutreshti n fatsã, u strindz cu vreari, shi n gurã u bash, ti saturi di njari sh-nu-ts yini s-u-alash (angucitoari: cofa); nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angucitoari: cofa); ne urãtã-i, ne mushatã-i ama tu bãshari, dultseami sh-ari (angucitoari: cofa); cofa cu mini u trag, mãnjli tu nãsã u bag (angucitoari: gepea); lã umplu cofa (plosca) cu yin; s-lja nã cofã cu yin si-lj da; unã gãljinã friptã sh-unã cofã cu yin; scosh dit puts, tsintsi cofi cu apã; lo cofa, umplu nã scafã sh-lj-u deadi s-u bea; nu li bagã tu cofã
(expr: nu li-aducheashti, nu li-ascultã tra si sh-aducã ma nãpoi aminti); nu-lj talji cofa
(expr: nu para aducheashti lishor tsi-lj si spuni)
§ covã (có-vã) sf covi/cove (có-vi) – (unã cu cofã)
ex: adu apã cu cova
§ cufitsã (cu-fí-tsã) sf cufitsã (cu-fí-tsã) – cofã njicã
{ro: ploscă mică}
{fr: petite gourde}
{en: small canteen}
ex: bãgash tsiva tu cufitsã?
(expr: aduchish tsiva? bãgash tsiva tu carafetã?)
§ cufii/cufie (cu-fí-i) sf cufii (cu-fíĭ) – vas njic faptu maxus trã beari apã (yin, arãchii, etc.) prit cari s-veadi tsi s-aflã nuntru (di-aradã, faptu di yilii, ma nu totna); putir, putiri, yilii, chelcã, chelcu, chelchi, chelci, cupã, scafã, arucucotir, arcucotir, rucucotir
cosh1
cosh1 (cóshĭŭ) sn coshuri (có-shĭurĭ) shi coashi/coashe (cŭá-shi) – hãlati adratã di mplitituri di verdzi suptsãri (palji, etc.) trã purtari lucri di mãnã (zãrzãvãts, poami, etc.); cãnistrã, cãlathã, cushori, cãrinã, cãnistealã, cushelj, cufinã, shportã, zãmbilã
{ro: coş}
{fr: corbeille, panier}
{en: basket}
ex: un cosh di cireashi; adusim di la-ayinji, trei coashi (cãnestri) cu-auã; coshlu easti mplin di meari dit Stãmãrii; lu hidzea tu un cosh shi lu-aruca fãrã njilã
§ cushor1 (cu-shĭórŭ) sn cushoari/cushoare (cu-shĭŭá-ri) – (unã cu cosh1)
§ cushori1/cushore (cu-shĭó-ri) sf cushoari/cushoare (cu-shĭŭá-ri) – (unã cu cosh1)
ex: l-bãgarã tu unã cushori; el purta ãn cap cushorea; arcã peshtilj dit cushori
§ cushelj (cu-shĭéljĭŭ) sn cushelji/cushelje (cu-shĭé-lji) – (unã cu cosh1)
§ cãnistrã (cã-nís-trã) sf cãnistri/cãnistre (cã-nís-tri) – (unã cu cosh1)
ex: iu avdzã frandzi multi, s-ljai cãnistra atsea njica; mprumutai cãnistra di la dada; adunãm trei cãnistri cu stog di cireashi; li lash stranjili dit cãnistrã?
§ cãnestrã (cã-nés-trã) sf cãnestri/cãnestre (cã-nés-tri) – (unã cu cosh1)
ex: pitreatsi tatã-su nã cãnestrã cu-auã; lj-acatsã di-lj bagã tu-unã cãnestrã sh-lã da cali tu-un arãu; lj-adunarã nã cãnestrã di meari un sh-un
§ cãnistealã (cã-nis-teá-lã) sf cãnisteali/cãnisteale (cã-nis-teá-li) – (unã cu cosh1)
§ cãrinã2 (cã-rí-nã) sf cãrini/cãrine (cã-rí-ni) shi cãrinj (cã-rínjĭ) – (unã cu cosh1)
ex: cu cãrinjli s-duc auãli di la-ayinji
§ cufinã1 (cu-fí-nã) sf cufini/cufine (cu-fí-ni) shi cufinj (cu-fínjĭ) – (unã cu cosh1)
ex: loarã funi, cufinj cu pãni; tãljarã funea sh-cufina (cã-nistra i gãleata) cãdzu
§ gãlicã (ghã-lí-cã) sf gãlitsi/gãlitse (ghã-lí-tsi) – cãnistrã (cufinã, cushori, cãlatã) njicã; cãlãtici, cãlãticã, cufitsã
nifitsã
nifitsã (ni-fí-tsã) sf – vedz tu nivistulji
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: nivistuljinivistulji/nivistulje
nivistulji/nivistulje (ni-vis-tú-lji) sf nivistulji/nivistulje (ni-vis-tú-lji) – agru-prici njicã sh-carnivorã (tsi bãneadzã cu carni) cu truplu lungu shi suptsãri, cu cicioarili shcurti, cu mutslu chipitos sh-cu gunã moali, njirlã veara sh-ca albã earna; nifitsã, nivistaljan
{ro: nevăstuică}
{fr: belette}
{en: weasel}
ex: agudii unã nivistulji
§ nifitsã (ni-fí-tsã) sf nifitsã (ni-fí-tsã) – (unã cu nivistulji)
§ nvistaljan (nvis-ta-ljĭánŭ) sm nvistaljanj (nvis-ta-ljĭánjĭ) – (unã cu nivistulji)