DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arsar2

arsar2 (ar-sárŭ) vb IV arsãrii (ar-sã-ríĭ), arsãream (ar-sã-reámŭ), arsãritã (ar-sã-rí-tã), arsãriri/arsãrire (ar-sã-rí-ri) – (trã soari, lunã, steali) s-alãnceashti (da, s-aprindi, easi, si scoalã) pri tser; (trã planti) es (da, fitrusescu, crescu) dit loc; arãsar, alsar, dau, es, fitrusescu, apir
{ro: răsări}
{fr: se lever, pousser}
{en: rise (sun); sprout, grow (plants)}
ex: cãndu luna-arsari (da, easi, si scoalã); arsãri (deadi) soarili trei urghii; lj-arsãrirã (lj-deadirã, lj-criscurã) doauã coarni; arsãri (ishi, fitrusi) shi faua, shi shiboili shi busuljoclu

§ arsãrit2 (ar-sã-rítŭ) adg arsãritã (ar-sã-rí-tã), arsãrits (ar-sã-rítsĭ), arsãriti/arsãrite (ar-sã-rí-ti) – (soarili, luna, etc.) tsi s-ari alãncitã pri tser; (plantã) tsi ari ishitã (datã, criscutã) dit loc; (soarili, luna, etc.) tsi ari datã (s-ari apreasã, s-ari sculatã) pri tser; arãsãrit, alsãrit, dat, ishit, apres, fitrusit, apirit
{ro: răsărit}
{fr: levé, poussé}
{en: risen (sun); sprouted, grown (plants)}

§ arsãriri2/arsãrire (ar-sã-rí-ri) sf arsãriri (ar-sã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu soarili (luna, steaua) da (si scoalã, s-aprindu, etc.) pri tser; arãsãriri, alsãriri, dari (pri tser), ishiri, fitrusiri, apiriri; datã (soari), apiritã (soari), etc.
{ro: acţiunea de a răsări, răsărire}
{fr: action de se lever, de pousser}
{en: action of rising; of sprouting, of growing}

§ arãsar2 (a-rã-sárŭ) vb IV arãsãrii (a-rã-sã-ríĭ), arãsãream (a-rã-sã-reámŭ), arãsãritã (a-rã-sã-rí-tã), arãsãri-ri/arãsãrire (a-rã-sã-rí-ri) – (unã cu arsar2)

§ arãsãrit2 (a-rã-sã-rítŭ) adg arãsãritã (a-rã-sã-rí-tã), arãsãrits (a-rã-sã-rítsĭ), arãsãri-ti/arãsãrite (a-rã-sã-rí-ti) – (unã cu arsãrit2)

§ arãsãriri2/arã-sãrire (a-rã-sã-rí-ri) sf arãsãriri (a-rã-sã-rírĭ) – (unã cu arsãriri2)

§ alsar2 (al-sárŭ) vb IV alsãrii (al-sã-ríĭ), alsãream (al-sã-reámŭ), alsãritã (al-sã-rí-tã), alsãriri/alsãrire (al-sã-rí-ri) – (unã cu arsar2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

birã

birã (bí-rã) sf biri/bire (bí-ri) – biuturã cari, deadun cu yinlu sh-arãchia easti multu vrutã di lao (cã ari sh-niheamã shpirtu tu nãsã), faptã cu hirbearea tu apã (sh-deapoea aprindearea) a gãrnutsãlor di grãni (ma multu di ordzu) fitrusiti, uscati shi mãtsinati, tu cari s-bagã shi ndauã lilici galbini-verdzã (scoasi di unã earbã ascãlnãtoari), tra s-lji da unã-anjurizmã sh-un gustu amar
{ro: bere}
{fr: bière}
{en: beer}
ex: caftã birã cu mize

§ birãrii/birãrie (bi-rã-rí-i) sf birãrii (bi-rã-ríĭ) – unã soi di hani faptã maxus trã oaminjlji tsi vor s-aibã un loc iu si s-ducã tra s-bea unã birã, singuri i cu oaspits
{ro: berărie}
{fr: brasserie}
{en: beer house, pub}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzeamin

dzeamin (dzeá-minŭ) sm, sf, adg dzeaminã (dzeá-mi-nã), dzea-minj (dzeá-minjĭ), dzeamini/dzeamine (dzeá-mi-ni) – unã di dauãli hiintsi tsi s-amintã idyea oarã, sh-dit idyea dadã; plantã tsi easti ishitã dit idyea arãdãtsinã cu-unã altã plantã; yimishi tsi ari criscutã alichitã di-unã altã yimishi, etc.; ndzeamin, didimarcu, biznat, binat
{ro: geamăn}
{fr: jumeau}
{en: twin}
ex: suntu dauã surãri dzeamini, una-i tut jilitã, alantã-i hãrsitã (angucitoari: dzua shi noaptea); patru frats dzeaminj criscuts, tu-unã cãmeashi nviscuts (angucitoari: nuca); dzeamin njel; doi frats dzeaminj; ca dzeaminj di un sin suntu-alãptats; ficiorlj-atselj tsi sh-u-aduc un cu-alantu suntu dzeaminj; cãstãnji dzeaminã; tseapi dzeamini

§ ndzeamin1 (ndzeá-minŭ) sm, sf, adg ndzeaminã (ndzeá-mi-nã), ndzeaminj (ndzeá-minjĭ), ndzeamini/ndzeamine (ndzeá-mi-ni) – (unã cu dzeamin)

§ didimarcu (di-di-már-cu) adg didimarcã (di-di-már-cã), didimartsi (di-di-már-tsi), didimartsi/didimartse (di-di-már-tsi) – (unã cu dzeamin)

§ ndziminedz (ndzi-mi-nédzŭ) (mi) vb I ndziminai (ndzi-mi-náĭ), ndziminam (ndzi-mi-námŭ), ndziminatã (ndzi-mi-ná-tã), ndziminari/ndziminare (ndzi-mi-ná-ri) – (trã feamini) amintu dzeaminj; mi-amintu (fitrusescu) sh-crescu ca dzeaminj (cãti doi tu loc di unlu singur); fac preaclji cu cariva; bag deadun dauã cãti dauã; (fig: si ndzeaminã = (i) si ncurunã, s-lja cu cãrunã; (ii) s-uidisescu ghini; (iii) si mbuneadzã; (iv) doi (i ma multsã) s-adunã tu-un loc)
{ro: îngemăna; înperechea}
{fr: jumeler; appareiller; unir étroitement}
{en: pair; tie very closely}
ex: cum si ndzimineadzã un njel (tu loclu a unui altu njel fitat mortu); di cãndu si ndziminarã (s-featsirã preaclji; icã fig: si ncurunarã, s-loarã)

§ ndzeamin2 (ndzeá-minŭ) (mi) vb I ndziminai (ndzi-mi-náĭ), ndziminam (ndzi-mi-námŭ), ndziminatã (ndzi-mi-ná-tã), ndziminari/ndziminare (ndzi-mi-ná-ri) – (unã cu ndziminedz)
ex: tu valea-atsea si ndzeaminã (fig: s-adunã) muntsãlj; mizi li ndziminãm (lj-bãgãm deadun; icã fig: lji nbunãm); nu sã ndzeaminã (fig: nu s-uidisescu) ghini cãpachea cu sãhanea; nji ndziminã (ãnj li bãgã deadun, ãnj li ligã) dauãli alisi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

es1

es1 (ĭésŭ) vb IV shi I ishii (i-shíĭ) shi inshii (in-shíĭ) shi ishai (i-shĭáĭ) shi inshai (in-shĭáĭ), isham (i-shĭámŭ) shi insham (in-shĭámŭ), ishitã (i-shí-tã) shi inshitã (in-shí-tã) shi ishatã (i-shĭá-tã) shi inshatã (in-shĭá-tã), ishiri/ishire (i-shí-ri) shi inshiri/inshire (in-shí-ri) shi ishari/ishare (i-shĭá-ri) shi inshari/inshare (in-shĭá-ri) – fug dit un loc tsi easti ca ncljis tra s-mi duc nafoarã dit el; (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser (si scoalã, s-analtsã, da, arsari); (earba, lilicea, etc.) fitruseashti (da) dit loc; (calea) dutsi (agiundzi, bitiseashti, da) tu-un loc; fug, mi duc, etc.; (fig:
1: es = amintu la gioclu cu cãrtsã; expr:
2: nj-easi dit minti = agãrshescu, nj-fudzi dit minti;
3: es tu padi (migdani) = mi prudau, mi prudusescu, mi-aspun cai escu sh-cu-atseali tsi shtiu, mi dau di padi;
4: es fur = (mi duc tu muntsã shi) mi fac fur;
5: es dit zbor = nu-nj tsãn zborlu dat, nu fac atsea tsi-am tãxitã;
6: arãulu easi = arãulu ari apã multã shi s-vearsã (s-dipuni) nafoarã dit cupanja-a lui;
7: es nafoarã = mi duc la hale di-nj fac apa-atsea groasa; mi cac;
8: nj-easi suflitlu = (i) mor; (ii) mizi pot s-lu fac un lucru, avursescu multu;
9: tsi s-easã, s-easã; iu s-easã, s-beasã! = tsi easti si s-facã, si s-facã)
{ro: ieşi, răsări (astru, plantă); ajunge la capăt; câştiga (la jocuri de noroc); uita; deveni; călca cuvântul dat; (se) revărsa, defeca}
{fr: sortir; se lever (en parlant des astres); pousser (plantes); aboutir; être révolu; gagner (au jeu de cartes), être le premier; oublier; devenir; ne pas tenir parole; déborder, dégorger; aller à la selle, avoir la courante}
{en: go out, leave; come out, rise (sun, moon, plant); lead into, end at; win (games of luck); forget; break (promise, given word); overflow; defecate}
ex: iu esh tini tora?; la fãntãnã ea inshi; vrem s-ishim nafoarã; nu es (nu s-duc) armãnjlji n muntsã; ishi fãrtatlu atsel marli; soarili avea inshitã (datã pri tser); mustatsa ts-ishi (tsã deadi, nchisi s-tsã creascã), mintea ninga nu; iu va s-easã (iu va bitiseascã, iu va s-agiungã cu) mintitura aestã?; calea aestã easi (nã scoati, dutsi, bitiseashti) la arãu; s-esh (fig: s-amintsã) totna la cãrtsã; cu cãts giuca, totna isha (fig: aminta); inshii io (fig: am cartea ma mari, amintai): am trei ash; aestu lucru nu-nj easi dit minti
(expr: nu pot s-lu-agãrshescu); patrulji ficiori inshirã furi
(expr: s-featsirã furi); va s-ishim cu furlji tuts; tini eshti om tsi esh dit zbor
(expr: tsi nu tsã tsãnj zborlu); di ploi multi arãuri ishirã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fitru

fitru (fí-tru) sn fitruri (fí-trurĭ) – truplu njic sh-nou tsi nchiseashti s-easã shi s-creascã dit unã simintsã; simintsa tsi nchiseashti s-da dit loc
{ro: germen, colţ}
{fr: germe}
{en: germinated seed, sprout, shoot} fisuljlu deadi fitru (fitrusi)

§ fitrusescu (fi-tru-sés-cu) vb IV fitrusii (fi-tru-síĭ), fitruseam (fi-tru-seámŭ), fitrusitã (fi-tru-sí-tã), fitrusiri/fitrusire (fi-tru-sí-ri) – (simintsa) scoati fitru shi easi (da, ansari) dit loc; es, dau (dit loc), mi-amintu, mi fac, mi nascu; (fig: fitruseashti (idei, vreari, mirachi, etc.) = nchiseashti si s-amintã, s-easã shi s-creascã dit minti i suflit, si s-aspunã tu videari, s-easã tu migdani, etc.; expr:
2: iu nu ti seaminã, aclo fitruseshti = ti-aspunj aniorihta aclo iu nu lipseashti, tu oara tsi nu lipseashti)
{ro: încolţi, germina, răsări}
{fr: germer, lever, pointer, apparaître, sortir}
{en: germinate, sprout, shoot, come out}
ex: grãnlu fitrusi (deadi, ishi) amãnat estan; lj-avea fitrusitã (lji s-avea amintatã) daraclu tu pãnticã; yitã fitrusi (nãscu, ishi) ditru loc

§ fitrusit (fi-tru-sítŭ) adg fitrusitã (fi-tru-sí-tã), fitrusits (fi-tru-sítsĭ), fitrusiti/fitrusite (fi-tru-sí-ti) – (simintsã, grãn) tsi ari ishitã, datã dit loc; ishit, dat (dit loc), amintat, faptu, nãscut
{ro: încolţit, germinat, răsărit}
{fr: germé, levé, pointé, sorti}
{en: germinated, sprouted, shot}
ex: mash tr-arali fitrusits (hits amintats, faptsã)

§ fitrusiri/fitrusire (fi-tru-sí-ri) sf fitrusiri (fi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu fitruseashti tsiva; ishiri, dari (dit loc); amintari, nashtiri, fãtseari, nãshteari
{ro: acţiunea de a încolţi, de a germina, de a răsări; încolţire, germinare, răsărire}
{fr: action de germer, de lever, de pointer, d’apparaître, de sortir}
{en: action of germinating, of sprouting, of shooting, of coming out}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nascu

nascu (nás-cu) (mi) vb III shi II nãscui (nãs-cúĭ), nãshteam (nãsh-teámŭ), nãscutã (nãs-cú-tã), nashtiri/nashtire (násh-ti-ri) shi nãsh-teari/nãshteare (nãsh-teá-ri) – amintu (aduc tu lumi) un njic; dau banã-a unui lucru (a unei idei, etc.); (pom, earbã, lilici, etc.) easi (da) dit unã simintsã; fac (njic), amintu, fet, afet, aflu, nfash, fitru-sescu, es, dau
{ro: naşte, încolţi}
{fr: naître, acoucher, pousser}
{en: give birth, sprout}
ex: nveasta-al Marcu nãscu (amintã) mascur; yitã nãscu (fitrusi) ditru loc; un s-nascã (s-facã) mer arosh, alantu s-nascã chiparosh; cãndu vinji oara s-nascã (s-amin-tã) featsi, nã featã; gione, di-iu aushlji a noshtri s-nãscurã (s-fitarã); muljarea, cãndu s-apruchea s-nascã (s-amintã, sã nfashi), s-dutsea tu pãduri di nãshtea (di-aminta, di nfãsha)

§ nãscut (nãs-cútŭ) adg nãscutã (nãs-cú-tã), nãscuts (nãs-cútsĭ), nãscu-ti/nãscute (nãs-cú-ti) – (njiclu) tsi s-ari amintatã (faptã, fitatã); amintat, faptu, fitat, afitat, aflat, nfãshat, fitrusit, ishit, dat
{ro: năs-cut, încolţit}
{fr: acouché, né, poussé}
{en: given birth, born, sprouted}

§ nashtiri/nashtire (násh-ti-ri) sf nashtiri (násh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-nashti tsiva; atsea tsi s-fatsi cãndu s-fatsi (un njic); nãshteari, amintari, fãtseari, fitari, afitari, aflari, nfãshari, fitrusiri, ishiri, dari
{ro: acţiunea de a naşte, de a încolţi; naştere, încolţire}
{fr: action de naître, d’acoucher, de pousser}
{en: action of giving birth, of sprouting}

§ nãshteari/nãshteare (nãsh-teá-ri) sf nãshteri (nãsh-térĭ) – (unã cu nashtiri)
ex: nãshtearea lj-easti greauã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã