|
|
fisulj
fisulj (fi-súljĭŭ) sn – vedz tu fãsulj
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: fãsuljfisulji/fisulje
fisulji/fisulje (fi-sú-lji) sf – vedz tu fãsulj
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: fãsuljafcu
afcu (áf-cu) sm pl(?) – plantã di grãdinã, tsi s-tradzi azvarna pri loc shi s-angãrlimã di alti planti i lucri, cu lilici albi icã pembe, criscutã di om trã simintsãli arucutoasi tsi s-mãcã, ma njits di-atseali di fisulj cu cari sh-u-aduc niheamã, tsi li fatsi ncljisi tu pãstãlj; madzãri, chechirã, bizelji, arucutets
{ro: mazăre}
{fr: petits pois}
{en: peas}
arivitclju
arivitclju (a-ri-vít-cljĭu) sm arivitclji (a-ri-vít-clji) – plantã tsi sh-u-adutsi cu fisuljlu i madzãrea, cu frãndzã piroasi, cu lilici di hromã albã-njirlã-vinitã, tsi fatsi pãstãlj cu-unã soi di simintsã (gãrnutsã) nuntru ca madzãrea, ma cama mãri; gãrnutsãli di la-aestã plantã tsi s-bagã tu mãcari, sãlatã icã s-mãcã fripti shi nsãrati; tseatsiri, niblibii, nibilbii, nibirbii, nibirbilj
{ro: năut}
{fr: pois chiche}
{en: chick pea}
arucutets
arucutets (a-ru-cu-tétsŭ) sm fãrã pl – plantã di grãdinã, tsi s-tradzi azvarna pri loc shi s-angãrlimã di alti planti i lucri, cu lilici albi icã pembe, criscutã di om trã simintsãli arucutoasi tsi s-mãcã, ma njits di-atseali di fisulj cu cari sh-u-aduc niheamã, tsi li fatsi ncljisi tu pãstãlj; madzãri, chechirã, bizelji, afcu
{ro: mazăre}
{fr: petits pois}
{en: peas}
aurãscu
aurãscu (a-u-rắs-cu) (mi) vb IV aurãi (a-u-rắĭ), auram (a-u-rámŭ), aurãtã (a-u-rắ-tã), aurãri/aurãre (a-u-rắ-ri) –
1: am unã sãmtsãri vãrtoasã di dushmãnilji fatsã di cariva; lj-am mari inati a unui tsi-l lugursescu ca un dushman; am tu hazmã, hãzmusescu, urãscu, uryisescu;
2: nji s-aurashti = nu shtiu tsi s-adar tra sã-nj treacã oara; avursescu sh-mi satur di-atseali tsi fac; mi plictisescu, buhtisescu, bizirsescu, sãcãldisescu
{ro: urî, (se) plictisi}
{fr: haïr, s’ennuyer}
{en: hate, be bored}
ex: el mi-aurashti (nj-ari inati sh-mi dushmãneashti multu), voi nu mi-aurãts; elj s-aurãscu; nji s-aurã (bizirsii) cu fisuljlu; lji s-aura sh-a lui (bizirsea sh-el) shi-lj dzãsi; ãlj s-aura (bizirsea, s-plictisea) di shideari; shidzum tu sãrbãtori fãrã lucru shi nã s-aurã multu; pãnã lji s-aurã (s-sãturã) di banã tu lumea-aestã; si shteari tini, cum nji s-ari aurãtã bana aestã zãmãratã?!
§ aurãt1 (a-u-rắtŭ) adg aurãtã (a-u-rắ-tã), aurãts (a-u-rắtsĭ), aurãti/aurãte (a-u-rắ-ti) –
1: tsi nu easti vrut shi easti hãzmusit di un dushman (tsi lu-ari cariva tu hazmã); urãt, hãzmusit, uryisit;
2: tsi-lj s-aurashti; plictisit, buhtisit, bizirsit, sãcãldisit
{ro: urât, plictisit}
{fr: haï, ennuyé}
{en: hated, bored}
§ aurãri/aurãre (a-u-rắ-ri) sf aurãri (a-u-rắrĭ) –
1: atsea tsi fatsi un cãndu aurashti; urãri, hãzmusiri, uryisiri;
2: plictisiri, buhtisiri, bizirsiri, sãcãldisiri
{ro: acţiunea de a urî, de a se plictisi}
{fr: action de haïr, de s’ennuyer}
{en: action of hating, of being bored}
§ aurãt2 (a-u-rắtŭ) adg aurãtã (a-u-rắ-tã), aurãts (a-u-rắtsĭ), aurãti/aurãte (a-u-rắ-ti) – tsi easti multu slab, urut shi tri aurãri; salchiu
{ro: urât, odios}
{fr: odieux}
{en: odious}
ex: arali multi shi aurãti
§ urãscu (u-rắs-cu) (mi) vb IV urãi (u-rắĭ), uram (u-rámŭ), urãtã (u-rắ-tã), urãri/urãre (u-rắ-ri – (unã cu aurãscu)
ex: lj-urãscu giunarlji cãts jilescu sh-atselj tsi plãngu earã lj-urãscu; ãlj s-avea urãtã bana (avea bizirsitã, s-avea sãturatã di banã)
bizelji/bizelje
bizelji/bizelje (bi-zé-lji) sf bizelji/bizelje (bi-zé-lji) – plantã di grãdinã, tsi s-tradzi azvarna pri loc shi s-angãrlimã di alti planti i lucri, cu lilici albi icã pembe, criscutã di om trã simintsãli arucutoasi tsi s-mãcã, ma njits di-atseali di fisulj cu cari sh-u-aduc niheamã, tsi li fatsi ncljisi tu pãstãlj; madzãri, chechirã, arucutets, afcu
{ro: mazăre}
{fr: petits pois}
{en: peas}
bob
bob (bóbŭ) sn boabi/boabe (bŭá-bi) – simintsã di la ndauã planti ca, bunãoarã, grãnlu, sicara, fisuljlu, urizlu, etc.; yimishi njicã, arucutoasã tsi sh-u-adutsi cu aesti simintsã ca, bunãoarã, gãrnutslu di auã; gãrnuts, grãnuts, gãrits
{ro: boabă}
{fr: grain, graine}
{en: grain}
brumã
brumã (brú-mã) sf brumi/brume (brú-mi) – crustali di neauã i gljatsã tsi s-fac shi cad pri loc (earbã) noptsãli arcuroasi di primãvearã i toamnã;
(expr: bruma s-ti-adunã = s-ti lja neclu!, s-mori)
{ro: brumă}
{fr: gelée blanche, frimas, givre}
{en: frost, rime}
ex: nu ntunicã, apiri... apiri, nu ntunicã (angucitoari: bruma); hilja-a brumãljei sh-al vint; si-nj ti-adunã bruma!
(expr: s-ti lja neclu, s-mori!); deadi brumã, va s-dishcljidã chirolu; unã brumã di-atseali tsi erghili li zgrumã
§ brumos (bru-mósŭ) adg brumoasã (bru-mŭá-sã), brumosh (bru-móshĭ), brumoa-si/brumoase (bru-mŭá-si) – (loc) tsi easti-acupirit di brumã; (chiro) tsi cadi brumã; cu brumã
{ro: brumos}
{fr: couvert de givre, givré}
{en: covered with frost, frosty}
ex: avum dzãli brumoasi (cu brumã)
§ brumeadzã (bru-meá-dzã) vb 1 unipirs brumã (bru-mắ), bruma (bru-má), brumatã (bru-má-tã), bruma-ri/brumare (bru-má-ri) – bruma acoapirã loclu (earba); bruma agudeashti earba (fisuljili, etc.); cadi bruma
{ro: cădea bruma}
{fr: geler blanc}
{en: cover with frost (rime)}
ex: fisuljili s-brumarã (li-agudi bruma)
§ brumat (bru-mátŭ) adg brumatã (bru-má-tã), brumats (bru-mátsĭ), brumati/brumate (bru-má-ti) – acupirit di brumã; agudit di brumã
{ro: acoperit (lovit) de brumă}
{fr: couvert de frimas; champlé}
{en: covered with frost (rime)}
§ bruma-ri/brumare (bru-má-ri) sf brumãri (bru-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cadi bruma sh-acoapirã loclu
{ro: acţiunea de a cădea bruma}
{fr: action de geler blanc}
{en: action of covering with frost (rime)}
§ mbrum (mbrúmŭ) vb 1 mbrumai (mbru-máĭ), mbrumam (mbru-mámŭ), mbrumatã (mbru-má-tã), mbruma-ri/mbrumare (mbru-má-ri) – fac s-cadã (cadi) bruma (i tsiva ca bruma) pri loc; bruma acoapirã loclu (earba); (fig: mbrum = fac s-cadã tsiva ca bruma pri un lucru)
buburec1
buburec1 (bu-bu-récŭ) sm buburets (bu-bu-rétsĭ) – un di dauãli mãdulari a omlui cari adunã chishatlu sh-lu pitreatsi tu fuscã ninti ca s-hibã scos nafoarã dit trup (tsi sh-u-aduc tu videari, ma nu tu mãrimi, cu gãrnutslu di fisulj shi s-aflã cãtã tu mesea-a truplui, di-unã parti sh-di alantã); riniclju, niri, arniclju, ariclju
{ro: rinichi}
{fr: rein, rognon}
{en: kidney}
ex: mi doari bubureclu (rinicljul)
§ mbuburicat (mbu-bu-ri-cátŭ) adg mbuburicatã (mbu-bu-ri-cá-tã), mbuburicats (mbu-bu-ri-cátsĭ), mbuburicati/mbuburicate (mbu-bu-ri-cá-te) – tsi sh-u-adutsi cu bubureclu tu hromã i videari; ca bubureclu
{ro: ca un rinichi la culoare şi vedere}
{fr: qui a l’aspect d’un rognon, d’un rein}
{en: who resembles the kidney in color or aspect}
ex: cu fatsa mplinã, mbuburicatã (ca bubureclu)
capishcã
capishcã (ca-písh-cã) sf capishchi/capishche – yimisha di fãsulj (cãndu easti veardi ninga), faptã di ma multi simitsi (gãrnutsãli di fãsulji uscati di ma nãpoi) ncljisi cu-arada unã dupã-alantã tu-unã soi di cãpachi acupiritã di-unã altã cãpachi; soea di yimishi ca-atsea di fisulj (ca bunãoarã, yimisha di madzãri); pãstalji, pistalji, spãtalji, shusharcã, ciushcã, shushcã, lividã, teacã
{ro: fasole verde; păstaie, teacă (fasole, mazăre, etc.)}
{fr: haricots verts, gousse, cosse}
{en: green (french) beans; pod (beans, peas, etc.)}
chechirã
chechirã (chĭé-chi-rã) sf fãrã pl – plantã di grãdinã, tsi s-tradzi azvarna pri loc shi s-angãrlimã di alti planti i lucri, cu lilici albi icã pembe, criscutã di om trã simintsãli arucutoasi tsi s-mãcã, ma njits di-atseali di fisulj cu cari sh-u-aduc niheamã, tsi li fatsi ncljisi tu pãstãlj; arucutets, bizelji, afcu
{ro: mazăre}
{fr: petits pois}
{en: peas}
fisuljiŭ
RO:fasole
EN:
FR:haricot
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015