§ prufitipsi-ri/prufitipsire (pru-fi-tip-sí-ri) sf prufitipsiri (pru-fi-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva prufitipseashti; pruvideari, privideari, etc.
{ro: acţiunea de a profetiza, de a prezice; profetizare, prezicere}
{fr: action de prophétiser; de prédire}
{en: action of prophesying, of foretelling}

(expr: ahiurseashti s-treamurã di fricã); mãratslji di njits arov simina
(expr: trimbura multu di fricã) di prighios, ma tãtsea muts; nu-lj siminai (fig: vãtsinipsii) ficiorli pãnã tora; arãulu l-seaminã Dumnidzã

§ siminat (si-mi-nátŭ) adg siminatã (si-mi-ná-tã), siminats (si-mi-nátsĭ), siminati/siminate (si-mi-ná-ti) – (loc) tu cari s-ari bãgatã simintsã tra s-creascã planti; (simintsa) tsi easti bãgatã tu loc tra s-fitruseascã shi s-creascã ca unã plantã; nsiminat, fitipsit
{ro: semănat; vaccinat}
{fr: planté, semé; vacciné}
{en: seeded, planted; vaccinated}

§ siminari/siminare (si-mi-ná-ri) sf siminãri (si-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti siminat; nsiminari, fitipsiri; simnari
{ro: acţiunea de a semăna; de a vaccina; semănare; vaccinare}
{fr: action de planter, de semer; de vacciner}
{en: action of seeding, of planting; of vaccinating}

§ nisiminat (ni-si-mi-nátŭ) adg nisiminatã (ni-si-mi-ná-tã), nisiminats (ni-si-mi-nátsĭ), nisiminati/nisiminate (ni-si-mi-ná-ti) – (loc) tsi nu easti siminat; (loc) tu cari nu s-ari bãgatã simintsã tra s-creascã planti; (simintsã) tsi nu easti bãgatã tu loc tra s-fitruseascã shi s-creascã ca unã plantã; nifitipsit
{ro: nesemănat}
{fr: qui n’est pas planté, qui n’est pas semé}
{en: that is not seeded, that is not planted}

§ nisimina-ri/nisiminare (ni-si-mi-ná-ri) sf nisiminãri (ni-si-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu seaminã tsiva; nifitipsiri
{ro: acţiunea de a nu semăna; nesemănare}
{fr: action de ne pas planter, de ne pas semer}
{en: action of not seeding, of not planting}

§ nseamin (nseá-minŭ) vb I nsiminai (nsi-mi-náĭ), nsiminam (nsi-mi-námŭ), nsiminatã (nsi-mi-ná-tã), nsimina-ri/nsiminare (nsi-mi-ná-ri) – (unã cu seamin1)
ex: nu nsiminã estan flori mushati; va si nseamin fauã; ti Sum Chetru lu nsiminai; di cãndu lu nsiminã tatã-su, fu fãrã tihi

§ nsiminat (nsi-mi-nátŭ) adg nsiminatã (nsi-mi-ná-tã), nsiminats (nsi-mi-nátsĭ), nsimina-ti/nsiminate (nsi-mi-ná-ti) – (unã cu siminat)
ex: nu lj-am nsiminats (vãtsãnipsits) sh-nj-u fricã, cã imnã mãltseadzã

§ nsi-minari/nsiminare (nsi-mi-ná-ri) sf nsiminãri (nsi-mi-nắrĭ) – (unã cu siminari)
ex: fui acãtsat cu nsiminarea-a grãdinãljei; tu brats ari nsiminarea

§ siminãturã (si-mi-nã-tú-rã) sf siminãturi (si-mi-nã-túrĭ) – planti ishiti dit siminari; loclu iu s-ari siminatã tsiva; siminari, fitipsiri
{ro: semănătură}
{fr: semaille}
{en: sowing, planting}
ex: siminãturli (plantili, locurli siminati) u duc ghini; s-nu caltsi pit siminãturi (locurli siminati)

§ siminãtor (si-mi-nã-tórŭ) sm, sf, adg siminãtoari/siminãtoare (si-mi-nã-tŭá-ri), simi-nãtori (si-mi-nã-tórĭ), siminãtoari/siminãtoare (si-mi-nã-tŭá-ri) – atsel tsi seaminã
{ro: semănător}
{fr: semeur}
{en: seeder, planter}

§ simnitor1 (sim-ni-tórŭ) sm, sf, adg simnitoari/simnitoare (sim-ni-tŭá-ri), simnãtori (sim-nã-tórĭ), simnitoari/simnitoare (sim-ni-tŭá-ri) – (unã cu siminãtor)
ex: criscut tu unã pãnticã shi hits adrats di un simnitor (siminãtor; fig: tatã, pãrinti)

(expr: tsi s-mutreshti prota cãndu aveai ahãnti lucri n fatsã tsi ti ciudisea?); cari u vidzu luguria streasã
(expr: cara vidzu zorea, cara vidzu cum s-mintirã lucrili); vidzurã sh-pãtsãrã dratslji pãnã s-lu-alinã
(expr: lu-alinarã cu multã zori); cari vidzurã tsi nu vidzurã
(expr: vidzurã multi di multi lucri; icã, cari pãtsãrã nipãtsãtili)

§ vidzut (vi-dzú-tã) adg vidzutã (vi-dzú-tã), vidzuts (vi-dzútsĭ), vidzuti/vidzute (vi-dzú-ti) – tsi easti aduchit cu mintea i cu ocljilj; tsi easti mutrit, cãndu easti niputut (di-un yeatru i di altu cariva); a curi lji s-ari faptã unã vizitã; mutrit, cãftat, bãgat oarã, vizitat, etc.
{ro: văzut, cercetat, examinat, îngrijit}
{fr: vu, cherché, examiné, soigné}
{en: seen, searched, examined, looked after, nursed}
ex: omlu vidzut (mutrit) di yeatsrã bãneadzã ma multu

§ videari1/videare (vi-deá-ri) sf videri (vi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva veadi tsiva; mutriri, aduchiri, cãftari, etc.; harea tsi u ari omlu s-veadã cu ocljilj; videalã, vidzutã
{ro: acţiunea de a vedea, de a cerceta, de a examina, de a îngriji; vedere, cercetare, examinare, îngrijire}
{fr: action de voir, de chercher, d’examiner, de soigner}
{en: action of seing, of searching, of examining, of looking after, of nursing}
ex: s-pãrea la videari, di-asimi cã vrea hibã; unã videari tsi lã featsi (cum li/lji vidzu, dit oara tsi sh-arcã ocljilj pri nãsh)

§ veadi-ri/veadire (veá-di-ri) sf veadiri (veá-dirĭ) – (unã cu videari)

§ nividzut (ni-vi-dzútŭ) adg nividzutã (ni-vi-dzú-tã), nividzuts (ni-vi-dzútsĭ), nividzuti/nividzute (ni-vi-dzú-ti) – tsi nu easti vidzut; cari nu fu vidzut; tsi nu s-veadi cu ocljilj i nu s-aducheashti cu mintea; tsi nu easti mutrit (di-un yeatru i di altu cariva) cãndu easti niputut; tsi ari harea tsi-l fatsi ta s-nu poatã s-hibã vidzut; afan, nimutrit, nicãftat, nibãgat oarã, nivizitat, etc.
{ro: nevăzut, necercetat, neexaminat, neîngrijit; invizibil}
{fr: qui n’est pas vu; qui n’a pas été vu (cherché, examiné, soigné); invisible}
{en: who is not seen; that has not been seen (searched, examined, looked after, nursed); invisible}
ex: s-dau di aumbra nividzutã (cari nu s-veadi); lja pãtãricea n mãnã shi s-fatsi nividzut di-aclo (s-fatsi afan); s-bãsharã, plãmsirã, cã eara di doi anj nividzuts; u-arcã pri cal shi nividzut (afan) s-featsi di-aclo; dzãsi oama graili aisti shi nividzutã s-featsi

§ nivideari/nivideare (ni-vi-deá-ri) sf nivideri (ni-vi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu veadi tsiva; nimutriri, neaduchiri, nicãftari, etc.; harea tsi u ari omlu tra s-nu veadã cu ocljilj;
(expr:
1: easti ti nivideari = easti tu-unã halã ahãntu urutã tu videari, cã nu tsã yini s-u mutreshti)
{ro: acţiunea de a nu vedea (cerceta, examina, îngriji); nevedere, necercetare, neexaminare, neîngrijire}
{fr: action de ne pas voir (de ne pas chercher, de ne pas examiner, de ne pas soigner (être soigné))}
{en: action of not seing (not searching, not examining, not looking after, not nursing)}
ex: fatsa-lj mash cheali shi oasi eara ti nivideari
(expr: eara ahãntu slabã cã nu tsã yinea s-u mutreshti, nu puteai s-u mutreshti, nu eara trã videari); ahtari mãcari trã nivideari eara; s-armãnã cu coarni tri nivideari; lu nyisai tu somnu, ahãntu lai sh-ahãntu trã nivideari eara

§ nividzutã (ni-vi-dzú-tã) sf nividzuti/nividzute (ni-vi-dzú-ti) – lucru (zbor, pãtsãri, huneri, etc., di-aradã urut), cum nu s-ari vidzutã i avdzãtã vãrãoarã tu lumi; nipãtsãtã, nitraptã, neavdzãtã
{ro: păţanie foarte grea, nevăzută de nimeni în lume}
{fr: grande mésaventure jamais vue dans le monde}
{en: misadventures unseen in the world}
ex: sh-vidzu mãratlu nividzutili (nipãtsãtili, nitraptili)

§ videalã (vi-deá-lã) sf videlj (vi-déljĭ) –
1: harea tsi u ari omlu s-veadã cu ocljilj; videari, vidzutã;
2: lunjinã, fexi, limpidzãmi, finghit, lampã
{ro: văz, vedere; lumină, claritate, lampă}
{fr: vue, aspect; lumière, vue, clarté, lampe}
{en: look, aspect; light, clarity, sight, lamp}
ex: nu-am videala (videarea) bunã; videala (videarea) va-lj yinã dinãcali; s-lã lja videala (videarea); lampa didea nã mari videalã (lunjinã, fexi); aprindi videala (lampa); videala (lunjina) a ljei si mpartã; ma videala (lunjina-a finghitlui) nu shidea tu un singur loc

§ vidzutã (vi-dzú-tã) sf fãrã pl –
1: harea tsi u ari omlu s-veadã cu ocljilj; videalã, videari;
2: ashi cum aspuni un lucru (fatsa-a omlui, etc.); videari, opsi, indami, masti, fanã, prep, ceahre, etc.
{ro: înfăţişare, vedere}
{fr: vue, regard, aspect}
{en: look, aspect}
ex: ari vidzutã (videari) di bãrbat; tu vidzutã (videari) pãrea bun; nu-ari vidzutã (videari) bunã

§ videari2/videare (vi-deá-ri) sf videri (vi-dérĭ) – (unã cu vidzutã)

§ pruved (pru-védŭ) (mi) vb II pruvidzui (pru-vi-dzúĭ), pruvideam (pru-vi-deámŭ), pruvidzutã (pru-vi-dzú-tã), pruvideari/pruvideare (pru-vi-deá-ri) –
1: ved di nãinti (cu mintea) cã un lucru va si s-facã; tsiva-nj dzãtsi di ninti (am unã noimã, intru tu ergu, ved, aduchescu, spun, etc.) di lucri tsi va si s-facã ma nãpoi;
2: mi ndreg cu stranji mushati tra s-mi veadã dunjaea cum aspun; mi cãmãrusescu; prived, prufitipsescu
{ro: prevedea, (se) găti, (se) dichisi}
{fr: prévoir, pourvoir; (se) bien présenter, avoir un bon aspect}
{en: foresee; dress up}
ex: pruveadi (lj-si pari, lj-intrã unã noimã) cã va chearã; pruvidzu dit os; si s-pruveadã (si s-stulseascã si s-cãmãruseascã) cu fluriili

§ pruvidzut (pru-vi-dzú-tã) adg pruvidzutã (pru-vi-dzú-tã), pruvidzuts (pru-vi-dzútsĭ), pruvidzuti/pruvidzute (pru-vi-dzú-ti) –
1: (lucru) tsi easti vidzut di ninti (cu mintea) cã va si s-facã; (lucru) trã cari a unui ãlj yini unã noimã cã va si s-facã;
2: (omlu) tsi s-ari ndreaptã mushat (s-ari stulsitã) tra s-aspunã pripsit cãndu s-cãmãruseashti; prividzut, prufitipsit
{ro: prevăzut, gătit, dichisit}
{fr: prévu, pourvu; bien présenté, qui a un bon aspect}
{en: foreseen; well dressed up}

§ pruvideari/pruvideare (pru-vi-deá-ri) sf pruvideri (pru-vi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pruveadi lucrul tsi va si s-facã; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-pruveadi; privideari, prufitipsiri
{ro: acţiunea de a prevedea, de a se găti, de a se dichisi; prevedere}
{fr: action de prévoir, de pourvoir; de (se) bien présenter, d’avoir un bon aspect}
{en: action of foreseeing; of dressing up}

§ prived (pri-védŭ) (mi) vb II prividzui (pri-vi-dzúĭ), privideam (pri-vi-deámŭ), prividzutã (pri-vi-dzú-tã), privideari/privideare (pri-vi-deá-ri) – (unã cu pruved)
ex: prived cã va s-mor

§ prividzut (pri-vi-dzú-tã) adg prividzutã (pri-vi-dzú-tã), prividzuts (pri-vi-dzútsĭ), prividzu-ti/prividzute (pri-vi-dzú-ti) – (unã cu pruvidzut)

§ prividea-ri/privideare (pri-vi-deá-ri) sf privideri (pri-vi-dérĭ) – (unã cu pruvideari)

§ strãved (strã-védŭ) (mi) vb II strãvidzui (strã-vi-dzúĭ), strãvideam (strã-vi-deámŭ), strãvidzutã (strã-vi-dzú-tã), strãvideari/strãvideare (strã-vi-deá-ri) – ved prit tsiva; ved
{ro: vedea prin ceva}
{fr: voir par}
{en: see through}
ex: si strãveadi (s-veadi) ghini pit geami; mash suflitlu poati si strãveadã (s-veadã) pit mur

§ strãvidzut (strã-vi-dzú-tã) adg strãvidzutã (strã-vi-dzú-tã), strãvidzuts (strã-vi-dzútsĭ), strãvidzuti/strãvidzute (strã-vi-dzú-ti) – tsi s-veadi prit tiva
{ro: văzut prin ceva}
{fr: vu par}
{en: seen through}

§ strãvideari/strãvideare (strã-vi-deá-ri) sf strãvideri (strã-vi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si strãveadi tsiva
{ro: acţiunea de a vedea prin ceva}
{fr: action de voir par}
{en: action of seeing through}