DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

fitilj

fitilj (fi-tíljĭŭ) sn fitilji/fitilje (fi-tí-lji) – hirlu di bumbac (shutsãt sh-adrat ca un spangu suptsãri) tsi s-bagã tu mesea-a tsearãljei (la unã candilã) tra si s-aprindã tseara (s-ardã shi s-da lunjinã); fitilji;
(expr:
1: nji s-astindzi fitiljlu = mor, va lji ncljid ocljilj;
2: lj-astingu fitiljlu = l-fac s-moarã; l-vatãm;
3: bag fitilji = bag zizanji; bag schinj; acats s-lu ntsap; bag angrãnji)
{ro: fitil, intrigă}
{fr: mèche (de lampe, de bougie), intrigue}
{en: wick (candle, lamp, intrigue}
ex: lampa nu ari fitilj; lj-s-asteasi fitiljlu
(expr: muri); lj-bagã fitilji
(expr: bagã zizanji, lu ntsapã, lj-bagã schinj, etc.); acãtsã sã ntsapã, s-bagã ntsãpãturi, fitilji la vãsiljelu

§ fitilji2/fitilje (fi-tí-lji) sf fitilji/fitilje (fi-tí-lji) – (unã cu fitilj)
ex: lj-bãgã fitilji
(expr: lj-bãgã muzavirlichi, zizanji; bãgã schinj, angrãnji)

§ fitili/fitile (fi-tí-li) sf fitili/fitile (fi-tí-li) – (unã cu fitilj)
ex: lamba nu-ari fitili; lj-bãgã fitili tu pleagã tra s-nu s-astupã; norã-sa-lj bagã fitili
(expr: u ntsapã, lj-bagã muzavirlichi); tsi badz fitili?
(expr: tsi badz schinj?)

§ nfitilj (nfi-tíljĭ) vb I nfitiljai (nfi-ti-ljĭáĭ), nfitiljam (nfi-ti-ljĭámŭ), nfitiljatã (nfi-ti-ljĭá-tã), nfitiljari/nfitiljare (nfi-ti-ljĭá-ri) – bag un fitilj la unã candilã (tsearã); aprindu fitiljlu di la tsearã (candilã);

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ayiucheri/ayiuchere

ayiucheri/ayiuchere (a-yĭu-chĭé-ri) sf ayiucheri (a-yĭu-chĭérĭ) – lucru di tsearã adrat ca un chelindru (stronghil, lungu shi sup-tsãri), cu un hir di fitilj tu mesi tsi s-aprindi la bisearicã i acasã tra s-facã lunjinã noaptea; tsearã, luminari, lumbadã, axungucheri, spirmatsetã
{ro: lumânare}
{fr: cierge, bougie}
{en: wax-candle}

§ axungucheri/axunguchere (ac-sun-gu-chĭé-ri) sf axungucheri (ac-sun-gu-chĭérĭ) – tsearã adratã dit unã soi di grãsimi albã di pescu; spirmatsetã, ayiucheri, tsearã, luminari, lumbadã
{ro: lumânare}
{fr: cierge, bougie}
{en: wax-candle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bombã

bombã (bóm-bã) sf bombi/bombe (bóm-bi) – unã soi di topã tsi plãscãneashti cãndu easti arcatã dit un airuplan sh-agudeashti loclu; unã soi di topã tsi easti bãgatã tu-un loc iu plãscãneashti tu-unã oarã astãsitã di cariva (icã easti plãscãnitã cu-un fitilj apres di diparti)
{ro: bombă}
{fr: bombe}
{en: bomb}
ex: cu bombili sh-cu tochili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãndilã1

cãndilã1 (cãn-dí-lã) sf cãndili/cãndile (cãn-dí-li) – unã lampã njicã tsi s-aprindi dinintea-a unei icoanã; (fig:
1: cãndilã = banã; expr:
2: lj-astimshu cãndila = l-vãtãmai;
3: mi-adrai cãndilã = biui multu yin, arãchii, birã, etc. di mi mbet sh-nu shtiu tsi fac; mi ciucutii, mi-afumai, etc.; mi-adrai dzadã (cucutã, crup, hrup, curpit, ciurlã, stingãli, tracã, etc.))
{ro: candelă}
{fr: petite lampe qui brûle devant une image sainte, chandelle}
{en: little candle lighted in front of an icon}
ex: unã fãntãnici cu unã lilici (angucitoari = cãndila); unã steauã namisa di-amari (angucitoari = cãndila); tu udaea-a njiclui ardea nã cãndilã njicã; acumpãrã untulemnu tra s-aprindã cãndila; apresh cãndila cã mãni easti sãrbãtoari; apreasi cãndila shi sh-featsi crutsea; licuricilji aprindea cãndili tu earbã; easti un loc iu ardi cãndila-a banãljei
(expr: bana); tini va lj-astindzi cãndila-a lamnjiljei
(expr: va u vatsãnj lamnja); s-adrã cãndilã
(expr: sã mbitã multu di multu)

