DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

beb

beb (bébŭ) sm, sf bebã (bé-bã), bebi (bébĭ), bebi/bebe (bé-bi) – ficior i featã tu protslji mesh i anj di banã; nat, njat, njac, sãrmãnitsã, pupul, pup, ciuci, niphiu, gad, gat, njitsico, poci, tsup, ficiuric, fiticã
{ro: prunc}
{fr: nourisson, tout petit enfant}
{en: baby, infant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

burdal

burdal (bur-dálŭ) adg burdalã (bur-dá-lã), burdalj (bur-dáljĭ), burdali/burdale (bur-dá-li) – tsi nu para sta tu-un loc sh-ansari deavãrliga tut chirolu; tsi fatsi lucrili ljishuratic, cu mintea lishoarã, fãrã s-mindueascã multu la-atseali tsi fatsi; durdur, zdurdit
{ro: zburdalnic, nebunatic, zvăpăiat}
{fr: étourdi, folâtre, délirant}
{en: playful, empty-headed}

§ bandilã (ban-dí-lã) sf bandili/bandile (ban-dí-li) – fiticã tsi u-arãseashti sã zburdãlipseascã, tsi ari caplu niheamã ca lishor shi nu para va s-ascultã; burdalã
{ro: ştrengară}
{fr: gamine}
{en: urchin}
ex: loai funea shi vuryela, lea rusã bandilã!

§ zburdãlipsescu (zbur-dã-lip-sés-cu) (mi) vb IV zburdãlipsii (zbur-dã-lip-síĭ), zburdãlipseam (zbur-dã-lip-seámŭ), zburdãlipsitã (zbur-dã-lip-sí-tã), zburdãlipsiri/zburdãlipsire (zbur-dã-lip-sí-ri) – nu mi-acatsã loclu sh-ansar pristi tut ca un ficior burdal; nu stau tu-un loc sh-alag tut chirolu deavãrliga; fac lucrili ljishuratic fãrã s-mi minduescu multu
{ro: zburda, zburdălnici}
{fr: caracoler, folâtrer, être pétulant}
{en: behave playfully, gambol, frolic, romp}

§ zbur-dãlipsit (zbur-dã-lip-sítŭ) adg zburdãlipsitã (zbur-dã-lip-sí-tã), zburdãlipsits (zbur-dã-lip-sítsĭ), zburdãlipsiti/zburdãlipsite (zbur-dã-lip-sí-ti) – tsi nu lu-acatsã loclu sh-ansari ca un ficior burdal; tsi nu sta tu-un loc shi s-minã tut chirolu; cari fatsi lucrili ljishuratic fãrã si s-mindueascã multu
{ro: zburdat, zburdălnicit}
{fr: caracolé, folâtre, pétulant}
{en: who behaved playfully, prankish, gamboled, romped}

§ zburdãlipsiri/zburdãlipsire (zbur-dã-lip-sí-ri) sf zburdãlipsiri (zbur-dã-lip-sírĭ) – atsea tsi fatsi ficiorlu tsi si zburdãlipseashti
{ro: acţiunea de a zburda, de a zburdălnici; zburdălnicire}
{fr: action de caracoler, de folâtrer, d’être pétulant}
{en: action of gamboling, of frolicking, of romping}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cochil

cochil (có-chilŭ) sm, sf cochilã (có-chi-lã), cochilj (có-chiljĭ), cochili/cochile (có-chi-li) –
1: njic (cilimean ma njic, i hilandru, ma mari tu ilichii) faptu di doi pãrintsã ncurunats un cu-alantu; ficior, featã, cilimean, njic, tinir, hilandru, etc.;
2: njic faptu di-un bãrbat sh-unã muljari tsi nu suntu loats un cu-alantu; cochi, cochiul, copelã, copil, lud, cupilciu, bashtu, doci; (fig: cochilã = zbor ti pezã, ti unã featã mari, tsi nu easti ninga mãrtatã, cu tuti cã easti tu ilichi)
{ro: copil; copil din flori}
{fr: enfant (naturel); bâtard}
{en: child; bastard}
ex: easti cochil (ficior) pripsit; earam cochil (tinir) tu-atsel chiro; ti-adrash cochilã (featã mari); s-u mãrit a mea cochilã (featã)

§ cupel (cu-pélŭ) sm, sf cupelã (cu-pé-lã), cupelj (cu-péljĭ), cupeli/cupele (cu-pé-li) – (unã cu cochil)
ex: arusa-a mea cupelã (fiticã)

§ copelã (co-pé-lã) sf copeli/copele (co-pé-li) – (unã cu cupelã)

§ cuchilush (cu-chi-lú-shĭŭ) sm, sf cuchilushi/cuchilushe (cu-chi-lú-shi), cuchilush (cu-chi-lúshĭ), sf cuchilushi/cuchilushe (cu-chi-lú-shi) – ficior ma njic i featã ma njicã; ficiuric, fiticã, etc.
{ro: copilaş}
{fr: petit enfant}
{en: little child}

§ cochilush (co-chi-lú-shĭŭ) sm, sf cochilushi/cochilushe (co-chi-lú-shi), cochilush (co-chi-lúshĭ), sf cochilushi/cochilushe (co-chi-lú-shi) – (unã cu cuchilush)

§ cuchilami (cu-chi-lá-mi) sf fãrã pl – multimi di cochilj (cochili); ficiurami, tinirami
{ro: tineret}
{fr: jeunesse}
{en: youth, boyhood, girlhood}
ex: s-avea adunatã cuchilami (tiniret) tra s-facã giumbusi; adunã tutã cuchilamea n codru; cuchilamea di tora easti fronimã; cãndu nveasta nauã arucã merlu, tutã cuchilamea s-minã ca s-lu-acatsã

§ cochilami (co-chi-lá-mi) sf fãrã pl – (unã cu cuchilami)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dudii/dudie

dudii/dudie (du-dí-i) sf dudii (du-díĭ) – agru-pilister (pãrumbu, culumbu), pulj tsi sh-u-adutsi cu turtura, cu peanili murni-grivi pi pãltãri sh-pãnticã; guguci, gugufcã, gugufci, fasã, dicuhturã; (fig: dudii = (i) fiticã mushatã sh-dultsi, nveastã nauã, vrutã, dashi, etc.; (ii) culats (di Crãciun) faptsã maxus tra s-undzeascã cu dudiili)
{ro: porumbel sălbatec}
{fr: pigeon sauvage, pigeon ramier, tourtourelle}
{en: wild pigeon, ring dove, turtle-dove}
ex: eara mushatã ca unã dudii (guguci, culumbushi); avea nã gurã di dudii (ca di guguci); mushatã dudii (fig: fiticã mushatã), di sum pirvulii; nu-nj plãndzi pãrumbã, nu-nj ti nvirinã, dudii (fig: dashi); di sivdaea tsi-am tri tini, o dudi’, dudia-a (fig: vruta-a) mea!; luna albã, curatã ca nã dudii (fiticã) arushinoasã; s-frãndzi ca dudii (fig: nveastã nauã); datã lj-am unã flurii,-a atsiljei njicã dudii (nvisticã nauã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzeanã1

dzeanã1 (dzeá-nã) sf dzeani/dzeane (dzeá-ni) –
1: perlu di sum frãmti criscut niheamã ma nsus di oclju (tra s-nu-alasã sudoarea di pi frãmti s-cadã tu oclju); sufrãmtseauã, sufrãntseauã, sufrãndzeauã, sufrãndzeanã, frãntseauã, frãmtseauã, sfrãmtseauã, sfrãntseauã, sprindzeanã
(expr:
1: dzeanã di oclju, dzeanã = chealea (cu peri tu mardzinea di nghios a ljei) cu cari s-acoapirã ocljul cãndu omlu va s-lu ncljidã (tra s-doarmã, s-nu veadã tsiva, etc.); peana di oclji; cãpachea di oclji;
2: dipun dzeanili = nu mi-arãseashti, mi cãrteashti, dipun nãrli;
3: scol dzeanili = aspun ciudii, voi s-aspun cã nu mi-arãseashti tsiva; voi sã-lj fac fricã a unui, etc.;
4: vidzui cãsmeti di oclji, va s-ved di dzeani? = nu vidzui hãiri di-aclo iu lipsea, va s-ved di-aclo di iu nu s-poati?)
{ro: sprânceană}
{fr: sourcils}
{en: eyebrow}
ex: feata avea dzeani (sufrãntseali) lãi, mushati; lj-cãdzurã dzeanili; ti loa frica, anda scula sufrãntsealili shi dzeanili di oclji; tuts niurarã, dipusirã dzeanili
(expr: s-cãrtirã, lã pãru arãu); di nsus mutrescu steali, cu dzeanili
(expr: peanili di oclju) dishcljisi; ti loa frica shi lãhtara, anda scula sufrãntsealili shi dzeanili di oclji, ca s-ti mutreascã

§ geanã1 (gĭá-nã) sf geani/geane (gĭá-ni) – (unã cu dzeanã1)

§ dzinos1 (dzi-nósŭ) adg dzinoasã (dzi-nŭá-sã), dzinosh (dzi-nóshĭ), dzinoasi/dzinoase (dzi-nŭá-si) – tsi ari dzeanili mãri sh-groasi
{ro: sprâncenat}
{fr: qui a des grands sourcils}
{en: with large eyebrows}
ex: om bãrbos shi dzãnos

§ dzidzinicã (dzi-dzi-ní-cã) sf dzidzinitsi/dzidzinitse (dzi-dzi-ní-tsi) – zbor di diznjirdari trã unã fiticã (isusitã, vrutã, etc.)
{ro: cuvânt de dezmierdare pentru o fetiţă, o iubită, etc.}
{fr: mot de caresse pour une jeune fille, une jeune fiancée, etc.}
{en: caressing word used to address a little girl, a young lover, etc.}
ex: dzidzinica dusi ntr-apã, lailu Cola-lj yini s-creapã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

featã

featã (feá-tã) sf feati/feate (feá-ti) – muljarea tu anjlji cãndu easti ninga njicã, tinirã sh-nimãrtatã; cilimean (njic) feamin dit unã fumealji; hilji tsi u ari un bãrbat cu-unã muljari; muljari nimãrtatã, cu tuti cã easti tu ilichii; muljari tsi nu s-ari mãrtatã vãrãoarã; muljari tsi easti ninga virghirã cã nu s-ari bãgatã tu ashtirnut cu-un bãrbat; virghinã, viryirã, vergurã, viryinã, viryinadã;
(expr: dicãt featã, ma ghini cheatrã; cari nu mãritã featã, nu shtii tsi-i tatã = zborlu aspuni cãt greu easti s-mãrits unã featã)
{ro: fată, fiică}
{fr: jeune fille, vierge, fille}
{en: young girl, virgin, daughter}
ex: ficior i featã?; sã-nj bãnedz, feata-nj; nu lo featã, lo paradz; ishi featã (viryinã); lai featã, ved cã nu-ts featã caplu (notã: aoa “featã” yini di la verbul “fet” shi ari noima di: nu-ts talji caplu); pirtsia a featãljei; voi, feate, ascultats-mi!; lu ncãlicã fumealja, ari shasi feati; ari featã ti mãrtari; feata, nveastã cum s-u fats, cã trã soacrã va sh-u-aducã; feata, cumu-s-fats, cãtrã soacrã tradzi; featili nvitsati armãn nimãrtati; di feati multi, casa nu s-aspardzi; ficiori s-hibã, mea feati, cãti s-vrei

§ fiticã (fi-tí-cã) sf fititsi/fititse (fi-tí-tsi) – featã njicã, fititsã
{ro: fetiţă}
{fr: petite fille}
{en: little girl}
ex: ishi cu fitica tu ubor; fitica-atsea buna shi atsea nistipsita shi nye dinãoarã

§ fititsã (fi-tí-tsã) sf fititsã (fi-tí-tsã) – (unã cu fiticã)

§ fitami/fitame (fi-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di feati; tuti featili dit lumi lugursiti deadun; parei di feati; fitaryio, fituriu
{ro: mulţime de fete}
{fr: nombre de filles; l’ensemble des filles}
{en: number of young girls; entirety of all girls}
ex: tutã fitamea (tuti featili) ishi la cor

§ fitaryio (fi-tar-yĭó) sm fitaryĭádzĭ) – (unã cu fitami)
ex: tricu un fitaryio (buluchi, parei di feati)

§ fituriu (fi-tu-ríŭ) sm fãrã pl – (unã cu fitami)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gad

gad (gádŭ) sm gadz (gádzĭ) – ficior i featã tu protslji mesh i anj di banã; gat, nat, njat, njac, sãrmãnitsã, beb, njitsico, niphiu, pup, pupul, ciuci, poci, tsup, ficiuric, fiticã; (fig: gaduri (sf pl) = drã-curii shi zburdãlipsiri tr-arãdeari fapti di ficiurits)
{ro: sugaci, prunc}
{fr: nourisson, petit enfant qui marche à quatre pattes}
{en: baby, infant}
ex: mi shuitii (mi njirai, feci chefi) niheamã cu gadurili (fig: drãcuriili) a hilji-meai

§ gat (gátŭ) sm gats (gátsĭ) – (unã cu gad)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hurhutulash

hurhutulash (hur-hu-tu-láshĭŭ) sm, sf hurhutulashi/hurhutulashe (hur-hu-tu-lá-shi), hurhutulash (hur-hu-tu-láshĭ), hurhutula-shi/hurhutulashe (hur-hu-tu-lá-shi) – ficior (featã), dupã tsi s-amintã shi easti ninga njic; mincu, njic, ficior (featã), ficiuric (fiticã), cilimean, ciuliman, copan, tecnon, etc.
{ro: copil}
{fr: enfant}
{en: child}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã