ex: vrutã, luna cãndu-alsari (da, easi, si scoalã); soarili alsari (da, easi, si scoalã)

§ alsãrit2 (al-sã-rítŭ) adg alsãritã (al-sã-rí-tã), alsãrits (al-sã-rítsĭ), alsãriti/alsãrite (al-sã-rí-ti) – (unã cu arsãrit2)

§ alsãriri2/alsãrire (al-sã-rí-ri) sf alsãriri (al-sã-rírĭ) – (unã cu arsãriri2)

§ ndziminat (ndzi-mi-nátŭ) adg ndziminatã (ndzi-mi-ná-tã), ndziminats (ndzi-mi-nátsĭ), ndziminati/ndziminate (ndzi-mi-ná-ti) – tsi s-ari amintatã dzeamin; tsi s-ari faptã preaclji cu-un altu; tsi s-ari ligatã stres cu-un altu; tsi ari fitrusitã sh-criscutã deadun cu-un altu
{ro: îngemănat; înperecheat}
{fr: jumelé; appareillé; uni étroitement}
{en: paired; tied very closely}
ex: dzatsi frats ndziminats (amintats dzeaminj, tsi suntu preaclji) shi tu-unã groapã ngrupats (angucitoari: aljlu); trup tsi easti ndziminat sh-adunat; nj-armasirã dauã pãrpodz nindziminati (fãrã preaclji)

§ ndziminari/ndziminare (ndzi-mi-ná-ri) sf ndziminãri (ndzi-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu dauã hiintsi i lucri si ndzimineadzã
{ro: acţiunea de a îngemăna; de a înperechea; îngemănare; înperechere}
{fr: action de jumeler; d’appareiller; d’unir étroitement}
{en: action of pairing; of tying very closely}

(expr: s-virsarã); cãti ori inshit nafoarã aeri
(expr: vã featsit apa-atsea groasã, vã cãcat aeri)?; ãl mãca lailu-sh, cã s-nu easã tu padi alihea nã dzuã
(expr: s-nu si nveatsã tsi s-avea faptã, s-nu s-aflã alihea); aidi s-ishim furi
(expr: s-nã fãtsem furi)

§ ishit (i-shítŭ) adg ishitã (i-shí-tã), ishits (i-shítsĭ), ishiti/ishite (i-shí-ti) – tsi ari vgatã dit un loc ca ncljis shi s-ari dusã tu-un altu loc; (steauã, soari, lunã) tsi s-ari sculatã shi s-alãnceashti pri tser; (earbã, lilici, etc.) tsi ari fitrusitã; dus, vgat, etc.
{ro: ieşit, răsărit; etc.}
{fr: sorti; levé (en parlant des astres); etc.}
{en: who came out, risen (sun, moon, plant); etc.}
ex: ishit ca dit loc; cu ocljilj ishits nafoarã; arãuri ishiti (cu apa virsatã pristi budzã)

§ inshit (in-shítŭ) adg inshitã (in-shí-tã), inshits (in-shítsĭ), inshiti/inshite (in-shí-ti) – (unã cu ishit)
ex: nu easti inshit din casã di-un mes

§ ishat (i-shĭátŭ) adg ishatã (i-shĭá-tã), ishats (i-shĭátsĭ), ishati/ishate (i-shĭá-ti) – (unã cu ishit)

§ inshat (in-shĭátŭ) adg inshatã (in-shĭá-tã), inshats (in-shĭátsĭ), inshati/inshate (in-shĭá-ti) – (unã cu ishit)

§ ishiri/ishire (i-shí-ri) sf ishiri (i-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu easi tsiva i cariva; vgari, dutseari, etc.; (fig: ishiri = lãngoari tsi-l fatsi omlu si s-ducã shi s-easã nafoarã (si s-cacã) multu moali (ca apa) sh-tut chirolu; cufoari, tartacutã, diarii, surdisiri, urdinari, urdinat, strãbãteari, strãbatiri, stribãteari, stribatiri, spriimnari)
{ro: acţiunea de a ieşi, de a răsări; etc.; ieşire, răsărire, răsărit}
{fr: action de sortir; de se lever (en parlant des astres ou plantes); etc.}
{en: action of going out, of leaving; of coming out, of rising (sun, moon, plants); etc.}
ex: nu-ari ishiri tu dauãli sucãchi; nu putu s-lji talji ishirea nafoarã (s-lji curmã cufoarea)

§ inshiri/inshire (in-shí-ri) sf inshiri (in-shírĭ) – (unã cu ishiri)
ex: pi iu ari inshirea casa-aestã ageaipi

§ ishari/ishare (i-shĭá-ri) sf isheri (i-shĭérĭ) – (unã cu ishiri)

§ inshari/inshare (in-shĭá-ri) sf insheri (in-shĭérĭ) – (unã cu ishiri)

§ niishit (ni-i-shítŭ) adg niishitã (ni-i-shí-tã), niishits (ni-i-shítsĭ), niishiti/niishite (ni-i-shí-ti) – tsi nu easti ishit; nivgat, nidus, etc.
{ro: neieşit, nerăsărit; etc.}
{fr: qui n’est pas sorti; non levé (en parlant des astres); etc.}
{en: who dit not come out, not risen (sun, moon, plant); etc.}

§ niishi-ri/niishire (ni-i-shí-ri) sf niishiri (ni-i-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu easi tsiva i cariva; nivgari, nidutseari, etc.
{ro: acţiunea de a nu ieşi, de a nu răsări; etc.}
{fr: action de ne pas sortir; de ne pas se lever (en parlant des astres ou plantes); etc.}
{en: action of not going out, of not leaving; of not coming out, of not rising (sun, moon, plants); etc.}

§ ishitã (i-shí-tã) sf fãrã pl –
1: loclu prit cari easi di iuva lumea;
2: bitisirea-a unui lucru (mes, dzuã, stãmãnã); ishiri, inshiri, ishari, inshari, bitisitã
{ro: eşire}
{fr: sortie}
{en: exit}
ex: tu ishitã simnarã cu tibishirea poarta, tra s-u cunoascã; avdza cãnticlu sh-tu ishita (ishirea) din casã sh-tu turnatã; tu ishita (ishirea) a meslui; tu ishita din hoarã (la mardzinea, tu loclu iu bitiseashti hoara), vai agiundzets tu-un loc iu sã mpartu cãljurli

§ ishitor (i-shi-tórŭ) sn ishitoari/ishitoare (i-shi-tŭá-ri) – casa i udãlu iu s-dutsi omlu tra sã-sh facã apa (s-chishi) i s-easã nafoarã (s-cacã); cãcãstoari, cãcãtor, cãcãriu, mushtirechi, chinefi, hale, hrii
{ro: căcăstoare, latrină, closet}
{fr: latrines, lieux d’aisances}
{en: latrines, lavatory}