§ cãndilar1 (cãn-di-lárŭ) sm, sf cãndilarã (cãn-di-lá-rã), cãndilari (cãn-di-lárĭ), cãndila-ri/cãndilare (cãn-di-lá-ri) – sulina njicã shi strimtã prit cari treatsi fitiljlu di la cãndilã
{ro: tub de candelă}
{fr: tube de chandelle}
{en: tube of the candle}

§ cãndilar2 (cãn-di-lárŭ) sm, sf cãndilarã (cãn-di-lá-rã), cãndilari (cãn-di-lárĭ), cãndilari/cãndilare (cãn-di-lá-ri) – atsel tsi fatsi shi vindi cãndili, tseri, etc.

§ candilanaftu (can-di-la-náf-tu) sm candilanaftsã (can-di-la-náf-tsã) – omlu tsi aveaglji sh-ari vrundida di cati dzuã (sh-di Dumã-nicã) a unei bisearicã (aprindi sh-astindzi tserli, etc.)
{ro: paracliser}
{fr: bédeau}
{en: beadle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãzinar

cãzinar (cã-zi-nárŭ) sn cãzinari/cãzinare (cã-zi-ná-ri) – unã soi di lambã njicã tsi ari (i) un vas njic iu s-bagã untulemnu, grãsimi i gazi dit cari easi (ii) un fitilj cari, cãndu easti apres, da lunjinã shi-l fatsi omlu s-veadã iu s-dutsi noaptea; gaz, lihnar, finghit, fãnghit
{ro: opaiţ}
{fr: lumignon}
{en: rush-light}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

curcusur

curcusur (cur-cu-súrŭ) sm, sf, adg curcusurã (cur-cu-sú-rã), curcusuri (cur-cu-súrĭ), curcusuri/curcusure (cur-cu-sú-ri) – (omlu) tsi bagã zizanji (bagã ntsãpãturi, bagã schinj, bagã fitilji, bagã angrãnji) namisa di oaminj tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti; muzavir, munãfic, zizanigi
{ro: intrigant}
{fr: intrigant}
{en: intriguer, schemer}
ex: curcusura (muzavira) sai harauã eara; curcusura avea di mesi unã curauã largã cãt palma; curcusura sai harauã eara

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dãlgani/dãlgane

dãlgani/dãlgane (dãl-gá-ni) sf dãlgãnj (dãl-gắnjĭ) – neaduchirea i ncãcearea tsi s-amintã namisa di oaminjlji tsi nu s-achicãsescu trã un lucru (shi s-mãcã un cu-alantu cã catiun u tsãni pi-a lui); ngrãnji, grãnji, grinji, ncãceari, cãvgã, ndãrii, ndirii, nitreacã, mãcãturã, neachicãsiri, neaduchiri
{ro: ceartă, discordie}
{fr: querelle, ambition, dispute}
{en: quarrel, ambition, dispute}
ex: v-acãtsat cu noi dãlgani (ncãceari, cãvgã, ngrãnji)

§ dihonii/dihonie (di-hó-ni-i) sf dihonii (di-hó-niĭ) – (unã cu dãlgani)

§ dihunisescu (di-hu-ni-sés-cu) vb IV dihunisii (di-hu-ni-síĭ), dihuniseam (di-hu-ni-seámŭ), dihunisitã (di-hu-ni-sí-tã), dihunisiri/dihunisire (di-hu-ni-sí-ri) – fac oaminj tra s-lã intrã dihonii, si s-dispartã, si sã ncaci, etc. cu zboarã tsi dzãc namisa di elj (cu zizanji, fitilji, ntsãpãturi, schinj tsi bag, etc.)
{ro: desbina, pune intrigi}
{fr: désunir, semer la discorde}
{en: disunite, divide}

§ dihunisit (di-hu-ni-sítŭ) adg dihunisitã (di-hu-ni-sí-tã), dihunisits (di-hu-ni-sítsĭ), dihunisiti/dihunisite (di-hu-ni-sí-ti) – tsi lj-ari intratã unã dihonii; tsi s-ari dispãrtsãtã di cariva di itia-a zboarãlor tsi-ari avdzãtã i a muzavirlãchiljei tsi-lj s-ari bãgatã
{ro: desbinat}
{fr: désuni}
{en: disunited, divided}

§ dihunisi-ri/dihunisire (di-hu-ni-sí-ri) sf dihunisiri (di-hu-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu intrã unã dihonii namisa di oaminj
{ro: acţiunea de a desbina, de a pune intrigi; desbinare}
{fr: action de désunir, de semer la discorde}
{en: action of disuniting, of dividing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

fãnghit

fãnghit (fãn-ghítŭ) sn fãnghiti/fãnghite (fãn-ghí-ti) – unã soi di lambã njicã tsi ari (i) un vas njic iu s-bagã untulemnu, grãsimi i gazi dit cari easi (ii) un fitilj cari, cãndu easti apres, da lunjinã shi-l fatsi omlu s-veadã iu s-dutsi noaptea; hãlati tu cari s-bagã unã dzadã tra s-da lunjinã noaptea n casã; finghit, lihnar, cãzinar, gaz, dzadã
{ro: opaiţ}
{fr: lumignon}
{en: rush-light}
ex: fãnghitili eara buni tu chirolu cãndu nu eara ninga tseri

§ finghit (fin-ghítŭ) sm finghits (fin-ghítsĭ) shi sn finghiti/finghite (fin-ghí-ti) – (unã cu fãnghit)
ex: tuts ãlj fixeashti shi el lãeashti (angucitoari: finghitlu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

featã

featã (feá-tã) sf feati/feate (feá-ti) – muljarea tu anjlji cãndu easti ninga njicã, tinirã sh-nimãrtatã; cilimean (njic) feamin dit unã fumealji; hilji tsi u ari un bãrbat cu-unã muljari; muljari nimãrtatã, cu tuti cã easti tu ilichii; muljari tsi nu s-ari mãrtatã vãrãoarã; muljari tsi easti ninga virghirã cã nu s-ari bãgatã tu ashtirnut cu-un bãrbat; virghinã, viryirã, vergurã, viryinã, viryinadã;
(expr: dicãt featã, ma ghini cheatrã; cari nu mãritã featã, nu shtii tsi-i tatã = zborlu aspuni cãt greu easti s-mãrits unã featã)
{ro: fată, fiică}
{fr: jeune fille, vierge, fille}
{en: young girl, virgin, daughter}
ex: ficior i featã?; sã-nj bãnedz, feata-nj; nu lo featã, lo paradz; ishi featã (viryinã); lai featã, ved cã nu-ts featã caplu (notã: aoa “featã” yini di la verbul “fet” shi ari noima di: nu-ts talji caplu); pirtsia a featãljei; voi, feate, ascultats-mi!; lu ncãlicã fumealja, ari shasi feati; ari featã ti mãrtari; feata, nveastã cum s-u fats, cã trã soacrã va sh-u-aducã; feata, cumu-s-fats, cãtrã soacrã tradzi; featili nvitsati armãn nimãrtati; di feati multi, casa nu s-aspardzi; ficiori s-hibã, mea feati, cãti s-vrei

§ fiticã (fi-tí-cã) sf fititsi/fititse (fi-tí-tsi) – featã njicã, fititsã
{ro: fetiţă}
{fr: petite fille}
{en: little girl}
ex: ishi cu fitica tu ubor; fitica-atsea buna shi atsea nistipsita shi nye dinãoarã

§ fititsã (fi-tí-tsã) sf fititsã (fi-tí-tsã) – (unã cu fiticã)

§ fitami/fitame (fi-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di feati; tuti featili dit lumi lugursiti deadun; parei di feati; fitaryio, fituriu
{ro: mulţime de fete}
{fr: nombre de filles; l’ensemble des filles}
{en: number of young girls; entirety of all girls}
ex: tutã fitamea (tuti featili) ishi la cor

§ fitaryio (fi-tar-yĭó) sm fitaryĭádzĭ) – (unã cu fitami)
ex: tricu un fitaryio (buluchi, parei di feati)

§ fituriu (fi-tu-ríŭ) sm fãrã pl – (unã cu fitami)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn