DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amintu2

amintu2 (a-mín-tu) (mi) vb I amintai (a-min-táĭ), amintam (a-min-támŭ), amintatã (a-min-tá-tã), amintari/amintare (a-min-tá-ri) – aduc tu lumi un njic; dau banã-a unui lucru; fac (njic), fet, afet, nascu, aflu;
(expr: canda lã s-amintã Stãmãria n casã! = amintarã multu, avurã tihi mari)
{ro: naşte}
{fr: acoucher, naître}
{en: give birth}
ex: nu amintã (nu avu) fumealji; nveasta amintã (ari njic) eara; mi-amintai (mi aflai) tu anlu 1926; nveasta-lj amintã (featsi) mash feati; gione, di-iu aushlji a noshtri s-amintarã (s-fitarã); muljarea, cãndu s-apruchea s-amintã (sã nfashi), s-dutsea tu pãduri di-aminta (di nfãsha)

§ amintat2 (a-min-tátŭ) adg amintatã (a-min-tá-tã), amintats (a-min-tátsĭ), amintati/amintate (a-min-tá-ti) – (njiclu) tsi s-ari faptã (fitatã); faptu, fitat, afitat, nãscut, aflat
{ro: născut}
{fr: acouché, né}
{en: given birth, born}
ex: bisearica armãneascã easti amintatã (faptã) cu mari sudori

§ aminta-ri2/amintare (a-min-tá-ri) sf amintãri (a-min-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fatsi (un njic); fitari, afitari, nashtiri, nãshteari, aflari
{ro: acţiunea de a naşte; naştere}
{fr: action d’acoucher}
{en: action of giving birth}
ex: muri tu oara-a amintariljei; s-amintari featã s-nu-nj pitrets carti dip

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aprindu1

aprindu1 (a-prín-du) (mi) vb III shi II apresh (a-préshĭŭ) shi aprimshu (a-prím-shĭu) shi aprinshu (a-prín-shĭu), aprindeam (a-prin-deámŭ), apreasã (a-preá-sã) shi aprimtã (a-prím-tã) shi aprintã (a-prín-tã) shi aprimsã (a-prím-sã) shi aprinsã (a-prín-sã), aprindiri/aprindire (a-prín-di-ri) shi aprindeari/aprindeare (a-prin-deá-ri) –
1: dau foc a unui lucru tra s-lu fac s-ardã (s-facã cãldurã, s-da lunjinã, etc.); adar un lucru tra si s-facã lunjinã; fac lunjinã; ardu tsiva; amin tufechea; mi ncãldzãscu multu; prindu;
2: mi-acatsã inatea, mi-arcedz, mi-ariciuescu, inãtusescu, nãirescu, mi-agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, turbedz, lisixescu;
3: ameastic mãeauã tu-aloat tra s-lu fac s-creascã (s-lu fac s-yinã);
4: da (soarili, luna, stealili); mi-amintu, mi fac (mi-afet), mi aflu, es, mi-aspun, acats arãdãtsinã, crescu;
(expr:
1: lj-aprindem aloaturli = nã fãtsem bunj oaspits;
2: nj-aprindi limba peri = bag multã zori, cilistisescu multu;
3: ts-u-aprindu = va s-amin tufechea sh-va ti vatãm;
4: nj-aprindi caplu = nj-talji (nj-lja) caplu; hiu multu dishteptu, u nvets multu ghini cartea, aduchescu lishor sh-ghini tut tsi-nj si spuni i tsi dghivãsescu)
{ro: aprinde (foc, lumină), arde, incendia; excita, înfuria, mânia; fermenta, dospi aloatul; naşte, apare; înseta, lovi, împuşca, etc.}
{fr: allumer; mettre en feu, enflammer, embraser; chauffer, s’échauffer fortement; exciter, s’emporter; fermenter, lever; prendre racine, croître; tirer un coup de feu, tuer, etc.}
{en: light (lamp, fire, pipe, etc.), burn, heat; excite, get furious; ferment, make dough rise; fire (gun), kill (with a gun), etc.}
ex: aprindits foclu; cãndila u-aprimsi; arburlji, dupã tsi s-aprimsirã (loarã foc) ghini; s-apreasi (lo foc) casa; va vã aprindu (ardu) cãliva; aprinshu un foc mari tu-avlii; lj-apreasirã (lj-deadirã foc ali) duganea; imnãnda, u-avea apreasã cãldura (s-avea ngãldzãtã multu); lj-apreasi seatea (lj-acãtsã, lji sã featsi multã seati); s-apreasi omlu (lu-acãtsã inatea, sã ngindã, s-arceadzã); cãndu-lj spush aesti zboarã, s-aprimsi (s-nãrãi); lu-aprimshu trã cãvgã; shi tufechili ma s-aprindu (s-aminã, discarcã); celniclu multu s-apreasi (s-nãrãi, s-furtsui); bãrbate, nu ti-aprindi (nu ti ariciuea); Gioi seara s-aprindi aloat (s-bagã mãeaua tu-alat tra s-lu facã s-creascã); vidzu cã s-apreasirã (vinjirã, criscurã) aloaturli; s-apreasi (ishi, s-aspusi, s-anãltsã) lunã noauã; noi, armãnjlji, nã apreasim (amintãm) tu un loc; lj-apreasirã aloaturli
(expr: s-featsirã bunj oaspits); lj-apreasi limba peri
(expr: bãgã multã zori, cilistisi multu); lja-mi cãvalã cã ts-u-aprindu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtsauã

cãtsauã (cã-tsá-ŭã) sf cãtsali/cãtsale (cã-tsá-li) – feamina-a cãnilui; (fig:
1: cãtsauã = muljari multu-arauã; expr:
2: u-angan cãtsaua = fug, li ciulescu; li spãstrescu; li shpirtuescu, li scarmin; li deapin; li cãrtsãnescu; nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u fac (acats cãtrã) naparti; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlu (ocljilj, zverca); etc.;
3: canda-lj fitã cãtsaua = mi hãrsescu multu di-un lucru tsi nu-ahãrzeashti caishti)
{ro: căţea}
{fr: chienne}
{en: bitch}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); cãtsaua fitã dzatsi cãtsãlj; s-u angãnãm cãtsaua
(expr: s-fudzim cãt ma-agonja) di-aoatsi; nearca atsea cãtsauã (nearca atsea multu lai); mira-a mea cãtsauã (multu arauã, lai); cãtsaua tsi s-ayiuseashti, scoati cãtsãlj orghi; pãn nu da coada cãtsaua, nu s-lja cãnjlji dupã nãsã; cãtsauã di cupii sh-niveastã di soi; lja nveastã di soi sh-cãtsauã di la oi

§ cãtsãl (cã-tsắlŭ) sm cãtsãlj (cã-tsắljĭ) – cãni tinir di anj (njic); cãni njic;
(expr:
1: cãtsãl di alj = unã parti (filii) dit un alj ntreg, tsi s-aleadzi ahoryea sh-easti acupiritã cu-unã coaji tsi s-curã, ninti ca si s-bagã tu mãcari;
2: cãtsãl pãrjit = cãni cu perlu limtu)
{ro: căţel}
{fr: jeune chien; petit chien}
{en: young dog; small dog}
ex: nãshti cãtsãlj alagã n pãduri si scoatã ljepuri (angucitoari: dintsãlj di cheaptini); am un cãtsãl mushat; s-bãnedz ca un cãtsãl orbu; bãgai tu mãcari doi cãtsãlj di alj

§ cãtsãlush (cã-tsã-lúshĭŭ) sm, sf cãtsãlushi/cãtsãlushe (cã-tsã-lú-shi), cãtsãlush (cã-tsã-lúshĭ), cãtsãlushi/cãtsãlushe (cã-tsã-lú-shi) – cãtsãl fitat di putsãn chiro; cãtsãl njic; cãtsãlic, cãtsãlac
{ro: căţeluş}
{fr: chien tout jeune; tout petit chien}
{en: very young dog; very small dog}
ex: unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); yini dupã mini ca cãtsãlush, ca mãnar; cãtsauã loash, cãtsãlush featsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzeamin

dzeamin (dzeá-minŭ) sm, sf, adg dzeaminã (dzeá-mi-nã), dzea-minj (dzeá-minjĭ), dzeamini/dzeamine (dzeá-mi-ni) – unã di dauãli hiintsi tsi s-amintã idyea oarã, sh-dit idyea dadã; plantã tsi easti ishitã dit idyea arãdãtsinã cu-unã altã plantã; yimishi tsi ari criscutã alichitã di-unã altã yimishi, etc.; ndzeamin, didimarcu, biznat, binat
{ro: geamăn}
{fr: jumeau}
{en: twin}
ex: suntu dauã surãri dzeamini, una-i tut jilitã, alantã-i hãrsitã (angucitoari: dzua shi noaptea); patru frats dzeaminj criscuts, tu-unã cãmeashi nviscuts (angucitoari: nuca); dzeamin njel; doi frats dzeaminj; ca dzeaminj di un sin suntu-alãptats; ficiorlj-atselj tsi sh-u-aduc un cu-alantu suntu dzeaminj; cãstãnji dzeaminã; tseapi dzeamini

§ ndzeamin1 (ndzeá-minŭ) sm, sf, adg ndzeaminã (ndzeá-mi-nã), ndzeaminj (ndzeá-minjĭ), ndzeamini/ndzeamine (ndzeá-mi-ni) – (unã cu dzeamin)

§ didimarcu (di-di-már-cu) adg didimarcã (di-di-már-cã), didimartsi (di-di-már-tsi), didimartsi/didimartse (di-di-már-tsi) – (unã cu dzeamin)

§ ndziminedz (ndzi-mi-nédzŭ) (mi) vb I ndziminai (ndzi-mi-náĭ), ndziminam (ndzi-mi-námŭ), ndziminatã (ndzi-mi-ná-tã), ndziminari/ndziminare (ndzi-mi-ná-ri) – (trã feamini) amintu dzeaminj; mi-amintu (fitrusescu) sh-crescu ca dzeaminj (cãti doi tu loc di unlu singur); fac preaclji cu cariva; bag deadun dauã cãti dauã; (fig: si ndzeaminã = (i) si ncurunã, s-lja cu cãrunã; (ii) s-uidisescu ghini; (iii) si mbuneadzã; (iv) doi (i ma multsã) s-adunã tu-un loc)
{ro: îngemăna; înperechea}
{fr: jumeler; appareiller; unir étroitement}
{en: pair; tie very closely}
ex: cum si ndzimineadzã un njel (tu loclu a unui altu njel fitat mortu); di cãndu si ndziminarã (s-featsirã preaclji; icã fig: si ncurunarã, s-loarã)

§ ndzeamin2 (ndzeá-minŭ) (mi) vb I ndziminai (ndzi-mi-náĭ), ndziminam (ndzi-mi-námŭ), ndziminatã (ndzi-mi-ná-tã), ndziminari/ndziminare (ndzi-mi-ná-ri) – (unã cu ndziminedz)
ex: tu valea-atsea si ndzeaminã (fig: s-adunã) muntsãlj; mizi li ndziminãm (lj-bãgãm deadun; icã fig: lji nbunãm); nu sã ndzeaminã (fig: nu s-uidisescu) ghini cãpachea cu sãhanea; nji ndziminã (ãnj li bãgã deadun, ãnj li ligã) dauãli alisi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

eapã

eapã (ĭá-pã) sf eapi/eape (ĭá-pi) shi epi/epe (ĭé-pi) – feamina-a calui; muma-a mulãljei
{ro: iapă}
{fr: jument, cavale}
{en: mare}
ex: unã eapã zurlã, alagã prit pãduri (angucitoari: tãporlu, tsupata); cari ts-u tata, mulã? eapa nj-easti mumã!; irghilii di calj shi eapi; eapa easti greauã, va s-nã featã un mãndzu; calu tsi lu ncalicã, nu-i fitat di eapã; nu eara eapã di aradã, cã eara eapã cu gurã; cum imna cu eapa-a lui tut ca pri dinãpoi; acatsã un cal dit eapi, cama gionili

§ ipar (i-párŭ) sm ipari (i-párĭ) – atsel tsi-lj pashti, lj-aveaglji i lã ari-angãtanlu a caljlor dit unã irghilii (cupii) di eapi
{ro: iepar}
{fr: homme de service dans les haras}
{en: one who herds, guards and cares for horses}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ed

ed (ĭédŭ) sm, sf eadã (ĭá-dã), edz (ĭédzĭ), eadi/eade (ĭá-di) – njiclu (mascur i feamin) fitat di-unã caprã
{ro: ied}
{fr: chevreau, chevrette}
{en: kid}
ex: avea sh-el un ed corbu; carnea di ed easti multu bunã la noi; arãndza di ed easti ma bunã di-atsea di njel; cãsh, cãsh, edzlj-a mei; a edzlor lã deadirã coarnili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fet1

fet1 (fétŭ) (mi) vb I fitai (fi-táĭ), fitam (fi-támŭ), fitatã (fi-tá-tã), fitari/fitare (fi-tá-ri) –
1: (pravdã) amintã (fatsi) njic; afet;
2: (muljari) amintu (njic);
3: (pulj) uedz, fac oauã;
(expr: nj-featã mintea (caplu) = (i) hiu dishteptu, pot s-aduchescu, s-achicãsescu; nj-talji mintea; (ii) scot dit mintea-a mea lucri tsi nu s-au faptã;
2: nj-fitarã cãprili = hiu hãrãcop; nj-si dusirã lucrili-ambar; am hãrãcupilji n casã;
3: ãnj fitã gumara = mi hãrsescu di un lucru njic, cã avui tihi, cã amintai tsiva tsi nu fatsi caishti tsi;
4: iu featã puljlji = loc multu ndipãrtat, “dupã soari”)
{ro: făta; naşte; oua}
{fr: mettre bas, agneler, vêler; naître; pondre}
{en: give birth, to lamb; lay eggs}
ex: aveam nã eapã shi fitã (featsi, amintã) un mãndzu; oili-nj fitarã; multi cãpri fitarã cãti doi edz; s-apruche vahtea tra s-featã oili; vaca fitã un yitsãl mascur; ursa avea fitatã; gione, di-iu aushlj-a noshtri s-fitarã (s-amintarã); gãljinjli cãndu featã (fac) oauã; purunghilj featã multi ori tru an; dit loclu iu featã puljlji
(expr: dit un loc multu ndipãrtat); lj-fita mintea
(expr: eara dishteaptã, lj-tãlja caplu) cãt patru filózuhi, ma tsi s-lji fats, cã cãsmeti nu-avea!; nu-lj featã caplu
(expr: nu-aducheashti, nu-lj talji caplu); nu-ts featã mintea
(expr: nu-aducheshti)

§ fitat (fi-tátŭ) adg fitatã (fi-tá-tã), fitats (fi-tátsĭ), fitati/fitate (fi-tá-ti) – tsi-ari amintatã (faptã) njic, afitat, uuat
{ro: fătat, născut; ouat}
{fr: mis bas, agnelé, vêlé; né; pondu}
{en: gave birth (animals), lambed; born; layed eggs}
ex: njel fitat (tsi fitã); cãpri fitati (cari fitarã)

§ fitari/fitare (fi-tá-ri) sf fitãri (fi-tắrĭ) – fãtseari njic, afitari, uuari
{ro: acţiunea de a făta, de a naşte, de a oua; fătare, naştere; ouare}
{fr: action de mettre bas, d’agneler, de vêler; de naître, de pondre}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn