DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

firidã

firidã (fi-rí-dã) sf firidz (fi-rídzĭ) –
1: loc alãsat dishcljis tu unã stizmã di casã i unã machinã (tra s-poatã s-treacã vimtul shi lunjina); hãlatea adratã dit un cadru di lemnu (i metal) tsi s-bagã tu-aestu loc dishcljis shi yilia tsi s-bagã tu aestã hãlati; firizã, fridã, geami, geam, fireastã, fireastrã, fereastã, pãlãtiri, pãltiri, pãrãtiri, pãrtiri, pingeri;
2: dulapi njicã adratã tu-unã stizmã di casã; dulapi, hivadã
{ro: fereastră, geam; dulăpior din perete}
{fr: fenêtre, vitre; petit armoire amenagée dans le mur d’une chambre}
{en: window, window-pane; small cupboard made in the wall of a room}
ex: inshi tu unã firidã (geami, pãltiri); si stricurã prit firidã (fireastã) la-amirãlu tu pãlati; mutrea pit firidã (geami) nafoarã; bagã-li tu firidã (dulapi) filigenjli; lu-ascumsi tu-unã firidã (dulapi njicã); njic easti shi lu scoasi dit firidã

§ firizã (fi-rí-zã) sf firizi (fi-rízĭ) – (unã cu firidã)

§ fridã (frí-dã) sf fridz (frídzĭ) – (unã cu firidã)
ex: lu-ascumsi tu-unã fridã (pãltiri)

§ fireastã (fi-reás-tã) sf fireasti/fireaste (fi-reás-ti) – loc alãsat dishcljis tu unã stizmã di casã i unã machinã; hãlatea adratã dit un cadru di lemnu (i metal) tsi s-bagã tu-aestu loc dishcljis shi yilia tsi s-bagã tu aestã hãlati; fireastrã, fereastã, firidã, firizã, fridã, geami, geam, pãlãtiri, pãltiri, pãrãtiri, pãrtiri, pingeri;
(expr: bats fireasta (firida) s-aducheascã usha = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tsi arucã stepsul pi-atsel tsi nu-ari cãbati, ta s-lu facã s-aducheascã atsel cari dealihea stipseashti)
{ro: fereastră, geam}
{fr: vitre, fenêtre}
{en: window-pane, window}

§ fireastrã (fi-reás-trã) sf fireastri/fireastre (fi-reás-tri) – (unã cu fireastã)
ex: mushata shidea la fireastrã (firidã)

§ fereastã (fe-reás-tã) sf fereasti/fereaste (fe-reás-ti) – (unã cu fireastã)
ex: nã fereastã (firidã) s-nj-alãsats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

geami/geame

geami/geame (gĭá-mi) sf genj (gĭénjĭ) –
1: lucru prit cari s-veadi sh-cu cari s-adarã putiri (matuyeali, shishi, etc.); geam, ageami, yilii, chelchi, chelcu, chelchi, chelci;
2: loc alãsat dishcljis (tra s-poatã s-treacã vimtul shi lunjina) tu unã stizmã di casã i unã machinã; hãlatea adratã dit un cadru di lemnu (i metal) tsi s-bagã tu-aestu loc dishcljis shi yilia tsi s-bagã tu aestã hãlati; geam, firidã, firizã, fridã, fireastã, fireastrã, fereastã, pãlãtiri, pãltiri, pãrãtiri, pãrtiri, pingeri
{ro: sticlă; fereastră, geam}
{fr: verre; vitre, fenêtre}
{en: glass; window-pane, window}
ex: adrã nã pãlati di geami (yilii, chelchi); dishcljidi geamea (firida)

§ agea-mi2/ageame (a-gĭá-mi) sf agenj (a-gĭénjĭ) – (unã cu geami)

§ geam (gĭámŭ) sn geamuri (gĭá-murĭ) shi geami/geame (gĭá-mi) – (unã cu geami)
ex: lai geami (firidz) di la odã; mutreashti prit geam (yilii, firidã); avea un oclju di geam (di yilii); cãlivushcã, fãrã ushi, fãrã geamuri

§ geamgi (gĭam-gí) sm geamgii (gĭam-gíĭ) – atsel tsi-adarã i vindi geamuri; atsel tsi bagã geanj tu firidz; geamgiu
{ro: geamgiu}
{fr: vitrier}
{en: glass maker (merchant)}

§ geamgiu (gĭam-gíŭ) sm geamgii (gĭam-gíĭ) – (unã cu geamgi)

§ geamgilãchi/geamgilãche (gĭam-gi-lắ-chi) sf geamgilãchi (gĭam-gi-lắchĭ) – tehnea geamgilui
{ro: meseria de geamgiu}
{fr: métier du vitrier}
{en: craft or business of glass making}
ex: tsi amintã cu geamgilãchea pit hori?

§ geamlãchi/geamlãche (gĭam-lắ-chi) sf geamlãchi (gĭam-lắchĭ) – stizmã (dispãrtsiturã, ushi) faptã di geami
{ro: geamlâc}
{fr: vitrage}
{en: glass partition or door}
ex: sala cu geamlãchi; tu geamlãchi fatsi caldu tora veara

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãlãtiri/pãlãtire

pãlãtiri/pãlãtire (pã-lã-thí-ri) sf pãlãtiri (pã-lã-thírĭ) – loc alãsat dishcljis tu unã stizmã di casã i unã machinã (tra s-poatã s-treacã vimtul shi lunjina); hãlatea adratã dit un cadru di lemnu (i metal) tsi s-bagã tu-aestu loc dishcljis shi yilia tsi s-bagã tu aestã hãlati; pãltiri, pãrãtiri, pãrtiri, fireastrã, fireastã, fereastã, firidã, firizã, fridã, geami, geam, pingeri; (fig:
1: pãlãtiri = oclji; expr:
2: grea pri poartã, s-avdã pãlãtirea = bats fireasta (firida) s-aducheascã usha; bati sumarlu s-aducheascã gumarlu; dzã-lj-u ca di pri diparti tra s-aducheascã, nu pri fatsã, cã va lu-arushinedz)
{ro: geam, fereastră}
{fr: vitre, fenêtre}
{en: window-pane, window}
ex: aspardzi poarta, sh-fatsi pãlãtiri; grirã ficiorlji cu-unã boatsi di la pãlãtiri; s-ts-arsarã pãlãtirili (fig: ocljilj)

§ pãltiri2/pãltire (pãl-thí-ri) sf pãltiri (pãl-thírĭ) – (unã cu pãlãtiri)
ex: eshi-nj, vrutã, tu pãltiri (firidã); hilja di-amirã shidea pri pãltiri cu merlu tu mãnã; mutrea di pri pãltiri la hiljlu di-amirã; cum lucra feata la pãltiri, na un pulj azbuirãtor iu yini

§ pãrãtiri/pãrãtire (pã-rã-thí-ri) sf pãrãtiri (pã-rã-thírĭ) – (unã cu pãlãtiri)

§ pãrtiri/pãrtire (pãr-thí-ri) sf pãrtiri (pãr-thírĭ) – (unã cu pãlãtiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pingeri/pingere

pingeri/pingere (pin-gé-ri) sf pingeri (pin-gérĭ) – loc alãsat dishcljis tu unã stizmã di casã i unã machinã (tra s-poatã s-treacã vimtul shi lunjina); hãlatea adratã dit un cadru di lemnu (i metal) tsi s-bagã tu-aestu loc dishcljis shi yilia tsi s-bagã tu aestã hãlati; pãltiri, pãlãtiri, pãrãtiri, pãrtiri, fireastrã, fireastã, fereastã, firidã, firizã, fridã, geami, geam
{ro: geam, fereastră}
{fr: vitre, fenêtre}
{en: window-pane, window}
ex: fãrã ushi, fãr pingeri (firidz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

poartã

poartã (pŭár-tã) sf portsã (pór-tsã) – ushi (di-aradã ma mari sh-ma greauã ca di usha dit casã) prit cari s-intrã tu-un ubor (avlii, cãsãbã, tsitati, etc.); purtitsã, pãrnishcã, ushi; (fig:
1: poartã = loc prit cari s-intrã iuva, tu-unã vali, tu suflitlu-a unui, etc.; expr:
2: tuti portsãli suntu a lui = s-dutsi la tuts, la tuti casili;
3: mi-acats di poartã mari = mi-acats di om cu-anami, mi leg di soi bunã, di fumealji bunã, di ugeachi, di scarã analtã;
4: grea pri poartã, s-avdã pãltirea = dzã-lj-u ca di pri diparti tra s-aducheascã, nu pri fatsã, cã va lu-arushinedz; bats fireasta (firida) s-aducheascã usha; bati sumarlu, s-aducheascã gumarlu)
{ro: poartă}
{fr: porte (cochère)}
{en: gate}
ex: doi frats, cu-un brãn ligats (angucitoari: poarta cu losturlu); di la poarta-atsea ma njicã pãnã la poartã-atsea ma mari; poarta di la grãdinã easti dishcljisã; ncljidi poarta cã ntunicã ghini; tuti portsãli a lumiljei a ljei suntu
(expr: ea s-dutsi la tuts acasã); s-acãtsã di poartã mari
(expr: s-ligã di fumealji mari); s-nu ai sã-lj dai tsiva al zicljarlui (a tsiritorlui), nu lj-aspuni portsã, cã li veadi nãs

§ purtitsã (pur-tí-tsã) sf purtitsã (pur-tí-tsã) – poartã njicã; pãrnishcã
{ro: portiţă}
{fr: petite porte}
{en: little gate}
ex: urdinã pit purtitsã

§ pãrnishcã (pãr-nísh-cã) sf pãrnishti/pãrnishte (pãr-nísh-ti) – (unã cu purtitsã)
ex: ascãpã pit pãrnishcã; poarta s-hibã ncljisã, ear pãrnishca (poarta-atsea njica) s-hibã dishcljisã

§ purtar (pur-tárŭ) sm purtari (pur-tárĭ) – omlu tsi aveaglji la poarta di la un adãrãmintu (binai, mãnãstir, sãrai, etc.) tra s-u ncljidã shi s-u dishcljidã, s-alasã lumea (mash atselj tsi lipseashti) s-intrã shi s-easã; omlu tsi ari vrundida-a poartãljei sh-multi ori a uborlui sh-a casãljei
{ro: portar}
{fr: concierge}
{en: door-keeper; (caretaker of flats)}
ex: purtar (atsel tsi ari vrundida-a poartãljei) di paradis; nu vru purtarlu s-lji dishcljidã

§ purtoyir (pur-tó-yirŭ) sm purtoyiri (pur-tó-yirĭ) – omlu tsi curã udadzlji sh-fatsi curat tu-unã casã (adãrãmintu, binai, sãrai, etc.) sh-multi alti lucri njits tsi li caftã vrundida-a ljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãmar

sãmar (sã-márŭ) sn sãmari/sãmare (sã-má-ri) – unã soi di shauã mari tsi s-bagã pi-un cal i gumar, tu cari s-bagã lucri tra s-hibã purtati dit-un loc tu altu; sumar;
(expr:
1: sãmar di broascã = casa di os tsi u poartã dinanumirea (sh-tu cari bãneadzã) unã cathã (broascã cu casã);
2: lu-aruc sãmarlu = chicusescu, am parapun, nj-pari arãu, mi cãrteashti un lucru, etc.;
3: nj-bagã sãmarlu = mi-arãdi, mi-aplãniseashti, mi ncaltsã, nj-bagã cãlupea (shaua, cuvata, pirde la oclji, etc.); mi bagã tu tastru, etc.;
4: va-lj cruescu un sãmar; va lj-umplu (va lj-umflu) sãmarlu = va-l bat, va-lj dau un shcop, va lj-umflu chealea, va-lj frãngu oasili, etc.;
5: n-arupem (nã mãcãm, n-aspãrdzem) sãmarili = nã bãtem, nã nciupãm [bãgats oarã cã zborlu yini di la gumarlji cari, cãndu sã ncaci, s-mãshcã pãnã sh-arup sumarili];
6: sãmar, la gioclu di cãrtsã i vãshclje = gioclu di cãrtsã i vãshclje cãndu-l cheari cariva cã, atsel tsi cheari easti lugursit ca un gumar tsi poartã sãmarlu; bij, bis, zdãrtã;
7: bati sumarlu s-aducheascã gumarlu = grea pri poartã s-avdã pãltirea; bats fireasta (firida) s-aducheascã usha; dzã-lj-u ca di pri diparti tra s-aducheascã, nu pri fatsã, cã va lu-arushinedz)
{ro: samar}
{fr: bât}
{en: pack saddle}
ex: calu cu sãmar nidzea ninti; cu sãmarlu-arãsturnat; mulili atseali noauã pãnã nu li calcã sãmarlu nu s-ashtearnã; cu sãmarlu pots sã ncartsi shi scãnduri, cu shaua nu pots; lu-arcã sãmarlu
(expr: chicusi) sh-fudzi; sh-mãcarã sãmarili
(expr: si nciuparã) prota sh-deapoea si mbunarã; ma s-mi-acatsã, va nj-umflã sãmarlu
(expr: va-nj da un shcop, va-nj mi batã-arãu); lj-u intrã, lj-umflã sãmarlu
(expr: lj-deadi un shcop bun, l-bãtu ghini, lj-umflã chealea); bagã-lj sãmarlu
(expr: arãdi-l) sh-alasã-l

§ sumar (su-márŭ) sn sumari/sumare (su-má-ri) – (unã cu sãmar)
ex: coarni am shi bou nu hiu, am sumar, nu hiu gumar, imnu shi scriu, shi dascal nu-nj hiu (angucitoari: zmelciul); caprã nitsi gumar earam, coarni shi sumar aveam (angucitoari: zmelciul); am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); calu bun, bun i sh-cu sumar; tsi turlii ncalicã aeshti oaminj cu pãntica shi pri cal fãrã sumari, fãrã shelj?; shi-lj chicã di cutsachea di sumar tastrul cu flurii; trapsi s-umplã un sumar cu palji; ãlj crueashti un sumar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ushi/ushe

ushi/ushe (ú-shi) sf ush (ushĭ) – loc dishcljis alãsat tu-unã stizmã di casã (unã machinã, etc.), tsi nu easti firidã shi sh-u-adutsi cu poarta (prit cari poati s-treacã lishor tsiva i cariva); poartã, derã;
(expr:
1: ushi di bisearicã = om bun, ndreptu, curat la inimã sh-minti, fãrã drãcurii tu inimã;
2: zburãshti di lup sh-luplu easti la ushi; luplu trets ãn gurã na-l sh-luplu la ushi = atsea tsi s-fatsi cãndu zburãshti di cariva sh-el s-alãnceashti aniorihta la ushi;
3: bats fireasta (firida) s-aducheascã usha = bati sumarlu s-aducheascã gumarlu; grea pri poartã s-avdã pãltirea; dzã-lj-u ca di pri diparti tra s-aducheascã, nu pri fatsã, cã va lu-arushinedz)
{ro: uşă}
{fr: porte}
{en: door}
ex: cu cljei greali pri la ushi; acãtsarã portsãli shi ushli si s-dishcljidã di singuri; l-cunoscu sh-mini, nu easti ushi di bisearicã
(expr: nu easti om bun); ncljidi usha, s-nu u-alash arvali

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã