(expr: va s-amin tufechea sh-va ti vatãm); nveatsã culai, lj-aprindi caplu
(expr: lj-talji caplu)

§ apres (a-présŭ) adg apreasã (a-preá-sã), apresh (a-préshĭ), apreasi/aprease (a-preá-si) – tsi-lj s-ari adratã tsiva (datã foc) tra s-ardã (si s-facã lunjinã, etc.); tsi lu-ari acãtsatã inatea, etc.; aprimtu, aprimsu, pres, primtu, primsu, arsu, aminat (tufechea), ncãldzãt multu; inãtusit, nãirit, agrat, timusit, furtsuit, furchisit, ngindat, turbat, lisixit; criscut (aloat), amintat, afitat, aflat, etc.
{ro: aprins (foc, lumină), ars, etc.}
{fr: allumé; mis en feu, etc.}
{en: lighted (lamp, fire, pipe, etc.), burned, etc.}
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); foclu easti apres tahina cãndu mi scol; ardu focuri apreasi; ningã apreasa-lj fucurinã; durnja cu dauã tseri apreasi; va s-hibã luna apreasã (ishitã); cireap multu apres (arsu); cum eara cireaplu apres (ngãldzãt, arsu); eara apreasã (aroshi, ca foclu) la fatsã; o, moi Tasã, moi apreasã (caldã foc, nãrãitã); prifteasi apreasi (ngãldzãti, nfucati) di harauã sh-yin; oaminjlji s-aproachi apresh (timusits, nãrãits multu); cash apres; cap apres (tulburat)

§ aprimtu (a-prím-tu) adg aprimtã (a-prím-tã), aprimtsã (a-prím-tsã), aprimti/aprimte (a-prím-ti) – (unã cu apres)
ex: oclji aprimtsã; mãri lãcrinj, aprimti; deadun cu tuts, aprimtsã

§ aprintu (a-prín-tu) adg aprintã (a-prín-tã), aprintsã (a-prín-tsã), aprinti/aprinte (a-prín-ti) – (unã cu apres)

§ aprimsu (a-prím-su) adg aprimsã (a-prím-sã), aprimshi (a-prím-shi), aprimsi/aprimse (a-prím-si) – (unã cu apres)

§ aprinsu (a-prín-su) adg aprinsã (a-prín-sã), aprinshi (a-prín-shi), aprinsi/aprinse (a-prín-si) – (unã cu apres)

§ aprindiri/aprindire (a-prín-di-ri) sf aprindiri (a-prín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aprindi tsiva i cariva; aprindeari; ardiri, ardeari, aminari (tufechea), ncãldzãri multu; inãtusiri, nãiriri, agrari, timusiri, furtsuiri, furchisiri, ngindari, turbari, lisixiri; crishteari (aloat), creashtiri (aloat), amintari, afitari, aflari, etc.
{ro: acţiunea de a aprinde (foc), de a face lumină, de a arde, etc.; aprindere, ardere, etc.}
{fr: action d’allumer; de mettre en feu, etc.}
{en: action of lighting (lamp, fire, pipe, etc.), of burning, etc.}

§ aprindeari/aprindeare (a-prin-deá-ri) sf aprinderi (a-prin-dérĭ) – (unã cu aprindiri)

§ neapres (nea-présŭ) adg neapreasã (nea-preá-sã), neapresh (nea-préshĭ), neapreasi/neaprease (nea-preá-si) – tsi nu easti apres; neaprimtu, neaprimsu, niprimtu, niprimsu
{ro: neaprins (foc, lumină)}
{fr: non allumé; non enflammé}
{en: unlighted (lamp, fire, pipe, etc.)} tsigarea neapreasã (tsi nu easti apreasã)

§ neaprimtu (nea-prím-tu) adg neaprimtã (nea-prím-tã), neaprimtsã (nea-prím-tsã), nea-primti/neaprimte (nea-prím-ti) – (unã cu neapres)

§ neaprintu (nea-prín-tu) adg neaprintã (nea-prín-tã), neaprintsã (nea-prín-tsã), neaprinti/neaprinte (nea-prín-ti) – (unã cu neapres)

§ nea-primsu (nea-prím-su) adg neaprimsã (nea-prím-sã), neaprimshi (nea-prím-shi), neaprimsi/neaprimse (nea-prím-si) – (unã cu neapres)

§ neaprinsu (nea-prín-su) adg neaprinsã (nea-prín-sã), neaprinshi (nea-prín-shi), neaprinsi/neaprinse (nea-prín-si) – (unã cu neapres)

§ neaprindiri/neaprindire (nea-prín-di-ri) sf neaprindiri (nea-prín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-aprindi tsiva i cariva; neaprindeari
{ro: acţiunea de a nu aprinde (foc), de a nu face lumină, de a nu arde, etc.}
{fr: action de ne pas allumer; de ne pas mettre en feu, etc.}
{en: action of not lighting (lamp, fire, pipe, etc.), of burning, etc.}

§ neaprindeari/neaprindeare (nea-prin-deá-ri) sf neaprinderi (nea-prin-dérĭ) – (unã cu neaprindiri)

§ apreasã (a-preá-sã) sf fãrã pl –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu nu-ari ishitã (datã) soarili (luna) tahina tu apiritã;
2: partea di cãtrã iu da soarili; preasã, datã
{ro: răsărit}
{fr: lever (en parlant des astres); levant; Est, Orient}
{en: rising (of sun, moon, stars); East, Orient}
ex: tu apreasa-a lunãljei (cãndu luna nchiseashti s-creascã); cu fatsa cãtrã tu apreasã (datã); tu apreasã (oara tsi da soarili) sh-tu chiritã [zbor tsi s-dzãtsi cãndu un lucru nu s-fatsi multi ori]; ditu chiritã yin sh-ditu apreasã

§ neapreasã (nea-preá-sã) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu easi (da) soarili (luna) tahina tu-apiritã
{ro: răsărit}
{fr: lever (en parlant des astres)}
{en: rising (of sun, moon, stars)}
ex: s-fats tsi dzãc mini neapreasã (ninti ca s-easã, niishitã) luna

§ asprindu (as-prín-du) (mi) vb III asprimshu (as-prím-shĭu), asprindeam (as-prin-deámŭ), asprimtã (as-prím-tã), asprindiri/asprindire (as-prín-di-ri) – mi aprindu di multã alãgari (di multu lucru, di multã avursiri, etc.)
{ro: (se) înfierbânta de oboseală}
{fr: s’échauffer à la suite de la fatigue}
{en: get hot because of tiredness}

§ asprimtu (as-prím-tu) adg asprimtã (as-prím-tã), asprimtsã (as-prím-tsã), asprimti/asprimte (as-prím-ti) – apres di multã curmari (alãgari, lucrari, etc.)
{ro: înfierbântat de oboseală}
{fr: échauffé à la suite de la fatigue}
{en: who got hot because of tiredness}
ex: Dumnidzãlu a soarilui agiundzi asprimtu

§ asprin-diri/asprindire (as-prín-di-ri) sf asprindiri (as-prín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-asprindi
{ro: acţiunea de a (se) înfierbânta de oboseală}
{fr: action de s’échauffer à la suite de la fatigue}
{en: action of getting hot because of tiredness}

(expr: arauã muljari loash, arãi njits tsã featsi) ; nã furarã cãtsãlusha (cãtsaua njicã)

§ cãtsãlic (cã-tsã-lícŭ) sm cãtsãlits (cã-tsã-lítsĭ) – (unã cu cãtsãlush)
ex: yinea ca vãrã cãtsãlic cu coada adunatã

§ cãtsãlac (cã-tsã-lácŭ) sm cãtsãlats (cã-tsã-látsĭ) – (unã cu cãtsãlush)

§ ndziminat (ndzi-mi-nátŭ) adg ndziminatã (ndzi-mi-ná-tã), ndziminats (ndzi-mi-nátsĭ), ndziminati/ndziminate (ndzi-mi-ná-ti) – tsi s-ari amintatã dzeamin; tsi s-ari faptã preaclji cu-un altu; tsi s-ari ligatã stres cu-un altu; tsi ari fitrusitã sh-criscutã deadun cu-un altu
{ro: îngemănat; înperecheat}
{fr: jumelé; appareillé; uni étroitement}
{en: paired; tied very closely}
ex: dzatsi frats ndziminats (amintats dzeaminj, tsi suntu preaclji) shi tu-unã groapã ngrupats (angucitoari: aljlu); trup tsi easti ndziminat sh-adunat; nj-armasirã dauã pãrpodz nindziminati (fãrã preaclji)

§ ndziminari/ndziminare (ndzi-mi-ná-ri) sf ndziminãri (ndzi-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu dauã hiintsi i lucri si ndzimineadzã
{ro: acţiunea de a îngemăna; de a înperechea; îngemănare; înperechere}
{fr: action de jumeler; d’appareiller; d’unir étroitement}
{en: action of pairing; of tying very closely}

{en: action of giving birth of laying eggs}
ex: mi duc la fitari; lji lishurã fitarea, ashi cum shtea el di la eapi

§ afet (a-fétŭ) vb I afitai (a-fi-táĭ), afitam (a-fi-támŭ), afitatã (a-fi-tá-tã), afitari/a-fitare (a-fi-tá-ri) – (unã cu fet1)
ex: vaca nj-afitã (nj-featsi) un yitsãl; e, oilji nj-afitarã (featsirã njelj)?; loarã tuti ca s-afeatã; mi-afitai (mi-amintai) tu anlu 1870; lipsea s-ts-afeatã mintea
(expr: lipsea s-aducheshti, s-tsã talji mintea)

§ afitat (a-fi-tátŭ) adg afitatã (a-fi-tá-tã), afitats (a-fi-tátsĭ), afitati/afitate (a-fi-tá-ti) – (unã cu fitat)

§ afitari/afitare (a-fi-tá-ri) sf afitãri (a-fi-tắrĭ) – (unã cu fitari)

§ fitãtoari/fitãtoare (fi-tã-tŭá-ri) adg (mash fiminin) fitãtori (fi-tã-tórĭ) – cari featã; afitãtoari
{ro: fătătoare}
{fr: qui donne naissance}
{en: who gives birth}

§ afitãtoari/afitãtoare (a-fi-tã-tŭá-ri) adg (mash fiminin) afitãtori (afi-tã-tórĭ) – (unã cu fitãtoari)

§ fitalj (fi-táljĭŭ) sn fitalji/fitalje (fi-tá-lji) –
1: chirolu icã loclu di fitari; fitari;
2: njiclu ninti ca si s-featã (si s-amintã)
{ro: timpul sau locul de fătat (fătare); copilul înainte de a se naşte}
{fr: époque, endroit où les femelles mettent bas; l’enfant qui n’est pas encore né}
{en: time or place of birth; unborn child}
ex: nã acãtsã neaua la fitalj (tu chirolu icã loclu iu fita oili); cãndu lu-arucã fitaljlu eara di shasi mesh

{en: auspicious}
ex: tsi-nj dai sã-ts spun unã hãirlãtcã?

§ hãirlãtic (hã-ir-lắ-ticŭ) adg hãirlãticã (hã-ir-lắ-ti-cã), hãirlãtits (hã-ir-lắ-titsĭ), hãirlãtitsi/hãirlãtitse (hã-ir-lắ-ti-tsi) – (unã cu hãirlãtcu)

§ hairliu (ha-ir-líŭ) adg hairlii/hairlie (ha-ir-lí-i), hairlii (ha-ir-líĭ), hairlii (ha-ir-líĭ) – tsi easti cu tihi; tsi-adutsi tihi; tihiro, cãsmetliu
{ro: norocos}
{fr: chanceux}
{en: lucky}
ex: hairlii (cu tihi) nj-easti feata, deanda s-featsi, lucrili-nj njergu nprapã

§ hairsãz (ha-ir-sắzŭ) adj hairsãzã (ha-ir-sắ-zã), hairsãzi (ha-ir-sắzŭ), hairsãzi/hairsãze (ha-ir-sắ-zi) – tsi easti fãrã tihi
{ro: nenorocos}
{fr: malchanceux}
{en: unlucky}
ex: hairsãzã (fãrã tihi) mãna-avu; hairsãz escu, di itsido mi-acats, easti foc

§ hairlãtica (ha-ir-lắ-ti-ca) adv – s-hibã cu tihi, cu sãnãtati; s-njargã lucrili ambar; cu tihi!; hairlãtca, hairlitica, hairlitca, hairlisii hairula, ugurlitica, uguri
{ro: cu noroc!}
{fr: à votre santé!}
{en: to your health!, cheers!}
ex: hairlãtica (s-hibã cu tihi) ncuscrarea-nã

§ hairlitica (ha-ir-lí-ti-ca) adv – (unã cu hairlãtica)
ex: nj-cãlcã cu ciciorlu hairlitica (cu tihi); lj-am uratã hairlitica (s-lã hibã cu-ambar) s-lã njargã lucrulu

§ hairlãtca (ha-ir-lắt-ca) adv – (unã cu hairlãtica)

§ hairlitca (ha-ir-lít-ca) adv – (unã cu hairlãtica)

§ hairlisii (ha-ir-lí-si-i) adv – (unã cu hairlãtica)
ex: hairlisii (cu tihi) s-vã hibã!; hairlisii (cu tihi) s-featsi

§ hairula (ha-í-ru-la) adv – (unã cu hairlãtica)